Nervul trohlear (IV)

Nervul trohlear sau patetic (latin Nervus trochlearis) este cel de-al patrulea nerv cranian i este
un nerv motor. Controleaz micarea unui singur muchi al globului ocular, cel oblic superior care
deplaseaz globul ocular n jos i n afar; situat n fisura orbital superioar. Originea este in
nucleul trohlear. Lezarea nucleului trohlear cauzeaza paralizia sau pareza muschiului oblic
superior contralateral, in timp ce deterioarea nervului trohlear are ca efect acelasi deficit,
insa in muschiul ipsilateral.

Nervul abducens (VI)

Nervul abducens (latin Nervus abducens) este cel de-al aselea nerv cranian i este un nerv
motor. Nervul abducens are originea n nucleul motor al nervului abducens din puntea lui Varolio.
Nervul abducens asigura inervatia motorie a muschiului drept lateral, responsabil cu
miscarea de abductie a globului ocular. Nervul abducens paraseste trunchiul cerebral la
nivelul jonctiunii pontomedulare, dupa care se indreapta catre anterior, traverseaza sinusul
cavernos, iar la iesirea din acesta trece prin fisura orbitala superioara in fosa orbitala unde
inerveaza muschiul drept lateral ipsilateral.
In mod normal, ambii ochi se misca simultan indiferent de directia privirii, iar acest lucru
este realizat prin coordonarea precisa a musculaturii extraoculare a ambilor ochi. Nucleii
oculomotorului, trohlearului si abducensului sunt interconectati si controlati de centre
superioare de la nivelul cortexului cerebral si trunchiului cerebral. In timpul privirii orizontale,
intr-o parte, dreptul lateral din partea respectiva si dreptul medial din partea cealalta se
contracta simultan.
Nucleul abducens si genunchiul intern al nervului facial formeaza o proeminenta,
cunoscuta sub numele de colicul facial, pe planseul ventriculului IV. Axonii (eferente
somatice generale) care emerg din nucleul abducens se indreapta catre anterior in
tegmentul pontin pentru a iesi prin aspectul ventral al trunchiului cerebral la nivelul jonctiunii
pontomedulare.
Nucleul abducens contine doua populatii diferite de neuroni. Un grup (70% din neuronii
nucleului) se compune din motoneuronii, ai caror axoni (eferente somatice generale)
formeaza nervul abducens si se proiecteaza in muschiul drept lateral de aceeasi parte. Al
doilea grup (30%) consta din neuronii internucleari, ai caror axoni se incruciseaza imediat
ce emerg din nucleu si se proiecteaza ulterior prin intermediul fasciculului longitudinal
medial contralateral in nucleul oculomotor contralateral. La acest nivel, terminatiile axonale
ale neuronilor internucleari fac sinapsa cu motoneuronii care inerveaza muschiul drept
medial. Fasciculul longitudinal medial interconecteaza nucleii abducensului, trohlearului si
oculomotorului, astfel incat ambii ochi se pot misca la unison. In acest fel, nucleul abducens
mediaza miscarea orizontala conjugata a ochilor.
Cand centrele superioare stimuleaza nucleul abducens, urmatoarele au loc simultan:
1. Stimularea motoneuronilor, ce cauzeaza contractia muschiului drept lateral de aceeasi
parte si implicit abductia ochiului respectiv.
2. Stimularea neuronilor internucleari, care se proiecteaza, prin intermediul fasciculului
longitudinal medial, in nucleul oculomotor contralateral. Aici au loc sinapsele excitatorii cu
motoneuronii care se proiecteaza in muschiul drept medial contralateral, ceea ce inseamna
ca va urma contractia acestui muschi si implicit adductia ochiului respectiv, coordonandu-se
astfel privirea laterala.
O leziune a nervului abducens (eferente somatice generale, fibre motorii) are ca
efect paralizia muschiului drept lateral, care in mod normal realizeaza miscarea de
abductie a globului ocular. In urma acestei paralizii, globul ocular se va prezenta deviat
catre medial, datorita dreptului medial care nu mai intampina opozitie in actiune.

Nervul vestibulocohlear [VIII]

Nervul vestibulocohlear sau acusticovestibular (latin Nervus vestibulocochlearis) este cel de-al
optulea nerv cranian i este un nerv senzorial. Este alctuit din dou ci, mai exact
nervii vestibular i cohlear. Nervul vestibulocohlear transmite informaii senzoriale auditorii i
vestibulare (de echilibru) de la urechea intern ctre creier. Nervul vestibulocohlear are originea n:
ganglionul Corti (pentru ramura cohlear) i ganglionul Scarpa (pentru ramura vestibular). Nervul
vestibulocohlear se compune din doi nervi distincti si separati, dar mentinuti impreuna in
cadrul unei teci de tesut conjunctiv, si anume nervul vestibular si nervul cohlear. Ambii
nervi contin aferente somatice speciale, care preiau informatii de la mecanoreceptorii
ciliati specializati ce apartin sistemului nervos periferic.

Corpii neuronilor (de ordinul I) bipolari senzitivi ai nervului vestibular se gasesc

in ganglionul vestibular al lui Scarpa. Procesele periferice ale acestora se termina in
receptorii specializati, din crestele ampulare ale ductelor semicirculare si
din maculele utriculara si saculara. Acesti mecanoreceptori sunt celule specializate care
transforma stimularea mecanica in stimulare electrica, potentiale de actiune declansate la
nivelul terminatiilor dendritice ale neuronilor bipolari de ordinul I. Procesele centrale ale
acestor neuroni formeaza radacina nervului vestibular, care in urechea interna se alatura
nervului cohlear pentru a forma nervul vestibulocohlear. Desi cei doi nervi se
acompaniaza reciproc, impachetati intr-o teaca de tesut conjunctiv, ei sunt anatomic si
functional distincti. De la nivelul urechii interne, nervul vestibulocohlear trece prin meatul
auditiv intern pentru a patrunde in cutia craniana. Abordeaza ulterior trunchiul cerebral pe la
nivelul unghiului pontomedular si se separa in cei doi nervi componenti. Fibrele nervului
vestibular patrund in nucleii vestibulari, localizati in punte si portiunea superioara a
bulbului, unde majoritatea proceselor centrale se bifurca in terminale ascendente si
descendente. Totusi, unele fibre nu se termina in nucleii vestibulari, pe care ii ocolesc si se
alatura corpului juxtarestiform din pedunculul cerebelos inferior, terminandu-se direct
in lobul floculonodular ipsilateral al cerebelului. De altfel, nervul vestibular este singurul
nerv cranian care trimite procesele centrale a unora dintre neuronii sai de ordin I sa faca
sinapsa direct in cerebel.

Spre deosebire de alte sisteme senzoriale, proiectiile sistemului vestibular sunt in principal
de natura reflexiva. Informatia senzoriala este integrata pentru a efectua miscarea
coordonata a capului, ochilor, corpului, dar si pentru a mentine echilibrul si tonusul
muscular. Sistemul vestibular se proiecteaza in principal in urmatoarele structuri:
1. Nucleii motori ai nervilor oculomotor, trohlear si abducens, ce inerveaza muschii
extraoculari, implicati deci in controlul reflex al miscarilor ochilor.
2. Cerebel, care integreaza informatia senzoriala de la diferite sisteme si coordoneaza
miscarile capului si trunchiului.
3. Formatiunea reticulata de la nivelul puntii si al bulbului, unde activitatea motorie reflexa
este initiata.
4. Maduva spinarii, unde pot fi efectuate ajustarile posturale.

Corpii neuronilor (de ordinul I) bipolari senzitivi ai nervului cohlear se gasesc

in ganglionul spiral (cohlear). Procesele lor periferice se termina si fac sinapsa in organul
Corti, unde se gasesc receptorii specializati ce convertesc undele sonore in impulsuri
electrice. Ganglionul spiral si organul Corti sunt localizati in cohlee, o structura in forma de
cochilie de melc a urechii interne, integrata in partea pietroasa a osului temporal. Procesele
centrale ale neuronilor acompaniaza nervul vestibular, sub forma nervului cohlear patrunde
in trunchiul cerebral, unde se termina in nucleii cohleari, ventral si dorsal (mai mic). Acesti
nuclei constituie primele statii ale caii auditive, la nivelul lor avand loc contactele sinaptice
cu neuronii de ordinul II.
O leziune a nervului facial proximal de originea ramului pentru muschiul stapedius are ca
efect manifestarea hiperacuziei, frecvent intalnita la indivizii cu paralizie Bell.
Defectele de auz pot fi clasificate in surditate de conducere si surditate neurosenzoriala.