Mijloacele reprezintd' instrumentele cu care se opereazd,,

se aclione azd, in
activitatea de educa!ie fizicd. Principalii berereciuri
deoarece acestea sunt seleclionate gi adaptate
ai mijloacelor sunt copiii,
in f"""fi. de particularitdlile de v6rstd,
pregdtire gi nivelul de inlelegere al preqcolarilor.

Selectarea, adaptarea qi aplicarea corespun zdtoare

a mijloacelor este realizatd,
de cdtre cadrul didactic p" pui.urrul procesului instructiv
educativ. Mijloacele,
impreund cu metodele qi procedeele .rr.todi".,
rorieaza conlinutul activitalii de
educafie fizicd.
Exist[ doud principale categorii de mijloace folosite in educafie
fizicd,:
- miiloace specifice exerciliile ftzice,jocurile ae mig"a.e, qtaf'etele,
parcursurile aplicative, mdsurile specifice luate p..ri.,,
refacerea capacitdlii de
efort, aparatele qi materialele specifice care sunt create
ftzice;
in domeniul
sv,rv,r( educatiei , --
- miiloace asociate: regimul corect de efort gi
de odihnd; mijloacele
intelectuale, morale qi estetice. Aceste mijloace
apar(in altor domenii gi sunt utilizate
qi in domeniul educ.aliei.frzice, sporind evident
eficienla mijloacelor educaliei ftzice.
Mijloacele educafiei fizice se constituie, deci, irt.-u"
rlrtem. Numai infelese qi mai
'r"tirruintegral
ales utilizate ?n sistem se poate obline eficienla
obiectivele educaliei fizice.
,.or,uia, uil;l,.il,
Educalia fizicd, in pregcolaritate, se realizeazd, prin
utilizarea unui sistem de
mijloace pe care educatoarea trebuie sd le cunoasc[,
sd gtie sd le seleclioneze
corespunzdtor obiectivelor fixate in activitate, gi
sd le aplice in funclie de nivelul de
infeleg^ere 9i pregdtire al copiilor raportate la ,
condiliile concrete de lucru.
In educafie frzicd', condi{iile de lucru influenfeaz[ major aplicarea
anumitor
mijloace, metode, qiforme de organizare aactivitalii
cum ar fi: spaliul de realizare
a activitdlii, materialele didactice specifice, aparatlle
existente in dotare, bancd de
gimnasticd, scard fixd, saltele, mingii de difeiite
mdrimi,cercuri, cuburi, bastonaqe
etc.
De mare importanld sunt condiliile igienice, de aceea se recoma
ndd, ca
inainte, in timpul pi dupd desfEqurarea activitdfli sa
se realizezeaerisirea, curdlenia
spa{iului de lucru, a materialului didactic utilizat acestea
reprezentand cerin}e
obligatorii in desfEgurarea optim d, a activitdlii de educ agie
fizicd.
. Exerci{iul fizic este mijlocul de bazil al educaiiei fizice qi constituie
nucleul
sistemului mijloacelor educaliei fizice. Exerciliul firi.
preponderent corporald,, care se repetd in mod
..t" o ac{iune, cu caracter
sistematic ai conqtient. Repetarea
exerci{iului fizic ?ntr-un mod qtiinfific,.este condilia fundamenlald
pentru oblinerea
unei eficienle optime a exerciliilor fizice in func{ie de
scopul urmdrit dar gi in
realizar ea obiectivelor educaliei frzice.
Con{inutul exerciliului fizic se poate adapta qi doza ?n func}ie
de finalitatea qi
scopul urmdrit.Componentele conlinuiului exerciliului pot
fi direclionte gi asamblate
sub toate aspectele, adicd din p.d.v. a intensitdlii
efortuiui, a inldniuirii miqcdrilor, a
atenliei qi concentrdrii psihice.
cuprinde totalitatea elementelor din care este compus exerciliul
--,^ $l
IZIC ^,t^'.^1,1'-'^utul,
anume:
 ' mi$cArile segmentelor corpului sau ale acestuia in intregime aga cum
sunt ele efectuate in cadrul exerciliului respectiv;
o efortul fizic depus atdt din p.d.v. al cantitAlii dar gi al intensitalii de
lucru, gi nu in ultimul rAnd al complexitdlii acliunilor motrice.
o efortul psihic concretizat in gradul de solicitare a diferitelor procese
9i activitdli psihice ca: memorie, atenlie, rapiditatea gdndirii, voinfa.
Forma exerci!iului exprimd modul caracteristic dt succesiune a
miqcdrilor componente ale fiecdrui exerciliu.
Ea se caracterizeazd, prin:
- pozilia corpului in raport cu aparatul sau obiectul de lucru;
- direclia ?n care sunt aclionate segmentele corpului in timpul efectudrii
migcdrii;
- amplitudinea miqcdrilor;
- tempoul-ritmul in care se executd migcarea;
-formele de organizare a colectivului,
Se poate concluziona cr exerci(iul fizic are 4categorii de dimensiuni
-sp4liale - direclia , amplitudinea,pozilia, distanfa.
-temporale- ritm, tempo, duratd;
-spatio-temporale -determinate de vitezele cu care se efectueazd;
-dinamice - determinate de forlele interne qi externe care influe nteazd,
execu!ia.
In literatura de specialitate imtdlnim mai multe clasificari ale exerciliilor
frzice in funclie de anumite criterii, dintre care le seleclionam pe urmitoarele:
'dupd criteriul anatomic: exercilii fizice pentru segmentele corpului
(membre superioare, membre inferioare, trunchi, cap-g6t) qi exercilii iiri""
pentru intregul corp; in cazul preqcolarilor este vorba despre exerciliile prezente in
cadrul momentului de influenlare selectivd, a aparatului locomotor.
-dupd pozilia fald de aparate; exercilii la aparate, exercilii frzice cu aparate,
exercilii frzice pe aparate;
-dupd obiectele utilizate: exercilii cu bastoane, mingi, cercuri, bdnci etc.
-dupd calitd\ile motrice pe care le educd; exercifii pentru vitezd,, indem6nare,
for{6, rezisten}d qi mobilitate;
-dupd tipul deprinderilor motrice care se tnva(d: exercilii fizice pentru deprinderile
motrice de bazd gi aplicativ utilitare qi exercilii frzice pentru deprinderile motrice
specifice ramurilor gi probelor sportive;
-dupd structura miscdrilor componente: exercilii frzice ciclice, exercilii fizjce
aciclice gi exercilii combinate;
-dupd intensitatea efortului fizic; exercilii frzice de intensitate micd, medie sau
mare.Exercilii fizice aerobe, exercilii frzice anaerobe.
Cu ajutorul pulsului putem controla gi dirija solicitarile fizice in timpul
desfbqurdrii lecliilor practice. in acest sens, recomanddm cunoagterea qi utilizarea
urmdtorului tablou sinoptic al unor relalii dintre parametrii efortului (dupa A. bemeter)

2
 OPTIM DIN
TIMP
PULSUL INTENSITATEA NATURA OPTIM CALITATI
b/ min EFORTULUI EFORTULUI II.ITENSITATEA MOTRICE
MAXIMA DE
LUCRU AVIZATE
120 - 130 mlca Aerob s0% 30'- g0' R+I
130 - 170 medie Aerob-stabil 50 - 85% 50" - 120" I+R
170 - 180 submaximald Mixt 50 - 85% 50" F+V
80 - 85% 10" - 60" F+V
180 - 200 maximala AnaerobI 8s - 100% 10" - 15" F,V,F+V
- Dirijarea si controlarea solicitdrilor
fizice cu ajutorul frecven{ei cardiace (A.Demeter,
I e83)

-dupd natura contrac(iei musculare; exercilii frzice statice, exercilii fizice

dinamice, exercilii frzice combinate sau mixte;

in sel area ex iilor tre itoarele

. respectarea particularitAlilor individuale de naturd somaticE, funclionald qi
psihomotricd a grupei de copii;
o seleclionarea gi adaptarea exerciliilor in funclie de locul unde se desftqoar6
activitatea de baza materi ald,condiliile atmosferice, igienice, de
materialele sportive.
a selectarea exerciliilor in funclie de efectivul grupei;
o dozarea exerciliilor - intensitate de lucru, numdr de repetdri pauze, duratd.
,
Jocul de migcare este un exerciliu fizic qi un mijloc principal de dezvoltare
armonioasd a copilului de v6rst[ pregcolar[
Jocul constituie mijlocul cel mai imporant de ac!ionare in
pre$colaritate el satisface in cel mai ?nalt grad nevoia de miqcare gi de acfiune
a copiilor.
Jucdndu-se cu obiecte copiii iqi dezvoltd percepliile de form6, mdrime,
culoare, greutate, igi formeazd capacitatea de obseivare. Se dezvoltd activitatea
voluntard, iqi formeazl insuqirile voinfei: r[bdare, perseverenld, stip6nire de sine.
Tot prin joc sunt modelate insuqirile gi trdsdturile dc personalitate: respectul fa!6 de
adulli, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea.
Ursula $chiopu, considerd c5, 'Jocul stimuleazd creqterea capacitdlii de a trdi
din plin cu pasiune, fiecare moment, orgamzdnd tensiuneu p.opii. acliunilor cu
finalitate rearizatd., av6.nd funclia de o mare qi complexd qcoald a vieiii
,,.
 Conceptul de joc
Cerghit in cartea ,, Metode de tnvdldmdnt" prezintd. jocul ca pe o activitate
ftzicd, sau mentald, spontanb, generatoare de pldcere, distraclie, gi de
reconfortare.Jocul depdqegte limitele unei activit6fi pur biologice sau fizice
esenta sa
fiind intelectuald.
Huizinga, in cartea ,,Homo ludens,, considerd cd jocul este o acliune sau o
activitate efectuatd de bundvoie avand anumite limite stabilite, de timp qi de spaliu
qi dupd reguli obligatorii.
Ca formd de activitate, jocul are o structurd qi o funclie sociald, el
infrumuse{eaz\ qi completeazd via[a, fiind indispensabil atdt individului ca
funclie biologica cdt qi societdlii datoritd valorii sale ca mijloc de exprimare.
Epuran in cartea ,, psihologia educaliei fizice" considerd c[ in urma
analizelor pe care le-au realizat psihologii a ieqit in evidenld faptul cd activit6lile
ludice au drept note definitorii spontaneitatea,atractiyitatea, liblrtatea, constituind
stimulentul principal al dezvoltdrii psihice a copiilor, qi o modalitate pl[cutd de
relaxare gi divertisment pentru tineri qi adulti.

Caracteristicile iocului
- activitate naturald rdspuns al trebuinlelor fireqti de migcare gi activitate
- activitate liberd frri constr6ngeri in care primeazd,iniliativa jucatorului
- activitate spontand ivitd din nevoile fiinlei umane
- activitate atractivd capabild, sd producd mari satisfacfii nu atAt datorita cAqtigului
sau succesului c6t datoritd faptului cd produce stdri afective pozitive.
- uctivitate totald implicdnd ?ntrega fiin!6 si toate funcliile psihice perceptive,
volitive, afective, motrice, imaginative.
- activitate dezinteresatd neurmlrind dec6t trdirea bucuriei, a ?ntrecerii, a
participdrii.
- activitate recreativd compensatorie prin care omul caut6 destinderea,
relaxarea,compensarea unor incorddri acumulate in procesul muncii, a activitAtii
profesionale.
Scurtd paralell intre ioc si sport realizatd de Epuran in cartea psihologia
,,
educaliei fizice "
Incd din perioada preqcolard jocul de intrecere pregdteqte terenul pentru
manifestdrile performantiale din perioada preadolescenlei, tinerelii gi matuiitefii.
Tot astfel vom gdsi in sport manifestlri tipice ale jocurilor cum u. fi lib.rtatea qi
iniliativa acfiunilor, motivafia imediatd legatd, de insaqi activitatea desf6qurat6,
satisfaclia efectudrii unor acliuni care scot in evidenld calitdlile gi mdiestria
personald. Practicarea jocurilor de luptd qi de performanld corespunde dezvoltdrii
dorinfei de afirmare a personalitalii prin compararea cu ceilaili, prin etalarea
calitdlilor, prin impunerea voinlei in fala altora.
Activitatea sportivd presupune adeziunea voluntard gi participare liberd. Ea
are pentru individ semnificalia unei ocupalii dezinteresate, neproductive, recreative gi
deconectante. Este in acelagi timp o manifestare a istelimil, indem6ndrii, vitezei,

4
 dArzeniei, st6pAnirii de sine, o intrecere cu al1ii, cu sine, pentru pura satisfaclie a
succesului sau de a fi activ, sau de a se manifesta tipic sportiv.
in ceea ce privegte jocul acesta prezintd, o ,..i. de caracteristici prin care
apropierea de activitdfile sportive pare fireasc[.
Chateau citat de Epuran, spune cd. ad,evdratul joc este serios, are reguli severe
gi presupune osteneald pdnd la istovire. El mai adauga cd jocul constitriie o lume
apatte, diferitd de a adullilor. Acelaqi lucru il putem spune qi d.rp.. sport- cd este
o
lume aparte, diferitd de cea obignuiti. Atdt jocul .at qi iportul sunt prilejuri de
desprindere, de detaqare de activitalile cotidiene . Deqi aflatela niveluri d^e motivalie
diferite ambele sunt creatoare de calitdli: formeazd educalional, tonificd qi
echilibreazd psihic, integreazd. social gi nu trebuie uitat chiar rolul terapeutic al
activitdlilor ludice gi agonistice.
Prezen(a agonismului ?n joc Ai sport. Agonismul este manifestarea unei
atitudini de luptd , gi este prezentd, incd din cele mai vechi activitafi corporale ludice
9i sportive. Agonismul este in principal o manifestare activd sub forme variate a
tendinlelor pozitive de afirmare a personalitdlii umane. Prin intrecerea cu al1ii, cu sine,
intrecere care prin rezultatele ei duce la dezvolt are la perfectionare. Manifestat
concret gi corect ?n sport qi joc agonismul este combativiiate gi fair-play,incorect -
devine agresivitate, tendinld de distrugere.

Casificarea jocurilor
Literatura de specialitate indica mai mult criterii de clasificare a jocurilor ca de
pildd: forma j ocului, con!inutul j ocului, numirul de participanli
efectivul, locul desfEqurdrii,forma de organizare, etc.

DupI efectiv avem

- jocuri individuale
- jocuri colective
- jocuri de masd
dupi relatiile reciproce
- fdrd,impdrlire pe echipe
- cu trecere la cele pe echipd
- cu impdrfire pe echipe

dupl locul desfisurlrii

- jocuri in interior
- jocuri pe teren
- jocuri pe iarbd
- jocuri in apd
- jocuri de iarnd

dupl continut" forml de organizare. nr de particirranti avem.

- jocuri de miqcare ( dinamice, debazd, eleme.rtare;
- jocuri pregbtitoare ( pentru diferite ramuri de sport, pregdtesc sau
consolide azd diferite procedee tehnice)
 - jocuri sportive ( organizate pe baza regulamentelor adoptate pe plan
interna!ional)

Jocul si prezenta sa in viata omului

Ce este jocul ? La aceastd intrebare nu s-a putut da un rdspuns concret multd vreme,
consider6ndu-se mai degrabd o activitate specifica copilariei sau procesului de
formare qi de dezvoltare a fiinlei umane.
Apoi, specialigtii din diverse domenii de activitate educa(ionala au constatat cd
de fapt omul este un jucdug - in latind = homo ludens pe toatd durata vie[ii.
Astfel din copildrie qi pdnd la bdtrdnele omul se joaca in permanen!f, din motive
interioare sau exterioare.

Unii specialiqti printre care (Jrsula gchiopu qi Claparede citaEi de M.Epuran in

cartea Psihologia educaliei ii.zice 1976, sunt de acord cu faptul ca jocurile delin
urmdtoarele funclii :

-functia formativ-educativl a personalititii umane

Prin intermediul jocurilor se pot influenla cu ugurinld toate componentele

formative ale personalit6!ii umane -cunogtinfe, deprinderi, priceperi motiice,
abilitdti, aptitudini, scheme operalionale etc.

- functia de cunqlstere Adic6, prin intermediul jocului se asimileazd mai uqor

caracteristicile vielii qi lumii inconjurdtoare de cdtre copii, dar qi de citre aduili.
Cele mai eficiente jocuri ?n acest sens sunt: jocurile care stArnesc curiozit atea, care
imitd activitatile oamenilor, respectdnd anumite reguli, jocurile simbolice gi jocurile
de rol. in aceiaqi timp, funclia de cunoaqtere se refera qi la educator in sensul cd prin
intermediul jocurilor acesta reuqegte sd cunoascd mai bine subieclii supugi instruirii .

- fqnctia simulatiyl a motricitltii Aceastd funcfie satisface cele mai importante

nevoi ale - omului jucdug- , nevoia de miqcare, nevoia de intrecere, gi consumarea
energiilor suplimentare. Aceastd funclie se exercitS de la vdrsta fragedh prin jocurile
senzoriale, mdnuirea jucdriilor, jocuri cu clopolei, cu culori, conlinua in perioada
adolescenlei qi tinerelii prin intermediul jocurilor de miqcare, jocurile sub formd de
jocurile sportive, qi se incheie cu v6rsta a treia prin jocurile de intretinere
:9_|.rrlt,
biliard, golf, bowling.

-_fur.rgtiistrict specifice iocului Recreerea, distracfia, echilibrarea funclionald,

fortificarea, compensarea, refacerea, odihna , terapia,pldcerea, relaxarea.
In practicd nu vom gdsi jocuri strict specializati pe exercitarea unei singure
funcfii' De reguld un joc exercitd mai multe funclii deci are un efect multifunclional
asupra personalitn{ii participanlilor.
JinAnd cont de aceste funclii specifice jocului anumili specialiqti au realizat unele
sistematizlri ale jocurilor cum ar fi:

6
 Sistematizar ea lui O ue ratz

I - jocuri cu caracter ereditar - lupta, vdndtoarea urmdrirea

II- jocuri de imita{ie - activitdli umane
III - jocuri de imagina{ie

Sistem atizar ea lui C I ap a r e d e z

I - jocurile func(iilor generale jocuri senzorialejocuri de mimare, agilitate, deprinderi

utilitare, qi jocuri psihice,intelectuale, afective, volitive.
II - jocurile funcfiilor speciale jocuri de lupt6, jocuri de hazard,,jocuri de vf,nitoareo
jocurile sociale, jocurile familiale - cu papuqi, jocuri de imitalie a ariimalelor.
Jocul dob6ndeqte insuqiri qi funcfii diferite pe mdsura inaintarii in v6rst6 qi a
acumularii de noi experienfe, evolulia acestuia ruportatd,lacregterea in vdrstl a copilului este
prezentatd de c[tre Chirild G. in cartea " Educalie prin jocuri de miScare" (
1983) astfel:
Jocul copiilor mici este simplu, singular, spontan, gi evolueaz6 de la
manevrarea unui obiect la efectuarea acfiunilor umane, apoi se incarc6 cu tot
felul de evenimente deqi conline acliuni simple, repetitive.
- - intre I si 3 ani se oblin progrese semnificative in sociabilitatea copilului.
Conduitele lui deri, mai cla.e in raport cu solicitAril@
vdrsta de 2 ani, deqi comunicarea cu copiii d" u""iugi ,rarrta este deficitard,
inregistr6ndu-se rezultate notabile intre relaliile cu copiii mai mari sau mai mici.
Dup5. vf,rsta de 2 a4i si iumltate relatiile de ioc pot fi : active _ pozitive qi
negative, pasive- pozitive gi negative, gi defensive
A doua copillrie intre 3 qi 6 ani este dominatd de trebuin{a de
joc in care apar combinalii mintale, reprezent[ri de imaginalie, - jocurile
simbolice,qi se realizeazdnoi acumuldri de foime de experien!d.
La vdrsta de 5 ani jocul cu subiect qi rol atinge un nivel ridicat de
dezvoltate, copilul incepe sd solicite partenerul de joc, apar acordurile qi proiectele
in joc. Tot acum incep sI aibe o importanld deosebita 3ocurile cu reguli de
miqcare sau cu reguli in care predomind strategiile intelectuale.
A treia copil5rie 6- 10-11 ani perioad,a d,e intrare a copilului in qcoald
matcatd' printr-un progres major in dezvoltarea psihicd deoaiece acum se
conqtientizeazd procesul invdfdrii. Dupd vdrsta de 7 ini ad,aptarea qcolard depdgeqte
etapa tensionatS. Competilia colectivd incepe sd devind deosebit de activA, gi se
evidenliaz[ mai ales in jocurile de echipd sau in alte jocuri cu reguli. in jocul cu
reguli copiii adoptd strategii de aclionare care faviizeaza crejterea spiritului
competitiv. Antrenarea gi cooperarea partenerilor in vederea reugitei.
Jocurile cu reguli se practicd in grupuri mici, urmdrindu-se realizarea unei
performanle , de aceea fiecare participant cautd sd-qi pund in valoare posibilitdlile
de care dispune.Partenerii devin exigenli fald de comportarea corectd elimin6ndu-i
pe cei care nu respectd regulile jocului. Uneori poate upar"uprotestul in grup gi jocul
se destramd. De aceea cadrul didactic trebuie s5- fie pre-ocupat de descuraj"area
acestor
situalii,-de formarea spiritului fair-play, a spiritului de echipa, de cooperJre.
In. genul acesta de jocuri de reguld se folosegte mingea, angrenAndu-se toli
copiii in
miqcare' Rolul cadrului didactic, este de a conduce qi oiienta jocul, iar copiii ii
 indrdgesc qi ii apreci azd' pe educatorii care incuraj eazd, qi organizeazd genul acesta de
activitSli.

t
Jocurile permit manifestarea qi dezvoltarea complexd gi simultand a
deprinderilor motrice de bazd sau specifi ce, a calitdlilor motri".,u uno. forme de
manifestare a acestora, precum qi a calit5lilor morale gi de voinla. Aceste aprecieri
sunt realizate de cdtre specialigtii domeniului de educalie fizica Mina G qi MogoS
A
fn cartea " Metodica preddrii educaliei-fizice,' ( lg72)
Jocurile de.miscare oferd posibilitali multiple de formare gi consolidare a
deprinderilor motrice de bazd, gi aplicative ( meis , alergare, saritura, aruncare,
prindere, cd!6tarc, escaladare, echilibru, favorizdnd qi dezvoltarea unor calitdli
motrice ( viteza sub formele ei de manifestare, rezistenfa, indemanarea)
Si realizarea
unor stdri emolionale deosebite.
Jocurile favorizeazd. dezvoltarea creativitSlii qi iniliativei datoritd faptului cd,
participanlii sunt obligafi sd aplice ceea ce cunosc in condilii mereu noi, s6 ac{ioneze
spontan, 9i sI gdseascd soluf iile adecvate in func(ie de mai mulli factori; adversar,
coechipier, teren, obiect.
. Jocurile permit dezvoltarea spiritului de competitivitate, elementul de intrecere
introdus in momentul.consoliddrii deprinderilor gi calitaiilor motrice strict necesare,
aceasta
sporeqte interesul copiilor pentru activitate, Ie mobilize azd, forlele qi ii stimuleazd.
Jocului ii
este specific[ activitatea de echipd ce presupune cooperare, coiuboiare cu partenerii
de joc,
armonizarea intereselor, a motivelor, a acliunilor qi eforturilor personale cu cele
ale colectivului, incadrarea in colectiv, recunoaqi.r.u liderului, asumarea unor
responsabilitdli, atitudine criticl gi autocriticd.
In joc apar relalii de grup in formele cele mai complexe de intercondilionare si
conlucrare. Coeziunea, unitatea in acliuni gi efortul tuturor componenlilor echipei
condilione azd, r euqita.
Jocurile nu permit o dozare precisd a efortului qi nici o reglementare strictd a
execuliilor tehnice. Participarea copiilor este inegald datoritd nivelului de pregdtire
sau insuqirilor temperamentale: unii sunt f. activi gi participd intens, a11ii sunt
refinufi, allii se sustrag.Pe plan afectiv unii copii au trdiriemolionale intense, pe c6nd
allii manifestd nepdsare fald de evolu{ia qi rezuiatul jocului.
.loc4.Lile de miscare se caracterizeazd, printr-un conlinut simplu, reguli pufine,
uqor de
in!eles qi se poate desfdqura in spatii reduse.
Prin intermediul lor se poate realiza formarea qi consolidarea unor
deprinderi motrice de bazd. qi aplicative ( mers, alergdri, sdrituri, aruncdri, cdldrdri,
echilibru,) dar qi educarea unor calit5{i motrice ca: vitiza gi formele ei de manifestare
- de reacfie, de deplasare, indem dnur"u,u""asta frc6ndu-se in raport cu varsta
colectivului cu care se lucreazd qi cu nivelul acestuia de pregdtire.
Astfel se considerd. cd, aceastd categorie de jocuri nu este proprie numai
celor mici, o serie de obiective se regdsesc qi in pregdtirea fizica a ceior mari, a
adullilor qi chiar a sportivilor acestea pot fi iealizate printr-un mod pldcut gi
eficient cu ajutorul jocurilor de migcare - incdlzirea, destinderea, recreerea, revenirea
organismului dupd eforturi mai intense.
 Jocurile de miqcare, deqi cu un conlinut simplu, cu reguli puline, datorit6
faptului cd se adreseazd unei game largi de vdrste, implicd respectarea unor cerinle
metodice care condilioneazd, in mare mdsura[ reuqita qi efectele jbcului.
Continutul jocului trebuie sd corespundd particularitdlilor morfofunclionale ale
copiilor cu care se lucreazd. Aceast[ cerin![ metodicS condilioneazd, eficienta jocului.
Dacd jocul este prea ugor, prea simplu, aceqtia nu vor avea o participare aitivd,, ci
vor manifesta dezinteres qi plictiseald. Dacd. jocul este prea complicat, prea
solicitant, greoi, copiii vor manifesta acereagi tipuri de ..u"1ii.
Deci, pentru a corespunde particularitdlilor colectivului, regulile jocului trebuie sd
fie inlelese qi relinute de cdtre copii, accesibile,elementele di conlinut s[ fie
cunoscute, iar durata gi solicitdrile efortului corespunzdtoare vdrstei qi nivelului de
pregdtire ftzicd, pentru c5, odatl cu obosealaaparc qi plictiseala qi dezinteresul pentru
joc.
La alegerea iocului trebuie sI tinem cont si de alte cerinte metodice:

Scopul instructiv-educativ urmdrit. Din literatura de specialitate, trebuie seleclionate

acele jocuri care se incadreazd sau pot realiza obiectivul urmdrit ca de
exemplu:formarea unor deprinderi motrice, consolidarea lor, incdlzirea
organismului, captarea atenliei, revenirea organismului dup[ effort, educarea
vitezei, indemAndrii, a rezistenlei. Pentru realizarca scopului urmarit este posibil sd
fie nevoie de modificarea regulilor jocului qi adaptarea acestora la condiliile
impusede indeplinireaobiectivuluirespectiv.
Conditiile moteriale in care se desfdqoard jocul, pregdtirea materialului
necesar,marcarea qi delimitarea anumitor spalii, trasee.
Fgrmsrea echioelor O cerinlI metodicd debazd, pretinde ca echipele participante la joc sd
aib[ aceiaqi valoare.Practica a dovedit cd neglijarea acestui urp""i poate avea efecte
negative asupra comportdrii copiilor. Din acest motiv se recomandd ca fiecare echipd
s[ delind un numdr egal de copii cu o preg[tire f. bund, allii cu una mai pulin bund
c6t qi cei cu o pregdtire slab6. Pentru formarea ectripelor exist6 mai multe
variante de realizare: - prin numdrdtoare , iar jucdtorii cu acelaqi numdr se vor grupa
formAnd o echip6, iar educatorul cunoscAnd valoarea acestora va echilibra echipele
dacd este necesar ftcdnd schimbdrile necesare.
Echipele se mai pot realiza si fixdnd la inceput cdpitanii de echipd. iar aceqtia aleg pe
rdnd cdte un coechipier din colectivul clasei. Aceastd varianti oferd posibilitatei
tealizdrii unor echipe mai omogene deoarece copii se cunosc intre ei gi nu vor greqi
in alegerea partenerilor de echipd.
Folosirea unor echipe permanente alcdtuite de cdtre educator de la inceputul anului
qcolar, qi menlinerea acestora , cu condilia ca primul loc sd fie cdqtigat alternativ
de ambele echipe , ceea ce va stimula interesul copiilor pentru participare iar dacd,
,
va c6qtiga mereu aceiaqi echip6, componenla echipelor va trebui modificatd.
Tot in d" fotma." a se uleg si d" joc, acegtia pot fi numili
de cdtre"adrul "chipelor
institutor , gi schimbali periodic cu alli"Spitunii
componenli ai echip.i, .u, se mai
poate face prin tragere la sorli, sau prin alegerea lor de cdtre echipele rlspective.
Ex,tlicarea, demonstrarea, executarea incetinitd a jocului este o altd
cerinld metodic5 de care trebuie sd linem cont.Expli carea qi demonstrarea se
poate face concomitent , se va preciza scopul urmdrit de cdtre joc regulile de
ai
desf5gurare a acestuia.

9
Des.fdsurarea iocului 1n timpul jocului educatorul urmdregte cu atenlie modul de
participare a fiecdrui copil , face observa(iile necesare qi acordd incuraj6rile de rigoare.
Un alt aspect in timpul jocului care trebuie urmdrit il constituie d,ozarea efortului.
Unii copii se implicd f. activ qi trebuie temperali, allii trebuie stimulali prin
diferite aprecieri pozitiv e, incuraj dri.
se va face in funclie de gradul de angajare
implicare a copiilor gi aparilia oboselii. La terminarea jocului se poate lansa revan$a
pentru activitatea viitoare mobiliz6nd gi asigurdnd participare a mai activl a
copiilor.Toate aceste cerinfe metodice sunt necesare in momentul invdtdrii
jocurilor respective, gi nu sunt necesare in cazul realizdrti repetdrii lor.
Stafetele
$tafetele aldturi de parcursurile aplicative gi jocurile de migcare reprezinti
mijloace importante de aclionare in pregcolaritate.
$tafetele se executd sub formd de intrecere intre 2-4 echipe, avdnd, ca
element caracteristic faptul cd al doilea qi urmdtorii executanli din fi..a.. echip6
incep execulia dupd ce cel dinaintea sa a terminat-o qi a predat qtafela
urmdtorului (inmAnarea unui obiect). De reguld,qtafetele conlin deprinderi gi
priceperi motrice care sd asigure un caracter cdt mai dinamic activitAlii.
$tafetele pot fi utilizate cu succes qi ca mijloace in educar ea vitezei de
deplasare 9i de reaclie avdnd ca trdsdturd, caracteristicd rapiditatea acliunilor
motrice.
Clasificarea stafetelor
Deprinderile motrice pe care copiii gi le insuqesc in perioada preqcolaritdlii sunt
diverse,
$tafetele pot fi:
- simple, cdnd se executd o singur5 deprindere motricd;
- complexe, atunci cand sunt executate mai multe deprinderi motrice.
Este bine calarealizarea conlinutului qtafetei sd se lind cont de urmdtoarele
aspecte:
- gtafetele sd aibd in conlinutul sdu elemente pe care executanlii le-au insuqit
anterior
- sd fie uqor de asimilat, cu reguli bine stabilite;
- sd fie in concordanld cu numdrul copiilor qi cu mdrimea terenului;
- sd nu solicite un efort prea mare din partea copiilor;
- sd fie cdt mai instructivd, educativd qi recreativd.
Utilizarea gtafetelor in cadrul activitalilor de educalie fizicd.vizeazd,realizarca
urmdtoarelor obiective :
- consolidarea deprinderilor motrice de bazd. qi aplicativ-utilitare;
- dezvoltarea calitdlilor motrice;
- formarea reflexului de atitudine corectd a corpului,inpozilii statice qi
dinamice;
- dezvoltarea tonicitdlii musculaturii de suslinere;
- creqterea stabilitdlii articula(iilor (umdr, cot, genunchi, gleznd);
- consolidarea cunoqtinlelor, priceperilor qi deprinderilor de aclionare individuald
qi in grup, in activitdfile didactice;
- formarea obiqnuinlei de a respecta regulile de desfEqurare ale qtafetelor;

l0
 -cre$terea acuitalii viztrale, auditive qi tactile;
- educarea percepf iilor spatio-temporale cromatice gi senzorio-motrice
;
- dezvoltarea memoriei motrice, a spiritului de observalie, a atenliei
distributive qi concentr6rii, a capacitdlii de orientare qi decizie;
- educarea curajului, dorinfei de a invinge, a disciplinei qi spiritului de cooperare;
In timpul intrecerii participanlii trebuie lasali gi chiar stimulali sa-qi incurajeze
coechipieri, rolul educatoarei este de a ii stimula pe cei mai pulin rapizi prin indicalii
potrivite miqcdrilor de realizare a deprinderilor respective.
in structura activitdlii, qtafetele se introduc in momentul de consolidare a
deprinderilor motrice.
Parcursurile aplicative constituie o categorie imporlantl_de mijloace la nivelul
grupelor de pregcolari.
Confinutul parcursurilor va fi alcdtuit din cel pu]in 2 deprinderi motrice de
bazd. sauaplicative formate gi invdlate anterior in scopul consoliddrii lor.
in desfrgurarea parcursurilor educatoarea va urmdrii corectitudinea cu care se executd
deprinderile motrice care compun parcursul realizlnd gi corectarile necesare.
in componenla parcursurilor se pot introduce qi deprinderi motrice specifice
gimnasticii sau dansului ca de exemplu o rostogolire laterald sau din ghemuit in ghemuit,
sau realizarea unei cumpene sau a unei semicumpene, a unei semisfori,a podului,
executarea unei intoarceri sau a unor paqi de dans, bine-nleles cu condilia ca aceste
elemente sd fie deja invdlate qi cunoscute de c6tre preqcolari.
Materialele didactice aflate in dotare condilionezd componenla parcursului aplicativ, care
poate sd aibd un grad mai mare sau mai mic de dificultate, poate sd fie simplu sau
complex.
Un parcurs aplicativ alc[tuit din 3 deprinderi motrice se va putea complica
in mod gradat in funclie de evolulia pregcolarilor.
Stabilirea numdrului de deprinderi motrice din componenla parcursului se va face in
funclie de numdrul de deprinderi motrice inv5late anterior gi nivelul de pregdtire al
copiilor.
Particularititile exercitiilor de dezvoltare fizicr armonioasi
Dezvoltareafrzicacorectd gi armonioasd reprezintd un obiectiv cadru al educaliei
fizice in invdlSmantul preqcolar,asupra cdruia se aclioneazd sistematic.

Mijloacele specifice de acfionare asupra dezvoltSrii frzicea preqcolarilor sunt

exerciliile analitice sau segmentare prezente in activitate in momentul al doilea numit
Influen[area selectivd a aparatului locomotor .
-
Aceste exerci{ii de dezvoltare frzicd, generald pot fi precis localizate la nivelul
fiecarui segment, regiune, articulafie, lan! muscular, iar execulia corectd a miqcdrilor intr-
un ritm optim, va conduce la eficienla doritd asupra segmentelor respective ale corpului.

Exerciliile vor respecta schema corporald in ordinea cap, brafe, trunchi, picioare.

in funclie de acest criteriu avem exerciliile de cap , de brafe, de trunchi qi de picioare.

11
 in preqcolaritate aceste exercilii imbracd o terminologie adaptatd nivelului de inlelegere al
copiilor, astfel autorii, ca4ii ,, Ghid privind desfbqurarea activitdlilor de educalie fizicd in
gradinild ,, (2007) le prezintd, detaliat

Miscdri al,e capului Nivelul I ( 3-5 a4i)

Apleciri gi indoiri - privim podeaua, privim tavanul, privim cerul

Rlsuciri - privim dupd fluturi

Mi$cdri ale bratelor

Duceri gi balanslri - linia trenului

indoiri gi intinderi - sd boxdm, brale scurte, brale lungi

Forfecarea br. inainte - forfecula taie

Rotiri -facem cercuri

Rlsuciri- palmele privesc sus, palmele privesc jos

Misclri ale trunchiului

Apleciri - m6ini pe genunchi

indoiri -tdiem lemne, bate ceasul
Risuciri- qurubul

Miscdri ale picioarelor

Duceri gi balanslri - gut la poartd

indoiri qi intinderi - pompa, schiem

Ridiclri qi coboriri - c6nd pe vdrf c6nd pe calcAi

Rotiri - facem cercuri cu piciorul

Nivelul II ( 5-7 ani)

Misc6ri ale capului

Apleclri - sd culegem c[pguni gi mere, privim stelele,

Rlsuciri - privim intr-o parte gi in cealaltd

Miscdri ale bratelor

Duceri qi balanslri - avionul

t2
indoiri qi iniinderi - rAndunicaigi intinde aripile
RotIri - roatd micd qi roatd mare

Rlsuciri - palma sus gi palma jos

Misc6ri ale trunchiului

Apleclri - legdm qireturile

indoiri - tdiem lemnele, bate ceasul

Extensie - piticii qi uriaqii

Risuciri - dopul, tirbugonul
Miscdri ale picioarelor

Duceri gi balansiri - pendulul

indoiri qi intinderi - mersul berzei

Ridiciri - balerina
Rotiri - facem cercuri cu piciorul

c favorizarea proceselor naturale de creqtere gi dezvoltare a organismului copiilor,

care sd conducd la evolulia normald a indicilor morfologici qi funclionali ;
o dezvoltarea armonioas[ a tonicilitii gi troficit6]ii tuturor grupelor gi lanqurilor
musculare;
o cre$terea stabilit6fii $i mobilit6lii articulaliilor in scopul asigurarii funcliei lor
complete;
r educarea reflexului de atitudine corectd a corpului, in pozilii statice cAt gi in migcare;
. prevenirea instaldrii unor atitudini deficiente sau unor deficienle fizice;

. corectarea atitudinelor deficiente gi a deriuienlelor de grad ugor.

13
Tinuta corectl implic5 menlinerea corpului gi a segmentelor sale in pozilii corecte,
incadrate in limitele normalului, fdrd. devieri exagerate ale coloanei vertebrale, avdnd
umerii la acelaqi nivel, gdtul gi capul in prelungirea trunchiului, abdomenul supt,
picioarele drepte.
f,inuta corecti este rezultanta unor acliuni de duratd, sistematic repetate pe
parcursul tuturor activit[tilor de educa\ie fizicd,, care in final conduc la formarea
reflexului de linutd - posturd corecti a corpului.
Senzaliile kinestezice, tonusul muscular, echilibrul realizat la nivelul contracliilor
grupelor musculare antagoniste qi agoniste constituie principalele elemente care
concurd la formarea reflexului de atitudine corectd prin care se realizeazd controlul
acesteia.
Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie avut in vedere fortificarea
intregii musculaturi gi intdrirea tuturor articulaliilor concomitent cu educarea
mobilitalii qi suplefei acestora.
Aceste exercilii pot fi qi anume create, posibilitalile de modificare a structurii
miqcdrilor componente gi a efortului solicitat sunt nelimitate qi implicit qi a
infl uenlelor morfo -funclionale oblinute in urma r ealizdrii lor .
Aceastd particularitate a exerciliilor evidenliazd posibilitAfile nelimitate de
care dispune educatorul pentru a contribui la modelarea dezvoltirii fizice a
organismului, la formarea unei linute corecte, la educarea simlului migcdrii gi a
esteticii gesturilor.
Pe de altd parte,acfiunea analiticd impusd de insuqirea acestor exercilii,
capacrteazd copiii cu un sistem de cunoqtinle, priceperi qi deprinderi despre pozigii,
direcfii, planuri de aclionare.
Totodatd exercitiile acestea dezvoltd, acuitatea senzorio-motricS qi
coordonarea, copiii insuqindu-qi progresiv exerciliile simple simetrice executate cu
un singur segment, dar gi exerciliile combinate, alternative mai complexe.
Rezultd deci, cd principalele caracteristici ale acestor grupe de exercilii sunt:
- varietate mare;
- dirijare precisd a influenlelor;
- educarea corectitudinii qi preciziei miqcdrilor;
-gradarea treptatS a efortului din p.d.v. al complexitalii migcarilor

Exerciliile utrlizate pentru dezvoltareafizicd pot fi grupate gi in:

- exercilii libere;
- exercilii in perechi;
- exercilii cu obiecte portative;
-exercilii la aparate;
- exercilii cu aparate.

t4
Principalele elemente, prin care se realizeazil gradarea efortului sunt:
- modificarea poziliilor qi a amplitudinii miqcdrilor
Primele exercilii se vor executa din pozilii iniliale ugoare, care asigurd o bunl
localizare a miqcdrilor qi nu pretind un efort deosebit.
in general, aceste exercilii trebuie s[ angaj eze toate grupele musculare at6t
din punct de vedere al forfei, c6t gi al intinderii qi relaxdrii. Se recomandf, o execulie
dinamicd, in care, in mod natural, dupd contraclie se produce o relaxare reflexd a
muqchilor.
ln activitate efortul cerut de aceste exercilii va fi, dozal cu multd grijd, in
acelaqi scop poziliile de plecare se vor schimba mai des, iar viteza de execulie qi
intensitatea vor avea un caracter variabil.
Un complex de exercilii de dezvoltare fizicd generald, cuprinde un numdr de
3-5 exercilii pentru nivelul I qi intre 5 gi 8 pentru nivelul II. Acestea pot fi executate
din poziliile: stdnd, st6nd depdrtat, aqezat, culcat, pe genunchi.Creqterea sau reducerea
numdrului de exercilii variazd in funclie de nivelul grupei.

Explicarea gi demonstrarea se realizeazd. simultan cu exersarea de cdtre copii,

specificdndu-se localizarea qi precizia execufiilor, dar qi ritmul lor prin num[rarea
timpilor.
Aceste exercilii solicitd concentrarea atenliei, spiritul de observalie,
memoria, disciplina, simful ordinii.
in ceea ce priveqte intensitatea efortului, el trebuie sd inregistreze o
evolulie progresivd, frecvenla pulsului nu va depdqi 120bl min.
Principiul alterndrii influenlei, subliniazd necesitatea angrendrii in activitate a
tuturor grupelor musculare, segmentelor gi articulaliilor intr-o succesiune logicd din
punct de vedere al efortului, prin alternarea in miqcare a grupelor gi segmentelor
corporale, prin alternarea contracfiei cu relaxarea, impingerea cu tracliunea,
extensia cu flexia, prin alternarea activitdlii muqchilor agoniqti cu antagoniqti
Educatoarea trebuie sd insiste asupra intiririi muqchilor dorsali ai trunchiului, ai
centurii scapulohumerale, abdominale gi coxofemurale.
in timpul execuliilor educatoarea trebuie sd urm6reascd, realizarea corect[ a
miqcdrilor copiilor, aceqtia s5 nu iqi blocheze respiralia, ci sd iqi coordoneze ritmul
respirator cu ritmul miqcdrilor pe care le execut6.
in descrierea unui exerciliu trebuie sd se precizeze pozilia inifial[, miqcdrile care se
execut6 qi pozilia finald.
Exercitii pentru educarea compmnentelor psihomotricititii
o Exercilii qi jocuri pentru educarea schemei corporale
o Exercilii qi jocuri pentru educarea scturdrii spafiale
. Exercilii qi jocuri pentru educarea lateralitdlii
o Exercilii gi jocuri pentru educarea echilibrului static ai dinamic
o Exercitii qi jocuri pentru educarea coordondrii

15