Adam Smith este adeptul unei politici economice liberale atat in comertul interior cat

si in cel international.

Teoria comertului international a lui Adam Smith este extinderea conceptiei sale
despre diviziunea muncii. n virtutea ei fiecare tarp trebuie sp se specializeze in producerea
acelor bunuri pentru care are cele mai abundente si ieftine resurse Daca o tara straina ne
poate furniza bunuri mai ieftine decat le-am putea pruduce noi, e mai bine sa le cumparam
de la ea, cu o parte din produsele activitatii noastre, utilizate intr-un mod in care putem trage
oarecare folose

Ideile lui A. Smith despre comertul dintre tari si avantajele lui sunt cunoscute sub
denumirea de teoria avantajelor absolute. Adam Smith recunoaste ca utilitatea practicarii
comertului exterior pentru fiecare tara si considera ca la baza operatiunilor sale comerciale sta
principiul avantajului absolut.

n viziunea lui Adam Smith, avantajul absolut din comertul international este inteles
ca diferenta intre costul de productie national mai mare si pretul de import mai mic. Prin
comertul international fiecare tara va urmari specializarea in producerea acelor marfuri pentru
care dispune de avantaje absolute si va importa acele marfuri care costa mai mult in interior
decat in strainatate.

Smith pune avantajul absolut numai pe baza productivitatii muncii teoria valorii
care nu mai este acceptata acum. Adam Smith descopera una din cauzele majore care
determina specializarea natiunilor in comertul international: diferentele in ce priveste costurile
de productie. Teoria clasica considera munca ca fiind singurul factor de productie si
diferentele de productivitate a muncii dintre economiile nationale ca fiind sursa generatoare a
comertului exterior. n capitolul V din 'Avutia natiunilor', Smith descrie astfel relatia dintre
valoarea marfurilor si cantitatea de munca cheltuita: Astfel, valoarea oricarei marfi, pentru
orice persoana care o poseda si care intelege sa nu o intrebuinteze sau sa o consume
personal, ci sa o schimbe cu alte marfuri, este egala cu cantitatea de munca ce-i da
posibilitatea sa le cumpere sau sa dispuna de ele. Munca, prin urmare, este masura reala a
valorii de schimb a tuturor marfurilor Munca a fost primul pret, prima moneda de cumparare
cu care erau platite toate lucrurile.

Pentru Smith a constituit o problema importanta si studierea avantajelor si

dezavantajelor schimburilor dintre metropole si colonii, stiindu-se faptul ca Anglia
timpului sau era o mare putere coloniala. El considera ca teritoriile colonizate au
de castigat de la natiunile civilizate deoarece, 'colonistii aduc cu ei pricepere in
agricultura si in alte indeletniciri. Ei aduc obisnuinta unei discipline, o conceptie
de guvernare organizata un sistem de legi pe care sa se sprijine guvernarea si
principiile unei bune administrari a justitiei, iar societatea progreseaza mai
rapid spre avutie si putere.

Foloasele politicii economice a liberului schimb

Comertul mondial a crescut foarte rapid in perioada postbelica, atat in mod absolut cat
si relativ la veniturile nationale.
 Comertul international incurajeaza specializarea, iar aceasta sporeste productivitatea.
Pe termen lung, cresterea volumului schimburilor comerciale si a productivitatii duce la
ridicarea nivelului de trai al fiecarui cetatean. Treptat, economiile nationale si-au dat seama de
faptul ca schimburile comerciale internationale reprezinta una din caile cele mai sigure care
duc la bunastarea materiala.

Adam Smith se delimiteaza net de mercantilisti fiind adeptul liber-schimbului si

oponent al protectionismului vamal. n acest sens el scrie: 'comertul intre doua tari, facut fara
restrictii si cu regularitate, este intotdeauna avantajos, desi nu intotdeauna egal de avantajos
pentru ambele. Prin avantaj sau castig nu inteleg marimea cantitatii de aur sau argint, ci
aceea a valorii de schimb a productiei anuale a pamantului si muncii tarii sau sporirea
venitului anual al locuitorilor sai (). Daca balanta va fi echilibrata, iar comertul intre cele
doua tari va consta in intregime in schimburi de produse indigene, ele nu numai ca vor
castiga ambele, in cele mai multe cazuri, dar ambele vor castiga egal sau aproape egal.

Adam Smith considera ca factorii determinanti pentru o economie de liber schimb sunt
cei nevazuti, denumiti si 'Mana Invizibila'.

Adam Smith readuce in discutie o vasta problematica economica la a carei solutionare

si-a adus o contributie substantiala. n acest context a facut pasi importanti in definirea mai
clara a obiectului si metodei de studiu ale economiei politice determinand consacrarea ei drept
una din cele mai importante stiinte moderne. A creat un fundament teoretic mai solid liberei
concurente si politicii liber-schimbiste, bazandu-se atat pe studierea materiei si
comportamentuluiuman, cat si pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizare a
economiei, ca si al diferitelor curente economice dinaintea lui mercantilismul si fiziocratia

n Avutia natiunilor, Smith priveste universul economic ca un vast atelier creat de

diviziunea muncii, mobilul psihologic al producatorilor reprezentandu-l dorinta de a-si
imbunatati situatia economica. Politica economica este interpretata de Smith nu ca expresie a
unui interes, al unei clase sau alteia ci ca pe expresia interesului cel mai general al
comunitatii. Astfel el ofera o analiza intercorelata a agriculturii, industriei si comertului.

Ceea ce il preocupa pe Smith este valoarea de schimb si eforturile sale sunt indreptate
spre aflarea regulii care determina proportiile in care o marfa se schimba pe o alta marfa.

Avand in vedere problema oscilatiilor preturilor pe piata in jurul pretului natural, toate
luate la nivelul mediu al domeniului sau al regiunii, Smith evidentiaza faptul ca aceste
oscilatii sunt datorate raportului cerere-oferta de marfuri. Pretul natural, adica aproximativ
valoarea marfii apare drept o categorie determinata social, care se modeleaza pe piata, in
procesul vanzarii-cumpararii, realizandu-se sub forma pretului de piata, ca urmare a
influentelor modelatoare ale ofertei si cererii concurentei manifestate intre vanzatori si
cumparatori ca si intre membrii fiecarei categorii in parte.

Dupa parerea lui Smith, mecanismul impersonal al pietei va purta cel mai bine de
grija societatii, daca este lasata sa functioneze nestigherit, altfel incat legile evolutiei sa
duca societatea la rasplata fagaduita. Teoria mana invizibila regleaza, cu ajutorul
concurentei preturile reale si aloca prin intermediul lor resursele si asigura distribuirea
factorilor de productie pe produse, clase si categorii de produse, precum si pe domenii de
activitate. Prin intermediul mainii invizibile a pietei se tinde spre realizarea armonizarii
intereselor particulare cu interesul general al societatii, deci are loc punerea in practica a
doctrinei laissez-faire-ului. n ochii sai, un guvern este cu atat mai bun, cu cat se implica
mai putin in viata economica. Totusi, Adam Smith nu se opune in mod absolut oricarei
actiuni, din partea guvernului, ci este adeptul interventiei acestuia atunci cand spune el, are
drept scop si promovarea bunastarii generale.

Teoria avantajului absolut de Adam Smith

Posibilitatea de a produce un bun cu o canitatea mai mica de factori decat

oriunde altundeva in lume
Tarile ar trebui sa se specializeze in producerea acelor bunuri pentru care
dispun de un avantaj absolut.
Prin participarea la cometrul international avutia tuturor tarilor poate f
sporita.
Ignora faptul ca pe piata mondiala exista parteneri inegali, ca din
comertul exterior unii pierd, alitii castiga, convins find ca mana invizibila
functioneaza identic atat pe piata interna cat si pe cea mondiala, piata
find capabila sa asigure in mod spontan autoreglarea economiei de
piata.
Nu a studiat legile care guverneaza productia de marfuri.

Teoria avantajului comparativ.

Castigul realizat de catre o natiune care produce si vinde la extern

bunurile pe care le realizeaza cu costuri de productie mai mici relativ
cu alte bunuri nationale, iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror
realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa.
Legea avantajului comparativ se poate enunta astfel : Este intodeauna
mai avantajos pentru doua tari sa dezvolte relatii comerciale bilaterale ,
cu conditia ca ele sa se specializeze in producerea acelui bun in care
inregistreaza cel mai mare avantaj relativ sau cel mai mic dezavantaj
relativ.
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
42
Avantajele
comer

ului exterior pentru fiecare

ar

sunt dup

rerea lui Adam Smith de dou

feluri:
a. Pe de o parte,
schimburile interna

ionale asigur

valorificarea
mai eficient

a produselor na

ionale f

desfacere n interior

i
aprovizioneaz

na

iunile cu bunuri rare din str

in

tate.
Comer

ul
exterior duce din

ar

acea parte de surplus din produc

ia p

mntului

i muncii pentru care nu e ni

ci o cerere n interior

i aduce n schimb
alte bunuri care sunt, dimpotriv

, cerute acolo
21
.
Astfel are loc
adncirea diviziunii muncii

i perfec

ionarea for

elor productive ale

fiec

rei na

iuni.

Prin acest mijloc, ngustimea pie

ei interne nu
constituie nici o piedic

pentru ca diviziunea muncii, n orice ramur

de me

te

ug sau manufactur

fie dus

la cea mai mare

perfec

iune
22
.
b. Pe de alt

parte,
comer

ul exterior l

rge

te pia

a de desfacere,
m

re

te posibilit

ile de valorificare a capitalului na

ional

i spore

te
bog

ia na

ional

.
Prin deschiderea unei pie

e mai largi pentru partea

din produc

ia muncii lor care dep

te consumul intern, ele

(manufacturile n. ns.)
sunt ncurajate s

i perfec

ioneze for

ele
productive

is

reasc

produc

ia anual

la maximum;

i, pe calea
aceasta, s

sporeasc

bog

ia

i venitul real al societ

ii
23
.
n scopul l

rgirii pie

ei, Adam Smith a considerat potrivit

nfiin

area de colonii

i a ncercat s

ofere suportul teoretic necesar

pentru promovarea de c

tre Marea Britanie a unei politici expansioniste.
Ca

i al

i teoreticieni de dup

el
24
, Adam Smith a sus

inut c

nfiin

area
de colonii de c

tre statele mai dezvoltate n zonele lumii aflate pe trepte

inferioare de progres, este deopotriv

avantajoas

pentru ambele
categorii de

ri.
Coloni

tii
na

iunilor civilizate aduc cu ei n teritoriile colonizate:

21
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 299.

22
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 299.

23
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 299.

24
Vezi, mai ales, gndirea germanului
Friedrich List (17891846), care a dezvoltat,
la mijlocul secolului al XIXlea, teoria
misiunii civilizatoare
a Occidentului.
4. Adam Smith (1723-1790). Modelul avantajului absolut
43

o pricepere n agricultur

i n alte ndeletniciri folositoare,

superioar

celei care, dea lungul multor secole, se poate

dezvolta de la sine la popoare s

lbatice

i barbare
25
;

obi

nuin

a unei discipline
26
;

o concep

ie de guvernare organizat

, existent

n propria
lor

ar

27
;

un sistem de legi pe care se sprijin

acea guvernare
28
;

principiile unei bune administr

ri a justi

iei, introducnd,
fire

te, ceva sem

tor n noua a

ezare
29
.
Drept urmare

o colonie a unei na

iuni civilizate care ia n

st

pnire fie o

ar

nelocuit

, fie una prea pu

in locuit

astfel c

indigenii fac lesne loc noilor coloni

ti progreseaz

mai repede dect

orice alt

societate omeneasc

, spre avu

ie

i putere
30
.
Dar,
coloniile
str

ine reprezint

deopotriv

premise ale
cre

terii gradului de valorificare pe

ntru capitalul metropolelor. Aceasta
se explic

prin facilit

ile oferite de noile teritorii atrase n sfera de

ac

iune a capitalului din

rile dezvoltate:

abunden

a de p

mnt bun
31

libertatea oferit

investitorilor de a

i conduce afacerile
dup

sine
32
.
X
Adam Smith a elaborat teoria AVANTAJULUI
ABSOLUT n comer

ul interna

ional.

Maxima oric

rui cap de familie prudent

scrie el
este de a
nu ncerca s

produc

n cas

lucruri care lar costa mai mult

producndule dect cump

rndule. Croitorul nu ncearc

i fac

25
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 55.

26
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 55.

27
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 55.

28
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 55.

29
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 55.

30
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 55.

31
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 60.

32
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. II, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1965, p. 60.

Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
44
singur ghete, ci

i le cump

de la cizmar. Cizmarul nu ncearc

i
fac

singur haine, ci i ncredin

eaz

acest lucru croitorului. Fermierul

nu ncearc

i fac

nici haine, nici ghete, ci se folose

te n acest
scop de meseria

ii respectivi. To

iv

dc

e n interesul lor s

i exercite
munca, ntrun mod care s

le ofere oarecare superioritate fa

de
vecini;

is

cumpere cu o parte din produsul activit

ii lor sau ceea

ce e acela

i lucru cu pre

ul unei p

i din acest produs, toate cele de

care mai au nevoie
33
.
n virtutea diviziunii muncii fiecare na

iune urmeaz

se
specializeze n produc

ia

i exportul m

rfurilor pentru care are cei mai

abunden

i factori de produc

ie naturali

i/sau dobndi

i pe care le
ob

in cu costurile de produc

ie unitare na

ionale cele mai mici

34
.
Consumul de oremunc

pentru unitatea de marf

n cele dou

ri

ara A (Portugalia)

ara B (Anglia)
M

rfuri
fabricate
C pr'
P
Ai
C
pr'
P
Bi
Pre

ul
unitar (P*
i
)
1 Vin
C
A1
= 80 20 P
A1
= 96 C
B1
= 120 20 P
B1
= 144
P*
1
= 96
2 Stof

C
A2
= 90 10 P
A2
= 99 C
B2
= 100 10 P
B2
= 110
P*
2
= 110
Total
170
220
C costurile unitare na

ionale, egale cu num

rul orelormunc

/unitatea
de marf

.
pr rata profitului pentru marfa 1, respectiv 2.
P pre

ul na

ional unitar al m

rfii 1, respectiv 2.
P*
i
pre

ul unitar interna

ional al m

rfii 1, respectiv 2.
Nota bene. Presupunem c

cele dou

rfuri se ob

in n condi

iile medii sociale

din fiecare

ar

n parte.

ara
A
are la marfa
1
cel mai mic cost unitar na

ional (
80
oremunc

), iar la marfa
2
un cost mai mare (
90
).

ara A are la
33
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 305.

34
Aici

i n continuare ne vom str

dui att ct ne este posibil s

trat

m unitar
teoriile comer

ului interna

ional, pe baza exemplului

ricardian despre comer

ul dintre
Portugalia

i Anglia

i a celor dou

rfuri (vin

i stof

), prelucrnd, dup

necesit

i,
aceea

i informa

ie prin prisma diferitelor teorii. Sper

m ca n acest fel s

oferim celor
interesa

i o continuitate de urm

rire a demersului, precum


i o coeren

mai mare
analizei. Cel pu

in teoria clasic

despre comer

ul interna

ional va fi, astfel, pentru prima

dat

, tratat

n continuitate

i unitate, iar no

iunile cu care opereaz

vor fi explicate

i
legate ntre ele pe baze logice mai riguroase.
4. Adam Smith (1723-1790). Modelul avantajului absolut
45
marfa 1 un
AVANTAJ COMPARATIV INTERN
35
fa

de marfa 2,
deoarece
C
A1
<
C
A2
, adic

80
<
90
, (sau
80 90 = 10
ore
munc

/unitate).

ara B are la marfa 2

cel mai mic cost unitar na

ional (
100
),
iar la marfa 1 un cost unitar mai mare (
120
).

ara B are la marfa 2

un
avantaj comparativ intern
fa

de marfa 1, deoarece
C
B2
<
C
B1
,
adic

100
<
120
,
(
sau
100 120 = 20
oremunc

/unitate).

ara A are un
AVANTAJ COMPARATIV EXTERN
36
fa

de

ara B la ambele m

rfuri, deoarece, simultan:

C
A1
<
C
B1
(80
<
120)

i
C
A2
<
C
B2
(90
<
100)
. Avantajul comparativ extern al

rii A fa

de

ara B este mai mare la marfa 1, (

80 120 = 40
oremunc

/unitate),

i mai mic la marfa 2, (

90 100 = 10
oremunc

/unitate).

ara B are
DEZAVANTAJ COMPARATIV EXTERN
37
fa

de

ara A la ambele m

rfuri, deoarece, simultan:

C
B1
>
C
A1
(120
>
80)

i
C
B2
>
C
A2
(100
>
90)
. Dezavantajul comparativ extern al

rii B fa

de

ara A este mai mare la marfa 1, (

120 80 = + 40
ore
munc

/unitate),

i mai mic la marfa 2, (

100 90 = + 10
ore
munc

/unitate).
Prin urmare:
a.

ara A se va specializa pe produc

ia

i exportul m

rfii la
care avantajul comparativ fa

de str

in

tate este cel mai mare

i la
care nregistreaz

i un avantaj comparativ intern

. Deci,

ara A va
produce

i va exporta marfa 1 (vin) pe care o ob

ine cu o cheltuial

unitar

de
80
oremunc

, sau
80/1
. Renun

nd la produc

ia m

rfii 2,
care o cost

90
oremunc

/unitate, sau
90/1
,

i transfernd resursele de la
2 la 1, cu cele
90
oremunc

va putea produce
90/80 = 1,125
unit

i
de 1
38
. n acest caz, produc

ia intern

n A ar fi de
2,125
unit

i de 1
35
Avantajul comparativ intern
reprezint

superioritatea pe care o are o

ar

dac

poate produce cu acela

i consum total de resurse o marf

la un cost unitar mai

mic dect alt

marf

.
36
Avantajul comparativ extern
reprezint

superioritatea pe care o are o

ar

, dac

poate produce o marf

la un cost na

ional unitar mai mic dect

ara partener

.
Sau, pe baza aceluia

i consum total de resurse, ob


ine o cantitate mai mare de
m

rfuri dect

ara partener

.
37
Dezavantajul comparativ extern
reprezint

inferioritatea pe care o are o

ar

,
dac

produce o marf

la un cost unitar mai mare dect

ara partener

. Sau, pe
baza aceluia

i consum total de resurse, ob

ine o cantitate mai mic

de m

rfuri
dect

ara partener

.
38
Dac

ara
A
ar folosi toate resursele,
170 oreom, n 1
, ar putea ob

ine
1 + 1,125
= 2,125
unit

i de marf

.
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
46
(cu
6,25%
mai mult). Dac

, de exemplu, ar dori s

produc

marfa 2

i
ar transfera resursele de la 1
la 2, Portugalia ar putea ob

ine, cu cele
80
oremunc

,
80/90 = 0,889
unit

i de 2
39
. n acest caz, produc

ia
intern

n A ar fi de
1,889
unit

i de 2 (cu
5,55%
mai pu

in).
b.

ara B se va specializa n produc

ia

i exportul m

rfii la
care dezavantajul comparativ fa

de str

in

tate este cel mai mic

i
la care nregistreaz

un avantaj comparativ intern

. Deci,

ara B va
produce

i va exporta marfa 2 (stof

) pe care o ob

ine cu o cheltuial

unitar

de
100
oremunc

, sau
100/1
. Renun

nd la produc

ia m

rfii 1,
care o cost

120
oremunc

/unitate, sau
120/1
,

i transfernd resursele de
la 1 la 2, cu cele
120
oremunc

va putea produce
120/100 = 1,200
unit

i de 2
40
. n acest caz, produc

ia intern

n B ar fi de
2,200
unit

i
de 2 (cu
10%
mai mult). Dac

, de exemplu, ar dori s

produc

marfa
1

i ar transfera resursele de la
2 la 1, Anglia ar putea ob

ine, cu cele
100
oremunc

,
100/120 = 0,833
unit

i de 1
41
. n acest caz, produc

ia
intern

n B ar fi de
1,833
unit

i de 1 (cu
8,35%
mai pu

in).
Produc

ia total

a celor dou

ri
Produc

ia total

nainte de specializare
Produc

ia total

dup

specializare

ara/Marfa
1 2 Total 1 2 Total
A (Portugalia)
1,000
1,000
2,000
2,125

2,125
B (Anglia)
1,000
1,000
2,000

2,200 2,200
Total 2,000 2,000 4,000 2,125 2,200 4,325
n felul acesta, ambele

ri

i vor orienta munca na

ional

spre
activit

ile n care nregistreaz

cea mai mare productivitate intern

.
Dac

toate

rile vor proceda astfel, ntreaga munc

social

va fi orientat

spre maximizarea eficien

ei.
Pentru a n

elege cum se realizeaz

aceast

specializare ntrun
climat liberal, trebuie s

consider

i
pre

urile de vnzare
, care vor
modifica raporturile de schimb dintre

ri

im

rfuri. Presupunem
39
Dac

ara
A
ar folosi toate resursele,
170 oreom, n 2
, ar putea ob

ine
1 + 0,889
= 1,889
unit

i de marf

.
40
Dac

ara
B
ar folosi toate resursele,
220 oreom, n 2
, ar putea ob

ine
1 + 1,200
= 2,200
unit

i de marf

.
41
Dac

ara
B
ar folosi toate resursele,
220 oreom, n 1
, ar putea ob

ine
1 + 0,833
= 1,833
unit

i de marf

.
4. Adam Smith (1723-1790). Modelul avantajului absolut
47
pentru simplificarea demonstra

iei

iu

urarea n

elegerii c

pre

urile
sunt exprimate, n fiecare

ar

, n unit

i fizice de metal pre


ios (sau c

n
ambele

ri exist

acela

i etalon b

nesc). De asemenea, presupunem

costurile de produc

ie unitare interne = num

rul orelormunc

consumate pe unitatea de marf

, ale celor dou

rfuri, n

rile
partenere, respectiv,
80/1
la 1 (vin)

i
90/1
la 2 (stof

) n Portugalia;
120/1
la 1 (vin)

i
100/1
la 2 (stof

) n Anglia.
Se poate afirma (dac

presupunem rate ale profitului egale n cele

dou

ri, pentru fiecare ramur

42

i facem abstrac

ie de cheltuielile de
transport de la o

ar

la alta
43
)c

pre

urile celor dou

rfuri sunt
propor

ionale cu costurile lor. Astfel, pre

ul interna

ional al m

rfii 1,
(P*
1
) este egal cu P
A1
,
(P*
1
= 96 = P
A1
)
, iar pre

ul interna

ional al m

rfii
2, (P*
2
) este egal cu P
B2
,
(P*
2
= 110 = P
B2
)
.

ara A (Portugalia) va exporta n

ara B o unitate din marfa

1 (vin) la pre

ul interna

ional de
96
unit

i monetare (u.m.).

ara A
va importa o unitate din marfa 2 (stof

) din

ara B la pre

ul de
110
u.m.

ara B (Anglia) va exporta n

ara A o unitate din marfa 2

(stof

) la pre

ul interna

ional de
110
u.m.

ara B va importa o unitate

din marfa 1 (vin) din

ara A la pre

ul de
96
u.m.
Prin urmare, n aceste condi

ii, Anglia nregistreaz

n ciuda
inferiorit

ii sale comparative un
AVANTAJ ABSOLUT
, pentru c

reu

te s

cumpere din str

in

tate marfa 1 (vinul) la un pre

de import
mai mic dect costul s

u na

ional unitar (
96
u.m. fa

de
120
u.m.)

i
chiar mai mic dect ncas

rile sale din export (

96
u.m. fa

de
110
u.m.).
Avantajul ei absolut (
A
AB
) va fi:
sau cu 1 unitate de 2 exportat

, Anglia import

110/96 =
1,146 unit

i de 1. Dac

marfa ar fi produs

la intern, Anglia ar
consuma (n termenii COST
ULUI DE OPORTUNITATE
44
) 1,200
42
n
produc

ia de vin pr = 20% n ambele

ri, iar n produc

ia de stof

pr =
10% n ambele

ri.
43
Le consider

m nule.
44
Costul de oportunitate
reprezint

sacrificiul cantitativ
din utilitatea 1 necesar
pentru a produce o unitate din utilitatea 2;
(1/2). Sau, sacrificiul cantitativ din
utilitatea 2 necesar pentru a produ
ce o unitate din utilitatea 1; (2/1).
A
AB
=C
B1
P*
1
; (120 96 = + 24 u.m.
, sau
120/96 = 1,250)
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
48
unit

i din marfa 2 (120/100 = 1,200) pentru a ob

ine 1 unitate din

marfa 1. Prin comer

ul cu Portugalia, Anglia realizeaz

i un
AVANTAJ COMPETITIV
45
(A
CB
), ob

innd 1 unitate de 1 prin

exportul a 0,873
46
unit

i de 2 (0,873
*
110 = 96) sau (96/110 = 0,873),
deci de + 0, 327 (1,200 0,873 = + 0,327).
Ea schimb

un sacrificiu propriu intern mai mare contra

unui sacrificiu propriu extern mai mic.
Adic

,
pentru a produce la
intern 1 unitate de 1 Anglia sacrific

1,200
unit

i de 2. Dac

import

1 unitate de 1 din Portugalia o pl

te

te cu
0,873
unit

i de 2 exportate.
Deci,
pentru Anglia, comer

ul exterior cu Portugalia este avantajos

.
Pe baza aceluia

i exemplu, Portugalia nregistreaz

n ciuda
superiorit

ii sale comparative n produc

ie un dezavantaj absolut,
pentru c

import

marfa 2 (stofa) la un pre

mai mare dect costurile

sale na

ionale unitare (
110
u.m. fa

de
90
u.m.)

i chiar mai mare dect

ncas

rile sale din export (

110
u.m. fa

de
96
u.m.). Dezavantajul ei
absolut (
D
AA
)
va fi:
45
Avantajul competitiv
reprezint

excedentul monetar al ncas

rilor din export

peste pl

ile pentru import ale unei

ri. Avantajul competitiv poate fi exprimat

i
n unit

i fizice. Dac

, de exemplu, 1 ton

marf

exportat

se schimb

pe mai mult
de 1 ton

marf

importat

.
46
Acest num

r,
0,873
, va avea, pe parcursul demersului clasic o semnifica

ie cu totul

i
cu totul special

. Urm

ri

il

i no s

par

u!!! Ve

i descoperi lucruri
extraordinare, care ridic

serioase semne de ntrebare

asupra mesajului principal al
teoriei clasice despre comer

ul interna

ional. Acest num

r magic,
0,873
apare, n
aceast

lucrare, pe baza corela

iilor dintre pre

urile interna

ionale ale m

rfurilor
schimbate. Dac

pre

urile interna

ionale vor fi altele, dar p

strnd anumite corela

ii,
num

rul magic va fi altul, dar semnifica

iile lui vor fi asem

toare.
A
CB
= P*
2
P*
1
; (110 96 = + 14 u.m.
, sau
110/96 = 1,146)
Avantajul
absolut
al

rii B
=
Costul de produc

ie
al m

rfii 1 n

ara B (mai mare)

Pre

ul de import
al m

rfii 1 din

ara A (mai mic)

Avantajul
competitiv
al

rii B
=
ncas

rile
din export
(mai mari)
Pl

ile
pentru import
(mai mici)

4. Adam Smith (1723-1790). Modelul avantajului absolut

49
sau cu 1 unitate de 1 exportat

, ea import

doar 96/110 =
0,873 unit

i de 2. Dac

marfa ar fi produs

la intern, Portugalia ar
consuma (n termenii costului de
oportunitate) 1,125 din marfa 1
(90/80 = 1,125) pentru a ob

ine 1 unitate din marfa 2. Prin comer

ul
cu Anglia, Portugalia realizeaz

i un DEZAVANTAJ
COMPETITIV
47
(D
CA
), ob

innd 1 unitate de 2 prin exportul a

1,146 unit

i de 1 (110/96 = 1,146), d
eci de 0, 021 (1,125 1,146 =
0,021).
Ea schimb

un sacrificiu propriu intern mai mic contra unui
sacrificiu propriu extern mai mare.
Adic

, pentru a produce la intern 1

unitate de 2 Portugalia sacrific

1,125
unit

i de 1. Dac

import

din
Anglia 1 unitate de 2 o pl

te

te cu
1,146
unit

i de 1 exportate. Deci,
pentru Portugalia, comer

ul exterior cu Anglia este dezavantajos

.
Paradoxul (?) lui Adam Smith.
Se pare c

din comer

ul
interna

ional dintre dou

ri, una cu avantaj comparativ la ambele

m

rfuri (dar mai mare la 1 dect la 2) fa

de cealalt

i cnd
pre

urile interna

ionale ale m

rfurilor schimbate sunt propor

ionale cu
47
Dezavantajul competitiv
reprezint

deficitul monetar al ncas

rilor din ex
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
50
costurile lor unitare na

ionale, doar

ara cu dezavantaj comparativ la

ambele m

rfuri (dar mai mic la 2 dect la 1) ob

ine avantaj absolut,

cump

rnd din str

in

tate (marfa 1

i pl

tindo cu exportul m

rfii 2)
la un pre

de import mai mic dect costul s

u unitar na

ional
(120 96 =
+ 24 u.m.) sau (110 96 = + 14 u.m.)
.
Credem c

pe baza ra

ionamentului smithian se poate formula

urm

toarea
regul

.
O

ar

poate ob

ine avantaj absolut din comer

ul
interna

ional
indiferent de eficien

a activit

ii sale interne
dac

pre

ul de import al m

rfii este inferior costului s

u na

ional unitar
.
Mai departe, o

ar

care ncaseaz

din exporturi mai mult dect pl

te

te
pe importuri, de

ine, n condi

ii normale, un
avantaj competitiv
fa

de
str

in

tate.

rile cu avantaj competitiv au un comer

exterior
rentabil
. Rentabilitatea este pentru
fiecare caz n parte direct
propor

ional

cu m

rimea excedentului balan

ei sale comerciale
48
.

rile
cu dezavantaj competitiv au un comer

exterior nerentabil

i slab
eficient.
Pierderea este pentru
fiecare caz n parte direct
propor

ional

cu deficitul balan

ei sale comerciale.
Asemenea concep

ie despre comer

ul exterior l apropie pe Adam

Smith de mercantili

ti

i l face adeptul balan

ei comerciale excedentare.
48
Balan

a comercial

este un tablou statisticoeconomic n care se nscriu

i se
compar

importul

i exportul de m

rfuri ale unei

ri pe o perioad

determinat

, de
regul

, un an
(Ion Ignat, Ion Pohoa

, Neculai Clipa, Gheorghe Lu

ac,
Economie
politic

, Editura Economic

, Bucure

ti, 1998, p. 547). Cnd ncas

rile din export sunt

superioare pl

ilor pentru import, balan

a comercial

este excedentar

; cnd sunt egale,

este echilibrat

; cnd pl

ile pentru import dep

esc ncas

rile din export, este

deficitar

.
Balan

a de pl

i externe reflect

sintetic ansamblul ncas

rilor

i pl

ilor
determinate de tranzac

iile reale

i financiare, dintro perioad

dat

, de regul

, un an,
ale unei

ri cu restul lumii
(Ion Ignat, Ion Pohoa

, Neculai Clipa, Gheorghe Lu

ac,
Economie politic

, Editura Economic

, Bucure

ti, 1998, p. 547). ntro form

schematic

, balan

a de pl

i se compune din:
balan

a comercial

n sens restrns
(exportul

i importul de m

rfuri),
balan

a serviciilor
,
balan

a veniturilor

i
balan

a
capitalului
. Cnd ncas

rile din exterior dep

esc pl

ile c

tre str

in

tate, balan

a de
pl

i este activ

; cnd sunt egale, este echilibrat

; cnd pl

ile c

tre str

in

tate sunt mai

mari dect ncas

rile din exterior, este pasiv

. Balan

a de pl

i activ

este expresia unor

rela

ii economice externe rentabile, iar balan

a de pl

i pasiv

, a unor rela

ii economice
externe nerentabile. Balan

a comercial

este componenta principal

a balan

ei de pl

i
externe. Men

inerea, pe o perioad

ndelungat

, a unei balan

e comerciale excedentare,
este premisa principal

a realiz

rii unei balan

e de pl

i active, cum balan

a comercial

deficitar

conduce spre o balan

de pl

i externe pasiv

.
4. Adam Smith (1723-1790). Modelul avantajului absolut
51
Totodat

, se observ

Adam Smith trateaz

problematica
schimburilor interna

ionale

i a avantajului absolu
t n cadrul teoriei
obiective a valorii determinate de munc

.
Iat

i care sunt
m

rfurile
cele mai potrivite
pentru exportul
Marii Britanii.
M

rfurile cele mai proprii a fi trimise n

ri
ndep

rtate ... par a fi produsele manufacturate cele mai bune

i mai
perfec

ionate, ca unele care con

in valoare mare sub volum mic

i pot
fi, prin urmare, exportate la distan

e mari cu cheltuieli mici

49
.
Pe baza acestui ra

ionament, Adam Smith

sugereaz

specializarea economiilor na

ionale n produc

ie

i export
.
Ceea ce
se cheam

pruden

pentru conducerea unei familii, rareori poate fi

nesocotin

pentru conducerea unui mare regat. Dac

ar

str

in

ne
poate furniza bunuri mai ieftine dec
t leam putea produce noi, e mai
bine s

le cump

m de la ea, cu o parte din produsul activit

ii
noastre, utilizate ntrun mod din care putem trage oarecare folos
50
.
Iat

, aici, admirabilul avantaj absolut !

Avantajul absolut se poate ob

ine numai ntrun climat de liber

concuren

, n care
activitatea general

rii ... va fi l

sat

i
g

seasc

singur

modul de ntrebuin

are, care s

poat

aduce cele mai

mari avantaje
51
.
Dimpotriv

,
activitatea ei nu e utilizat

cu cel mai mare

avantaj, cnd e ndrumat

tre produc

ia unui articol, pe care ea l

poate cump

ra mai ieftin dect ar fi costul lui de produc

ie. Valoarea
produc

iei anuale este desigur mic

orat

mai mult sau mai pu

in,
cnd activitatea este astfel ndep

rtat

de la o produc

ie de m

rfuri de
o valoare evident mai mare dec
t cea pe care ea e ndrumat

o
produc

. n aceast

ipotez

, articolul respectiv sar putea cump

ra
din str

in

tate mai ieftin dect se poate produce n

ar

. Prin urmare,
el ar putea fi cump

rat numai cu o parte din m

rfurile produse sau,

ceea ce este acela

i lucru, cu o parte din pre

ul m

rfurilor pe care
activitatea sus

inut

de un capital egal lear produce n

ar

, dac

s
ar l

sa lucrurile s

i urmeze calea lor normal

. Activitatea
economic

rii este astfel ndrumat

de la o activitate mai
49
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 297.

50
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 305306.

51
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 306.

Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
52
avantajoas

spre una mai pu

in avantajoas

, iar valoarea de schimb a

produc

iei anuale, n loc s

fie mai mare, dup

cum era n inten

ia
legiuitorului, se mic

oreaz

neap

rat n urma oric

rei asemenea
reglement

ri
52
(s. ns.).
Adam Smith a fost protec

ionist ?
Cu tot liberalismul s

u,
Adam Smith na sus

inut o politic

liberal

n comer

ul exterior n orice
situa

ie

i pentru toate

rile lumii. Elabornd o gndire profund

na

ional

53
, clasicul englez a ap

rat cu mijloacele sale specifice

economia britanic

n confruntarea ei cu concuren

a str

in

(n principal
olandez

).

El a studiat
dou

situa

ii
n care se impune o
politic

protec

ionist

n comer

ul exterior.
Primul caz se ive

te atunci cnd o anumit

activitate e
necesar

pentru ap

rarea

rii
54
(s. ns.)
.
Iat

, n acest
sens, prevederile Actului de naviga

ie al Marii Britanii adoptat n anul

1651 cu care Adam Smith sa declarat ntrutotul de acord:
a.
n primul rnd, este interzis tuturor vaselor, ai c

ror
proprietari, c

pitani

i trei p

trimi din num

rul marinarilor nu sunt

supu

i englezi sub pedeaps

de a se confisca vasul

i nc

rc

tura
a face comer

cu coloniile

i planta

iile engleze sau a face cabotaj n

apele Marii Britanii
55
.
Se observ

prin asemenea reglement

ri se
urm

rea protejarea flotei comerciale britanice n concuren

a cu
principalul ei adversar, flota olandez

.
b.
n al doilea rnd, un mare num

r de m

rfuri, din cele mai

voluminoase, pot fi importate n Marea Britanie, fie numai pe
cor

biile ar

tate mai sus, fie pe cor

biile

rii unde sunt produse

m

rfurile

i ale c

ror proprietari, c

pitani

i trei p

trimi din
52
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 306.

53
Sar putea opune acestei afirma

ii tocmai caracterul clasic al gndirii smithiene. Dar

nu trebuie uitat c

marile sisteme de gndire economic

au fost n esen

expresia
teoretic

a unor interese (fie na

ionale, fie ale unor grupuri reprezentative de oameni).

Tuturor acelora care near acu
za de interpretarea tenden

ioas

a lui Adam Smith le

reamintim cuvintele lui Tudor Arghezi:
Fiind profund romn, Eminescu e
universal.
Noi le spunem (parafraz
ndul pe Tudor Arghezi):
Fiind profund englez,
Smith este clasic

i este universal .
54
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 309.

55
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare
Romne, Bucure

ti, 1962, p. 309.

1.
4. Adam Smith (1723-1790). Modelul avantajului absolut
53
num

rul marinarilor sunt supu

i ai acelei

ri;

i chiar la importul
pe cor

biile din aceast

ultim

categorie, ele sunt impuse la ndoitul

taxei de import
56
.
Aici se relev

grija legiuitorului de a proteja

economia britanic

n fa

a concuren

ei unor companii de transport

interna

ionale (n principal olandeze

57
).
c.
n al treilea rnd, o mare varietate din cele mai
voluminoase m

rfuri de import sunt prohibite sub sanc

iunea
confisc

rii cor

biei

i a nc

rc

turilor chiar dac

ar fi importate pe
cor

bii engleze, din alte

ri dect acelea n care au fost produse

58
.
Prin asemenea m

suri se urm

rea descurajarea intermediarilor

i, deci,
scumpirea produselor de import.
d.
n al patrulea rnd, fanonii
59

i oasele de balen

, uleiul

i
untura de balen

i de pe

te, pe

tele s

rat de tot felul, nepescuit de pe

vase engleze

ti

i nepreparat pe acestea, cnd se import

n Marea
Britanie, suport

taxa dubl

aplicat

la m

rfurile str

ine
60
.
Grija
pentru men

inerea unei pozi

ii privilegiate a flotei Marii Britanii pe

m

rile

i oceanele lumii este aici ct se poate de evident

.
Al doilea caz n care de
obicei e avantajos a pune
impozite pe m

rfurile str

ine, pentru ncurajarea

activit

ii indigene, e acela cnd produsele din

ar

sunt supuse la
unele impozite. n acest caz, pare a fi ra

ional s

se pun

taxe egale
pe produsele similare str

ine
61
(s. ns.). Adam Smith o spune clar,
pentru ncurajarea activit

ii indigene, trebuie luate m

suri ca m

rfurile
importate s

nu poat

concura prin pre

rfurile indigene sau s

le
concureze ct mai pu

in posibil.
Dac

acestea sunt situa

iile normale de protejare a economiei

na

ionale fa

de concuren

n comer

ul interna

ional, exist

i cazuri
cnd trebuie promovate
m

suri de retorsiune
fa

de str

in

tate.
56
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, p. 309.
57
Cnd sa f

cut aceast

lege, olandezii erau ca

i azi marii c

i ai Europei,
iar prin aceast

dispozi

ie ei fur

complet exclu

i de la c

ia spre Anglia, adic

de
la aducerea n Anglia a m

rfurilor din alte

ri europene
(Adam Smith,
Avu

ia
na

iunilor
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romne, Bucure

ti, 1962, p.
309).
58
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, p. 309310.
59
Fanonii
sunt lamele cornoase, lungi de circa 2 m, fixate de maxilarul superior al
balenelor. Formeaz

o sit

care re

ine hrana, l

snd apa s

se scurg

afar

.
60
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, p. 310.
61
Adam Smith,
Avu

ia na

iunilor
, vol. I, p. 310.

2.
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
54
Cnd o na

iune str

in

prin impozite mari sau prohibi

ii,
stinghere

te importul vreunuia din produsele noastre
n

ara
respectiv

,
o ripost

fireasc

ne dicteaz

represalii

i ne face s

punem
acelea

i taxe

i prohibi

ii la importul n

ara noastr

al unora sau al
tuturor produselor ei manufacturate
62
.
Sesiz

m nuan

area lui Adam

Smith,
taxe

i prohibi

ii la importul produselor manufacturate !

Deci

i aici se manifest

grija pentru promovarea la exportul britanic al

produselor industriale

i acceptarea la import (f

restric

ii) a materiilor
prime.
Sigur, restric

iile n comer

ul interna

ional nu pot fi permanente

(chiar dac

uneori pot fi totale). Cnd, ct de mult

i n ce fel e bine a se
restaura libertatea importului de m

rfuri str

ine dup

ce a fost ctva timp

suspendat

? Iat

r

spunsul

i solu

ia lui Adam Smith:

cnd unii
manufacturieri
(interni n. ns.)
...

iau l

rgit activitatea ntratt,

nct ei ntrebuin

eaz

un num

r mare de muncitori
63
.
Ct de mare ?
Suficient apreciaz

el pentru a le asigura succesul n concuren

a cu
str

inii.
CONSTAT

RI FINALE
1.
Avantajul absolut este,
totdeauna, de partea

rii care
reu

te s

importe o marf

oarecare la un pre

inferior costului s

u
de produc

ie unitar.
2. Avantajul absolut se poate ob

ine indiferent dac

ara are
sau nu, la vreo marf

, avantaj comparativ fa

de partenerul de
schimb.
3. n exemplul de mai sus,
avantajul absolut revine Angliei,
Portugalia nregistrnd dezavanta
j absolut. De aceea, credem c

pe
baza cifrelor analizate, schimbul dintre cele dou

ri nu poate avea
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
56
3.
Ambii

i elaboreaz

teoriile pe baza acelora

i premise:
a.
Principiul maximiz

rii eficien

ei determin

fiecare
ntreprinz

tor

i fiecare economie na

ional

se specializeze n
produc

ia

i exportul m

rfurilor pentru care au cei mai abunden

i ieftini
factori de produc

ie (naturali

i/sau dobndi

i)

i pe care le pot ob

ine cu
cele mai mici costuri unitare na

ionale;
b.
Principiul liberei concuren

e n comer

ul interna

ional
(f

monopol sau restric

ii tarifare ori netarifare);

c.
Principiul circula

iei libere a metalelor pre


ioase ntre

ri

i al convertibilit

ii depline a banilor de hrtie.

Cu toate acestea, ntre cele dou

modele exist

mari
diferen

e
:
Mai nti, Adam Smith aprecia c

att schimburile interne

ct

i cele interna

ionale au la baz

principiul echivalen

ei
(munc

social

egal

, pe munc

social

egal

). David Ricardo admite
c

echivalen

a este obligatorie numai n interiorul unei

ri. Pe pia

a
intern

a fiec

rei

ri la baza schimbului de m

rfuri st

principiul
echivalen

ei.
Munca a 100 de englezi nu poate fi dat

pentru aceea a
80 de englezi
64
.
Dar
aceea

i regul

care reglementeaz

valoarea
relativ

am

rfurilor ntro

ar

nu reglementeaz

i valoarea relativ

am

rfurilor schimbate ntre dou

sau mai multe

ri
65
.
Deci, dup

rerea lui David Ricardo, n schimburile interna

ionale principiul
echivalen

ei nu mai este obligatoriu, deoarece

produsul muncii a 100
englezi poate fi dat pentru produsul
muncii a 80 de portughezi, a 60 de
ru

i sau a 120 din India de Est

66
.
Se poate pune, pe bun

dreptate,
ntrebarea dac

nu cumva David Ricardo a abandonat n asemenea

cazuri teoria valoriimunc

? Greu de r

spuns
67
, de

i unii exege

i ai
64
David Ricardo,
Opere alese
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romne,
Bucure

ti, 1959, p. 127.

65
David Ricardo,
Opere alese
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romne,
Bucure

ti, 1959, p. 126.

66
David Ricardo,
Opere alese
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romne,
Bucure

ti, 1959, p. 127.

67
Dup

rerea noastr

, David Ricardo sa dovedit a fi consecvent n ntregul s

u
demers

i n integralitatea construc

iei magistralei sale concep

ii economice. El a cl

dit
totul pe bazele unice

i logice ale teoriei obiective a valorii determinat

de munc

.
Sigur, n scrierile sale exist

o anumit

inconsecven

. Cnd se refer

la schimburile
interne din fiecare

ar

, apreciaz

acestea sunt

i trebuie s

fie echivalente, adic

se schimbe munc

egal

pe munc

egal

(
Munca a 100 de englezi nu poate fi dat

pentru aceea a 80 de englezi)

. n acela

i timp consider

n schimburile
interna

ionale aceast

regul

nu mai func

ioneaz

(
produsul muncii a 100 englezi
poate fi schimbat pe produsul muncii a 80 de portughezi)
. Dup

rerea noastr

1.
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
57
operei sale tocmai aceast

inconsecven

io repro

eaz

(Karl Marx, dar,

mai ales, Mihail Manoilescu).
Din aceast

perspectiv

unii sunt de p

rere c

teoria lui David

Ricardo nu se ridic

la nivelul celei elaborate de Adam Smith. Not

m
totodat

i modelului smithian i se poate repro

ac

nu ia n
aceast

ultim

afirma

ie nu contravine ctu

i de pu

in teoriei obiective a valorii, ci este

o confirmare deplin

a ei. Sar putea ca aici David Ricardo s

fi spus adev

rul, f

l
fi n

eles. Sau, poate anumi

i exege

i ai lui David Ricardo nau n

eles ntocmai mesajul

pe care el la transmis posterit

ii (indiferent c

este vorba de nume prestigioase,

precum Karl Marx sau Mihail Manoilescu!!!). Sau, poate noi gre

im, ap

rndul pe
David Ricardo. Iat

despre ce este vorba. Cnd clasicul englez afirm

n comer

ul
interna

ional
produsul muncii a 100 englezi poate fi
schimbat pe produsul muncii a 80
de portughezi,
el se situeaz

dup

rerea noastr

n prelungirea lui Adam Smith

i se ncadreaz

perfect teoriei obiective a valoriimunc

. Faptul c

englezii produc n
100 de oremunc

o utilitate care se schimb

pe produsul a 80 de oremunc

portugheze, nseamn

englezii

i portughezii produc, n timpi diferi

i n
propor

iile de mai sus, aceea

i valoare social

. Prin urmare,
produsul a 100 ore
munc

engleze = produsul a 80 oremunc

portugheze
. n aceste propor

ii, cele dou

rfuri schimbate con

in cantit

i egale din substan

a comun

numit

valoare. Acest
raport de schimb este unul echivalent. Diferen

a dintre cele dou

ri este una de
productivitate a muncii na

ionale. n propor

iile amintite englezii au o productivitate a

muncii na

ionale mai mic

dect portughezii. n acela

i timp

i propor

ii, portughezii au
o productivitate a muncii na

ionale mai mare dect englezii. Numai astfel, n cadrele

teoriei obiective despre valoare, este posibil

schimbarea produsului a 100 oremunc

engleze pe produsul a 80 oremunc

portugheze. Certamente, n acest caz, englezii

pierd, iar portughezii c

tig

. Englezii pierd, pentru c

schimb

produsul unei ore de

munc

na

ional

pe produsul a mai pu

in de o or

de munc

str

in

. Portughezii c

tig

,
deoarece schimb

produsul unei ore de munc

na

ional

pe produsul a mai mult de o

or

de munc

str

in

. Propor

iile c

tigului, respectiv pierderii uneia sau alteia dintre

ri sunt strict determinate de ra

porturile concrete n care se afl

productivit

ile lor
na

ionale. La fiecare schimb Anglia pierde

80/100 100/100 = 0,20
oremunc

n
favoarea Portugaliei. Concomitent, pe
ntru fiecare schimb, Portugalia c

tig

80/80
80/100 = + 0,20
oremunc

n defavoarea Angliei. n sum

absolut

pierderea Angliei
este egal

cu c

tigul Portugaliei. n m

rime relativ

Anglia pierde la fiecare schimb

20%
, adic

[
(100 80)/100
]
100 = 20%
. n schimb, Portugalia c

tig

la fiecare schimb
25%
, adic

[
(100 80)/80
]
100 = 25%
. Dup

cum se poate observa, c

tigul relativ al
Portugaliei este mai mare dect pierderea relativ

a Angliei. S

nsemne aceasta c

pierderea Angliei este propor

ional

cu inferioritatea la productivitatea proprie? S

nsemne aceasta c

tigul Portugaliei este mai mult dect propor

ional cu
superioritatea la productivitatea proprie? Oare gre

im dac

formul

m urm

toarea
regul

general

:
Pierderea unei

ri este direct propor

ional

cu inferioritatea pe care o
are (fa

de str

in

tate) la productivitatea na

ional

. C

tigul unei

ri este mai mult

dect propor

ional cu superioritatea pe care o are (fa

de str

in

tate) la productivitatea
na

ional

?
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
58
considerare toate situa

iile posibile. De exemplu, avantajul absolut se

reduce sau dispare pentru anumite

ri, n cazul n care, fiind mai multe

specializate pe produc

ia

i exportul aceleia

im

rfi, ntre ele exist

diferen

e la costurile unitare na

ionale. n asemenea situa

ii, avantajele

i/sau dezavantajele comerciale vor fi

determinate pentru fiecare caz n
parte prin compararea costurilor na

ionale unitare

i pre

urilor
interna

ionale ale m

rfurilor care fac obiectul schimbului extern. Pentru

determinarea exact

a c

tigului sau pierderii fiec

rei

ri trebuie luate n
calcul

i
costurile de oportunitate interne
pentru diferitele m

rfuri, care
declan

eaz

i chiar fundamenteaz

(n mare m

sur

) schimburile
interna

ionale.
Modelul smithian

i fundamenta ideea avantajului absolut

pe compararea costurilor unitare ale acelora

im

rfuri n

ri
diferite, pe de o parte,

i cu pre

urile interna

ionale, pe de alt

parte.
Modelul ricardian aduce n analiz

, fa

de cel smithian, ideea compar

rii
costurilor de produc

ie unitare la diferite m

rfuri n interiorul
grani

elor na

ionale ale fiec

rui stat, pe de o parte,

i cu pre

urile
interna

ionale, pe de alt

parte.
Adam Smith considera c

n comer

ul interna

ional fiecare

ar

ob

ine un
AVANTAJ ABSOLUT (ca diferen

ntre costul de produc

ie unitar na

ional mai mare

i pre

ul de
import al aceleia

im

rfi mai mic)

.
*
David Ricardo apreciaz

fiecare

ar

realizeaz

un
AVANTAJ
RELATIV
din comer

ul interna

ional
dac

i numai dac

)
n
schimbul m

rfii exportate ob

ine o cantitate mai mare din marfa

importat

dect

iar putea produce singur

cu acela

i consum de
resurse (n autarhie)
68
.
A

a cum n

elegem noi, David Ricardo nu exclude posibilitatea

ob

inerii n anumite condi

ii

i a avantajului absolut. Pornind de la

aceste observa

ii, apreciem, o dat

cu Mihail Manoilescu, c

a confirma
pe Ricardo nseamn

n acela

i timp a confirma pe Smith. Dar invers

68
Prin
avantaj relativ
, n produc

ie

i deci n comer

ul exterior, D. Ricardo n

elegea
posibilitatea oric

rei

ri
de a produce o marf

oarecare (marfa pe care a aleso n

vederea specializ

rii) cu costuri comparativ sau relativ mai mici fa

de toate celelalte
m

rfuri din

ara respectiv

,
chiar dac

acea marf

ar putea fi ob

inut

,
n alte

ri
, cu
costuri

i mai mici (Nicolae Sut

, Dumitru Miron, Sultana Sut

Selejan,
Comer

interna

ional

i politici comerciale contemporane

, Editura Eficient, Bucure

ti, 1997, p.
508).
Noi credem c

aceast

elegere este inexact

!!!???

2.
3.
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
59
nu este posibil, c

ci a contesta pe Ricardo nu nseamn

a contesta n
acela

i timp pe Smith
69
.
Teoria ricardian

despre comer

ul interna

ional are
dou

componente
:

Teoria costurilor comparative

i a avantajelor relative;

Teoria echilibr

rii automate a balan

ei comerciale externe
.
5.1. COSTURILE COMPARATIVE

I AVANTAJELE RELATIVE
5.1.1. C

TIGURILE ANGLIEI

I PORTUGALIEI SUNT EGALE !!!???

ar, iat

punctul de plecare n elaborarea teoriei

costurilor comparative

i a avantajului relativ n
comer

ul interna

ional.

ntrun sistem de perfect

libertate a
comer

ului, fiecare

ar

i consacr

n mod natural capitalul

i munca
acelor genuri de activit

i care i sunt cele mai avantajoase. Aceast

urm

rire a avantajului individual este admirabil legat

de binele
universal al tuturor. Stimulnd ac
tivitatea, recompensnd talentul

i
folosind n modul cel mai eficace for

ele speciale oferite de natur

,
acest sistem distribuie munca n mod ct mai folositor

i mai
economicos; n timp ce, prin sporirea
masei generale a produselor el
r

spnde

te avantajul general

i leag

printro

es

tur

comun

de
interese

i rela

iuni societatea universal

a na

iunilor, de la un cap

t la
altul al lumii civilizate. Acesta este
principiul care face ca vinul s

fie
produs n Fran

i Portugalia, ca grul s

fie cultivat n America

i
Polonia

i ca obiectele de metal

i alte bunuri s

fie fabricate n
Anglia
70
.
Reg

sim aici, aproape cu acelea

i cuvinte ca

i la Adam
Smith, exprimate att ideea libert

ii depline a agen

ilor economici, ct

i
pe aceea a specializ

rii n func

ie de costurile de produc

ie na

ionale
unitare minime. Totodat

, n cadrul diviziunii muncii ca

i la Adam
Smith

i la David Ricardo, schimbul interna


ional se impune ca o
necesitate

i el ofer

avantaje agen

ilor economici participan

i.
Pu

ine sunt n literatura economic

mondial

citatele din opera

unor autori, care s

fi f

cut obiectul att de multor analize, ca exemplul

69
Mihail Manoilescu,
For

ele na

ionale productive

i comer

ul interna

ional
(Teoria
protec

ionismului

i a schimbului interna

ional)
, Editura

tiin

ific

i Enciclopedic

,
Bucure

ti, 1986, p. 187.

70
David Ricardo,
Opere alese
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romne,
Bucure

ti, 1959, p. 126.

D
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
60
de comer

dintre Anglia

i Portugalia prin care David Ricardo

i expune
teoria sa despre comer

ul interna

ional. Iat

acest pasaj:
Anglia ar putea fi n a

a fel condi

ionat

de mprejur

ri, nct
pentru a produce stofa s

necesite munca a 100 de oameni timp de un

an; iar dac

ar ncerca s

ob

in

vinul, sar putea s

aib

nevoie de
munca a 120 de oameni pe aceea

i perioad

de timp. De aceea Anglia

va g

si c

este n interesul ei s

importe vin

is

l cumpere prin
exportul de stof

.
Pentru produc

ia vinului, n Portugalia, sar putea cere doar

munca a 80 de oameni timp de un an
; iar pentru a produce stofa n
aceea

ar

sar putea cere munca a 90 de oameni pe aceea

i perioad

de timp. Ar fi, prin urmare, avantajos pentru ea s

exporte vin n
schimbul stofei. Acest sch
imb sar putea face chiar dac

marfa
importat

de Portugalia ar putea fi produs

de ea cu mai pu

in

munc

dect n Anglia. De

i ar putea s

fac

stofa cu munca a 90 de oameni,
ea ar importao dintro

ar

n care se cere munca a 100 de oameni

pentru a o produce, deoarece ar fi
mai avantajos pentru ea s

i
ntrebuin

eze capitalul pentru produc

ia de vin, pentru care ar ob

ine
din Anglia mai mult

stof

dect ar putea ea produce prin trecerea

unei p

i din capitalul ei de la cultivarea vi

ei de vie la fabricarea
stofei
71
(s. ns.).
Ce rezult

din analiza modelului de mai sus ?

Vom reprezenta cele dou

ri prin A

i B, costurile
na

ionale ale m

rfurilor 1

i 2, prin C
A1
;C
A2

i respectiv C
B1
;
C
B2
, iar pre

urile interne P
A1
;P
A2

i respectiv P
B1
;P
B2
.
Consumul de oremunc

pentru unitatea de marf

n cele dou

ri

ara A (Portugalia)

ara B (Anglia)
M

rfuri
fabricate
C pr'
P
Ai
C
pr'
P
Bi
Pre

ul
unitar (P*
i
)
1. Vin
C
A1
= 80 20 P
A1
= 96 C
B1
= 120 20 P
B1
= 144
P*
1
= 96
2. Stof

C
A2
= 90 10 P
A2
= 99 C
B2
= 100 10 P
B2
= 110
P*
2
= 110
Total
170
220
C costurile unitare na

ionale, egale cu num

rul orelormunc

/unitatea
de marf

.
pr rata profitului pentru marfa 1, respectiv 2.
71
David Ricardo,
Opere alese
, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romne,
Bucure

ti, 1959, p. 127.

5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
61
P pre

ul unitar na

ional al m

rfii 1, respectiv 2.
P*
i
pre

ul unitar interna

ional al m

rfii 1, respectiv 2.
Nota bene. Presupunem c

cele dou

rfuri se ob

in n condi

iile medii
sociale din fiecare

ar

n parte.

ara A (Portugalia) se va specializa n produc

ia m

rfii 1,
deoarece costul unitar al acesteia (
80
) este mai redus dect al m

rfii 2,
(
90
),

i mai mic dect al m

rfii 1 n

ara B (Anglia) (
120
).
C
A1
/C
A2
<C
B1
/C
B2
(80/90 < 120/100 = 0,889 < 1,200)
Pentru aceea

i ra

iune

ara B se specializeaz

n produc

ia

i
exportul m

rfii 2, deoarece costul ei este mai mic (

100
) dect al m

rfii
1, (
120
)

i:
C
B2
/C
B1
<C
A2
/C
A1
(100/120 < 90/80 = 0,833 < 1,125)
Pentru a n

elege cum se realizeaz

aceast

specializare ntrun
climat liberal, trebuie s

consider

i pre

urile de vnzare, care vor

modifica raporturile de schimb dintre

ri

im

rfuri. Presupunem
pentru simplificarea demonstra

iei

iu

urarea n

elegerii c

pre

urile
sunt exprimate, n fiecare

ar

, n unit

i fizice de metal pre

ios (sau c

n
ambele

ri exist

acela

i etalon b

nesc). De asemenea, presupunem

costurile de produc

ie unitare interne = num

rul orelormunc

consumate pe unitatea de marf

, ale celor dou

rfuri, n

rile
partenere, respectiv,
80/1
la 1 (vin)

i
90/1
la 2 (stof

) n Portugalia;
120/1
la 1 (vin)

i
100/1
la 2 (stof

) n Anglia.
Se poate afirma (dac

presupunem rate ale profitului egale n cele

dou

ri, pentru fiecare ramur

72

i facem abstrac

ie de cheltuielile de
transport de la o

ar

la alta
73
)c

pre

urile celor dou

rfuri sunt
propor

ionale cu costurile lor. S

presupunem c

pre

ul interna

ional al
m

rfii 1, (P*
1
) este egal cu P
A1
,
(P*
1
= 96 = P
A1
)
, n timp ce pre

ul
interna

ional al m

rfii 2, (P*
2
) este egal cu P
B2
,
(P*
2
= 110 = P
B2
)
.
Se poate afirma c

pre

urile celor dou

rfuri se fixeaz

natural
la nivelurile urm

toare:
C
A1
/C
A2
<P
A1
/P
A2
<C
B1
/C
B2
<P
B1
/P
B2
; (inegalitatea 1) sau
(80/90 < 96/99 < 120/100 <
144/110 = 0,889 < 0,970 < 1,200 <
1,309)
72
n
produc

ia de vin pr = 20% n ambele

ri, iar n produc

ia de stof

pr =
10% n ambele

ri. Facem abstrac

ie aici de ac

iunea legii tendin

ei de egalizare
a ratei profitului ntre ramurile economiei na

ionale.
73
Le consider

m nule.
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
62
Prin urmare, n fiecare

ar

pre

urile sunt propor

ionale cu
costurile de produc

ie unitare, ceea ce conduce la urm

toarea corela

ie:
P
A1
/P
A2
<P
B1
/P
B2
(96/99 < 144/110 = 0,970 < 1,309)
Presupunem c

pentru cele dou

rfuri, pre

urile sunt
cele mai sc

zute n

ara A
74
.
Rezult

ara B ar urma
s

cumpere ambele m

rfuri din

ara A. Aurul iese din

ara B pentru
c

balan

a sa comercial

este excedentar

i pre

urile scad n B, n timp

ce ele urc

n A, care prime

te aur. La un moment dat P

A2
va deveni
superior lui P
B2
, n timp ce P
A1
va fi nc

inferior lui P
B1
(deoarece
raporturile pre

urilor continu

fie egale cu raporturile costurilor).

Balan

a comercial

ntre cele dou

ri poate fi n echilibru, deoarece B

cump

marfa 1 din A,
n timp ce A cump

marfa 2 din B.
Pre

ul interna

ional al m

rfii 1, (P*
1
) va fi atunci egal cu P
A1
(P*
1
= 96
=P
A1
)
, n timp ce pre

ul interna

ional al m

rfii 2, (P*
2
) va fi egal cu P
B2
(P*
2
= 110 = P
B2
)
. Se poate observa c

:
P
A1
<P
B1

iP
A2
<P
B2
(96 < 144

i 99 < 110)
De asemenea:
P
A1
= P*
1

iP
A2
< P*
2
96 = 96

i (99 < 110)

i prin urmare, putem scrie:

P*
1
/P*
2
<C
A1
/C
A2
(96/110 < 80/90 = 0,873 < 0,889); sau
P*
1
/P*
2
<P
A1
/P
A2
(2) (96/110 < 96/99 = 0,873 < 0,970)
Presupunnd c

pre

urile cele mai reduse sunt n

ara
B,
se demonstreaz

de aceea

i manier

echilibrul
presupune:
P*
1
/P*
2
<C
B1
/C
B2
(96/110 < 120/100 = 0,873 < 1,200); sau
P*
1
/P*
2
<P
B1
/P
B2
(3)
(96/110 < 144/110 = 0,873 < 1,309)
Pornind de aici, afirm

David Ricardo, fiecare

ar

realizeaz

un
avantaj din schimb. Prin urmare, din inegalit

ile (1), (2)

i (3) vom
ob

ine:
C
A2
<C
A1
(P*
2
/P*
1
)
(90 < 80(110/96) = 90 < 91,667)
Deoarece balan

a comercial

ntre cele dou

ri trebuie s

fie n
echilibru, vom avea:
Q
1
P*
2
=Q
2
P*
1
;
(Q
1
,Q
2
cantit

ile m

rfurilor schimbate).
(960x110 = 1100x96, adic

105.600 = 105.600)
sau
960/1100 = 96/110 = 0,873
75
!!!???
74
Ceea ce corespunde ex
emplului ricardian.
75
Este foarte important

semnifica

ia acestui num

r, 0,873
. Apreciem c

nu este
aici locul potrivit pentru a o reliefa, de

i ea este strict necesar


i nu poate s

lipseasc

dintro analiz

mai atent

a mecanismelor comerciale interna

ionale. Acest num

r are o

1.
2.
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
63
Ceea ce nseamn

n situa

ia de echilibru
raportul
cantit

ilor schimbate este egal cu raportul pre

urilor lor unitare,

adic

:
este evident c

costul unitar al m

rfii 2, (
90
oremunc

) n

ara
A este mai ridicat dect costul cantit

ii din marfa 1, (
80
oremunc

),
pe care o trimite n str

in

tate pentru a ob

ine o unitate din marfa 2. Se

poate afirma, c

ara A economise

te munc

na

ional

cump

rnd
din str

in

tate marfa 2

i pl

tindo cu exportul m

rfii 1
.
n aceea

i manier

se poate scrie:

i aceast

inegalitate arat

ara B economise

te munc

na

ional

cump

rnd marfa 1 din str

in

tate
. Rezult

ara B se
va specializa n produc

ia

i exportul m

rfii 2 la care dezavantajul fa

de str

in

tate este mai mic

i va importa marfa 1 de la

ara A.
Concluziile
principale desprinse de aici sunt urm

toarele:
Cnd o

ar

produce dou

rfuri, ambele n condi

ii
superioare str

in

ii (cazul Portugaliei), dar la prima

marf

are o
superioritate comparativ

mai mare dect la a doua (la

vin 120/80 = 1,500; la stof

100/90 = 1,111 fa

de Anglia) atunci:

prima marf

(vinul) trebuie produs

ar

(n
Portugalia)

i exportat

a doua marf

(stofa) trebuie importat

(din
Anglia)
76
.
semnifica

ie cu totul aparte, care poate ridi

ca multe semne de ntrebare asupra
valabilit

ii teoriei ricardiene despre comer


ul interna

ional. Noi am realizat analiza

semnifica

iei
num

rului magic 0,873

, la punctul
5.1.3.
, intitulat,
Numai Anglia
c

tig

!!!???.
76
Iat

ce scrie chiar David Ricardo referito

r la o astfel de specializare.
Doi oameni pot
amndoi s

fac

att ghete ct

ip

rii,

i unul este superior celuilalt n ambel

Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
64
Dar de unde apare avantajul relativ pentru Portugalia ?
a.
Dac

stofa sar produce pe cale industrial

ar

, munca celor
80
de portughezi ar produce
80/90 = 0,889 stof

.
b.
Dac

stofa ar fi importat

din Anglia

i pl

tit

prin exportul
vinului, cei
80
de portughezi ar ob

ine
120/100 = 1,200
stof

77
. Deci,
cump

rnd stof

din Anglia, n loc so produc

, Portugalia ob

ine, cu
acela

i consum de munc

, un spor de stof

de
35%
.

120/100 : 80/90 = 1,350. Iat

avantajul relativ al Portugaliei

!
Din aceast

analiz

rezult

urm

toarele:
1.
Dac

ar

are, n produc

ia m

rfii 1, o superioritate
fa

de str

in

tate mai mare dect pentru marfa 2, atunci este mai

avantajos pentru ea s

importe marfa 2, pl

tindo cu exportul m

rfii
1.
2.
Excedentul de produc

ie realizat de

ar

prin
comer

,
este egal cu gradul
superiorit

ii
comparative
pe care l
prezint

n produc

ia m

rfii exportate n raport cu marfa importat

.
Cnd o

ar

produce dou

rfuri, ambele n condi

ii
inferioare str

in

ii (cazul Angliei)

i cnd la prima
marf

are o
inferioritate comparativ

mai mare dect a doua (la vin

80/120 = 0,667; la stof

90/100 = 0,900 fa

de Portugalia) atunci:

prima marf

(vinul) trebuie importat

(din
Portugalia);
ndeletniciri; dar la confec

ionarea p

riilor acesta ntrece pe concurentul s

u doar
cu o cincime sau cu 20%, iar la confec

ionarea ghetelor l poate ntrece cu o treime

sau cu 33%; nu ar fi n interesul ambilor ca cel care are superioritatea
(comparativ

n. ns.)
s

se ndeletniceasc

n mod exclusiv numai cu confec

ionarea ghetelor, iar

cel inferior
(tot comparativ n. ns.)
numai cu confec

ionarea p

riilor?
(David
Ricardo,
Despre principiile economiei politice

i impunerii
, vol. I, Editura Republicii
Populare Romne, Bucure

ti, 1959, p. 128).

77
n
modelul ricardian se presupune c

schimburile dintre

ri se realizeaz

n
acelea

i propor

ii n care pot fi schimbate m

rfurile n interiorul

rilor respective
(importatoare).

II.
35%
100
0,889
0,889
1,200
135%
100
1,111
1,500
1,350
100
90
80
120
90
100
80
120
=

=
=
=
ori
sau
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
65

a doua marf

(stofa) trebuie produs

n

ar

(n
Anglia)
78

i exportat

.
Dar de unde apare avantajul relativ pentru Anglia ?
a.
Dac

vinul sar produce n

ar

, munca a
100
englezi ar ob

ine
100/120 = 0,833 vin
.
b.
Dac

vinul ar fi importat din Portugalia

i pl

tit prin exportul

stofei, cei
100
englezi ar ob

ine
90/80 = 1,125 vin
. Deci, cump

rnd vin
portughez, n loc s

l produc

la intern, Anglia ob

ine, cu acela

i consum
de munc

, un spor de vin de
35%
.

90/80 : 100/120 = 1,350. Iat

avantajul relativ al Angliei !

Din aceast

analiz

rezult

urm

toarele:
1.
Dac

ar

are, n produc

ia m

rfii 1, o inferioritate
fa

de str

in

tate mai mare dect pentru marfa 2, atunci este mai

avantajos pentru ea s

exporte marfa 2

is

importe marfa 1.
2.
Excedentul de produc

ie ob

inut prin comer

corespunde exact
gradului de
inferioritate
comparativ

pe care

ara l
are n produc

ia m

rfii exportate n raport cu marfa importat

.
Dac

ar

de
tipul I
este n rela

ii de comer

cu o

ar

de
tipul II
comer

ul exterior este avantajos pentru ambele p

i,

i anume pentru c

fiecare import

ceea ce cealalt

export

. Concluzia la care ajunge David

Ricardo este c

Portugalia trebuie s

se specializeze n produc

ia

i
exportul vinului (pentru care are cel mai mare avantaj comparativ
120/80
78
Iat

ce scrie chiar David Ricardo referito

r la o astfel de specializare.
Doi oameni pot
amndoi s

fac

att ghete ct

ip

rii,

i unul este superior celuilalt n ambele

ndeletniciri; dar la confec

ionarea p

riilor acesta ntrece pe concurentul s

u doar
cu o cincime, sau cu 20%, iar la confec

ionarea ghetelor l poate ntrece cu o treime,

sau cu 33%; nu ar fi n interesul ambilor ca cel care are superioritatea
(comparativ

n. ns.)
s

se ndeletniceasc

n mod exclusiv numai cu confec

ionarea ghetelor, iar

cel inferior
(tot comparativ n. ns.)
numai cu confec

ionarea p

riilor?
(David
Ricardo,
Despre principiile economiei politice

i impunerii
, vol. I, Editura Republicii
Populare Romne, Bucure

ti, 1959, p. 128).

35%
100
0,833
0,833
1,125
135%
100
0,667
0,900
1,350
80
120
100
90
120
80
100
90
=

=
=
=
ori
sau
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
66
= 1,500
), iar Anglia pe produc

ia

i exportul stofei (unde are cea mai

mic

inferioritate comparativ

90/100 = 0,900
).
n urma profil

rii n produc

ie

i a comer

ului dintre ele, cele

dou

ri, Anglia

i Portugalia, ob

in excedente egale de produc

ie (cte
35%
). Deci, sar p

rea c

schimbul este echivalent

i perfect explicat
prin teoria valoriimunc

.S

nsemne aceasta c

n comer

ul
interna

ional nimeni nu c

tig

i nimeni nu pierde ?
Ar fi prea frumos !
Realitatea a demonstrat

i relev

mereu c

lucrurile stau cu totul altfel !

Poate c

prin specializarea

rilor n func

ie de costurile de produc

ie
minime, munca fiec

reia devine tot mai eficient

, dar pe arena
interna

ional

vor c

tiga totdeauna mai mult (cel pu

in sub aspect
monetar) cele care au productivitatea na

ional

cea mai mare

i deci
costurile unitare sub pre

urile pie

ei (toate celelalte pierd, sau c

tig

mai
pu

in).
Avantajul
intern
al

rii A
=
Costul mediu (mai mare)
al m

rfii pentru care

NU se specializeaz

Costul mediu mai mic

al m

rfii pentru care

SE specializeaz

Avantajul
intern
al

rii B
Costul mediu (mai mare)
al m

rfii pentru care

NU se specializeaz

Costul mediu mai mic

al m

rfii pentru care

SE specializeaz

Avantajul
relativ al
Portugaliei
la stof

+ 0,311
Cantitatea
de stof

importat

din Anglia
1,200
Cantitatea intern

de
stof

ce poate fi produs

cu vinul
exportat n Anglia
0,889
Avantajul
relativ al
Angliei
la vin
+ 0,292
Cantitatea
de vin
importat

din Portugalia
1,125
Cantitatea intern

de vin
ce poate fi produs

cu
stofa exportat

n
Portugalia
0,833
=
=
=

5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative

67
5.1.1.1. ECHILIBRAREA BALAN

EI COMERCIALE
ceast

teorie
a fost unul din argumentele cele mai solide
pentru Anglia n favoarea promov

rii politicii
liberschimbiste n comer

ul interna

ional
. David Ricardo a descris
mi

rile m

rfurilor

i curentele inverse ale banilor de la o

ar

la alta,

i
a ar

tat c

echilibrul balan

ei comerciale externe se stabile

te automat,
f

interven

ia statului. Prin asemenea aser

iuni clasicul englez a

nl

turat orice r

a gndirii mercantiliste din teoria comer

ului
interna

ional.
n scopul explic

rii mecanismelor echilibr

rii automate a
balan

ei comerciale externe, vom presupune

i vom analiza situa

ia a
dou

ri cu balan

e dezechilibrate.
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
77
5.1.2.1. ANALIZA COSTURILOR DE OPORTUNITATE
90

analiz

m, acum, modelul ricardian lund n considerare

n mod explicit

i COSTURILE DE OPORTUNITATE
ale fiec

rei m

rfi n temenii celeilalte,

i n fiecare

ar

partener

.
Presupunem c

volumul total de resurse consumate

(factori de produc

ie) este acela

i n fiecare ramur

ar

. Pentru simplificarea demonstra

iei

i
u

urarea n

elegerii, plecnd de la modelul

ricardian, presupunem c

inputurile totale din

fiecare ramur

sunt egale cu
80
oremunc

91
. Pe
baza datelor ini

iale din model, situa


ia devine
92
:
Produc

ia total

ob

inut

nainte de specializare
M

rfurile
Total
Costul de oportunitate

rile
partenere
1
2
1 + 2
2/1
1/2
Portugalia 1,000 0,889 1,889 0,889/1
1,125/1
Anglia 0,667 0,800 1,467 1,200/1 0,833/1
Total 1,667 1,689 3,356
Presupunem pentru simplificare c

inputurile totale sunt

de 320 oremunc

i sunt repartizate egal n cele dou

ri (cte 160
oremunc

), iar n interiorul acestora sunt repartizate n mod egal
pe cele dou

ramuri de activitate (cte 80 oremunc

). Avem, astfel,
n tabelul de mai sus, cantit

ile de m

rfuri produse de fiecare

ar

,
cu consumuri totale egale de factori de produc

ie

i costurile de
90
Folosirea costurilor de oportunitate
n analiza mecanismelor de comer

interna

ional a fost ini

iat

de austriacoamericanul GOTTFRIED HABERLER

(n. 1900)
, n anul 1929, prin studiul
The Theory of Comparative Cost Once More,
n
Quaterly Journal of Economics, vol, 43, p. 376381.
91
Fiecare

ar

dispune de un fond total de 160 oremunc

, folosite n propor

ii
egale (cte 80 oremunc

) n cele dou

ramuri de produc

ie.
92
Consider

mc

prin folosirea celor 80 oremunc

produc

ia ob

inut

din marfa 1 n

ara A este egal

cu
80/80 = 1
. Celelalte niveluri ale produc

iei sau determinat prin

rapoartele:
80/90 = 0,889; 80/120 = 0,667; 80/100 = 0,800
. n felul acesta, credem c

se
pot eviden

ia

i diferen

ele de productivitate ntre ramuri

ri, n spiritul modelului

ricardian

if

i se distorsioneze, n vreun fe
l, mesajul principal. Astfel,
CA1
<
CA2
<
CB2
<
CB1
.

S
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
78
oportunitate ale unei unit

i din marfa 1 n termenii m

rfii 2

i
invers. n termenii costurilor de oportunitate,

ara A (Portugalia)
va ob

ine, pe baza acestor inputuri, 1 unitate de 1

i 0,889 unit

i de
2. Similar,

ara B (Anglia) va putea ob

ine 0,667 unit

i de 1

i
0,800 unit

i de 2. Costul de oport
unitate al producerii unei unit

i
suplimentare din 1 va fi 0,889(2/1(1) = 0,889(2)
n

ara A,
respectiv, 0,800(2)/0,667(1) = 1,200(2)
93
n

ara B. Costul de
oportunitate al producerii unei unit

i suplimentare de 2 va fi
1(1)/0,889(2) = 1,125(1) n

ara A, respectiv,
0,667(1)/0,800(2) = 0,833(1)
94
n

ara B.
Cele dou

ri consum

cantit

i egale din aceia

i factori de
produc

ie (au acelea

i inputuri), dar rezultatele ob

inute sunt diferite.

ara A produce
1
unitate de 1

i
0,889
unit

i de 2.

ara B
produce
0,667
unit

i de 1

i
0,800
unit

i de 2.
Din acest exemplu rezult

ara A are un avantaj comparativ

cantitativ fa

de

ara B la produc

ia ambelor m

rfuri (
1 0,667 = +
0,333
unit

i de 1

i
0,889 0,800 = + 0,089
unit

i de 2). Similar,

ara B are un dezavantaj comparativ cantitativ fa

de

ara A la
produc

ia ambelor m

rfuri (
0,667 1 = 0,333
unit

i de 1

i
0,800
0,889 = 0,089
unit

i de 2).
n concluzie,

ara A are avantaj comparativ fa

de

ara B la
ambele m

rfuri. Avantajul comparativ al

rii A fa

de

ara B este
mai mare la marfa 1,
(+ 0,333)
dect la marfa 2,
(+ 0,089)
.
Dimpotriv

ara B are dezavantaj comparativ fa

de

ara A la
ambele m

rfuri. Dezavantajul comparativ al

rii B fa

de

ara A
este mai mare la marfa 1,
( 0,333)
dect la marfa 2,
( 0,089)
.

ara A este mai eficient

dect

ara B att timp ct (cu

acela

i consum total de factori de produc

ie (inputuri) ca

ara B)
produce cantit

i mai mari dect

ara B la ambele m

rfuri (n exemplul
de mai sus
95
).
A

a stau lucrurile doar din punctul de vedere strict al cantit

ilor
produse de fiecare dintre cele dou

ri, pentru cele dou

rfuri 1

i
2, n condi

iile date.
O asemenea analiz

ini

ial

reflect

n primul
93
Aici sau operat mici rotunjiri pentru a nu denatura, n nici un fel, corela

iile din
modelul ricardian ini

ial.
94
Aici sau operat mici rotunjiri pentru a nu denatura, n nici un fel, corela

iile din
modelul ricardian ini

ial.
95
Celelalte condi

ii r

mnnd nemodificate, credem c

situa

ia ar fi aceea

i dac

la una
din m

rfuri ar produce o cantitate egal

cu

ara B

i la cealalt

una mai mare.

5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
79
rnd doar anumite aspecte cantitative ale produc

iei din cele dou

ri

i
doar pentru m

rfurile respective.
Mai multe aspecte de ordin calitativ ne relev

analiza avantajelor
comparative pentru cele dou

ri

im

rfuri.
Este vorba de avantajele
comparative

i nu de avantajele absolute
(care determin

dac

schimbul este benefic sau nu vreuneia dintre cele dou

ri). n exemplul
de mai sus
avantajele comparative apar ntruct

i costurile de
oportunitate ale fiec

rei m

rfi n termenii celeilalte sunt diferite de

la o

ar

la alta
.
De exemplu,

ara A are un avantaj comparativ extern (dar

i
unul intern) n producerea m

rfii 1,

i pentru c

este capabil

ob

in

o unitate din ea la un cost de

oportunitate mai mic dect

ara B.
Costul
de oportunitate al unei unit

i din 1 n termenii lui 2 este de

numai 0,889/1 = 0,889/1(2)
n

ara A, fa

de 0,800/0,667 =
1,200/1 n

ara B.
Totodat

, costul de oportunitate al unei unit

i
de 2 n termenii m

rfii 1 este 1/0,889 = 1,125/1 n

ara A, fa

de
numai 0,667/0,800 = 0,833/1 n

ara B.
Totodat

ara B are un avantaj comparativ extern (dar

i unul
intern) n producerea m

rfii 2, pentru c

este capabil

ob

in

o
unitate din ea la un cost de oportunitate mai mic dect

ara A
96
.
Costul
de oportunitate al unei unit

i din 2 n termenii lui 1 este de

numai 0,667/0,800 = 0,833/1(1)
n

ara B, fa

de 1/0,889 = 1,125/1
n

ara A.
Totodat

, costul de oportunitate al unei unit

i de 1 n
termenii m

rfii 2 este 0,800/0,667 = 1,200/1 n

ara B, fa

de
numai 0,889/1 = 0,889/1 n

ara A.
n absen

a comer

ului exterior, cele dou

rfuri se vor schimba

ntre ele n interiorul fiec

rei

ri. n acest caz, raporturile de schimb vor

fi
1(1) = 0,889(2)
(sau
0,889(2) = 1(1)
) n

ara A

i
1(2) =
0,833(1)
(sau
0,833(1) = 1(2)
) n

ara B.
Se observ

ara A are
avantaj comparativ
fa

de

ara B
la ambele m

rfuri (mai mare la 1,

1,000/0,667 = 1,500
,

i mai mic la
2,
0,889/0,800 = 1,111
). Totodat

ara A nregistreaz

i un
avantaj
96
Unii apreciaz

n acest caz,

ara B are chiar un

avantaj comparativ
fa

de

ara
A (vezi
Collins Dictionary of Economics
, second edition, Harper Collins Publishers,
Glasgow, England, 1993, p. 7980 sau
The Penguin Dictionary of Economics
, Penguin
Books, Middlesex, England, 1973, p. 358 etc.). Deci, dac

n termenii costurilor unitare

ara B are dezavantaj co

mparativ la ambele m

rfuri fa

de

ara A, ea are, totu

i, un
avantaj comparativ n termenii costurilor de oportunitate interne, ntruct poate produce
1(2) cu numai 0,833(1), fa

de

ara A, unde 1(2) = 1,125(1).

Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
80
comparativ intern
la producerea m

rfii 1 fa

de marfa 2, deoarece
costul de oportunitate al unei unit

i din 1 n termenii lui 2 este de

numai
0,889/1 = 0,889/1(2)
. n acela

i timp, costul de oportunitate al

unei unit

i din 2 n termenii lui 1 este

1/0,889 = 1,125/1
. Prin
urmare,

ara A se va specializa n producerea

i exportul m

rfii 1 (la
care are cel mai mare
avantaj comparativ
1,000/0,667 = 1,500
, fa

de
numai
0,889/0,800 = 1,111
la 2

i un
avantaj comparativ
intern
fa

de 2, pentru c

1 din 1 = 0,889
unit

i din 2, n timp ce
1 din 2 =
1,125
unit

i din 1).

ara B are
dezavantaj comparativ
fa

de

ara A la ambele
m

rfuri (mai mare la 1,

0,667/1,000 = 0,667
,

i mai mic la 2,
0,800/0,889
= 0,900
).Totodat

ara B nregistreaz

un
avantaj
comparativ
intern
la producerea m

rfii 2 fa

de marfa 1, deoarece
costul de oportunitate al unei unit

i din 2 n termenii lui 1 este de

numai
0,667/0,800 = 0,833/1(1)
. n acela

i timp, costul de oportunitate

al unei unit

i din 1 n termenii lui 2 este

0,800/0,667 = 1,200/1
. Prin
urmare,

ara B se va specializa n produc

ia

i exportul m

rfii 2 (la
care are cel mai mic
dezavantaj comparativ

0,089
, fa

de
0,333
la
1

i un
avantaj comparativ
intern
fa

de 1, pentru c

1 din 2 =
0,833
unit

i din 1, n timp ce
1 din 1 = 1,200
unit

i din 2).
Dup

specializare:

Marfa 1 se va produce n

ara A, unde costul ei de

oportunitate este 0,889 unit

i din 2 (fa

de 1,200 n

ara
B);

Marfa 2 se va produce n

ara B, unde costul ei de

oportunitate este 0,833 unit

i de 1 (fa

de 1,125 n

ara
A).
Aceast

combinare a
costurilor de oportunitate

ia
avantajelor
comparative
interne deschide posibilitatea schimburilor interna

ionale
ntre cele dou

ri.
1.

ara A poate schimba n interior

1(1) = 0,889(2)
, sau
1(2) = 1,125(1). n comer

ul exterior ea poate schimba

1(1) pe
mai
mult de 0,889(2)
. n exemplul ricardian A schimb

1(1) =
1,200(2)
, importnd pe 2 din

ara B

i pl

tindul cu exportul lui 1.

Pentru

ara A comer

ul interna

ional este avantajos sub aspect

cantitativ att timp ct poate schimba 1(1) pe mai mult de
0,889 (2)
.
2.

ara B poate schimba n interior

1(2) = 0,833(1)
, ori
1(1) = 1,200 (2). n comer

ul interna

ional ea poate schimba

1(2) pe
mai mult de 0,833(1)
. n exemplul de mai sus B schimb

1(2) =
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
81
1,125(1)
, importnd pe 1 din

ara A

i pl

tindul cu exportul lui 2.

Pentru

ara B comer

ul interna

ional este avantajos sub aspect

cantitativ att timp ct poate schimba 1(2) pe mai mult de
0,833(1)
97
.
Limitele avantajului relativ ob

inut de fiecare

ar

din comer

ul
interna

ional se determin

cu ajutorul raporturilor dintre costurile de

oportunitate ale diferitelor m

rfuri produse

i schimbate reciproc de cele
dou

ri. n interiorul acestor limite fiecare

ar

va putea s

ob

in

niveluri superioare ale consumului total, fa

de situa

ia n care cele dou

rfuri sar realiza integral n interiorul grani

elor na

ionale.
Dac

nu
ar exista comer

interna

ional, produc

ia total

i
consumul global al fiec

rei

ri ar fi:

ara A:
1(1) + 0,889(2) = 1,889
unit

i de marf

ara B:
0,667(1) + 0,800(2) = 1,467
unit

i de marf

.
Pe total se produc
1,889 + 1,467 = 3,356
unit

i de marf

.
Dup

specializare,

ara A va produce numai marfa 1, iar

ara
B numai marfa 2.
Produc

ia total

ob

inut

dup

specializare
M

rfurile produse
Produc

ia total

rile
partenere
1
2
1 + 2
Portugalia 2
*
1 = 2,000

2,000
Anglia 2
*
0,800 = 1,600
1,600
Total 2,000
1,600
3,600
97
De fapt, pentru orice raport de schimb cuprins n intervalul (0,8330,889)
schimbul dintre cele dou

ri este avantajos numai Angliei !

Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
82
Produc

ia total

a celor dou

ri
Produc

ia total

nainte de specializare
Produc

ia total

dup

specializare

ara/Marfa
1 2 Total 1 2 Total
1. A (Portugalia)
1,000
0,889
1,889
2,000

2,000
2. B (Anglia)
0,667
0,800
1,467

1,600 1,600
Total 1,667 1,689 3,356 2,000 1,600 3,600
Produc

ia total

devine
2,000 + 1,600 = 3,600
unit

i
.
Dup

specializare produc

ia total

cre

te cu
3,600 3,356 = +
0,244
unit

i de marf

(+0,111 vin portughez +0,133 stof

englezeasc

).
F

comer

ul exterior consumul intern al fiec

rei

ri va fi egal
cu produc

ia sa total

.
Presupunem c

produc

ia fiec

rei

ri are urm

toarele destina

ii:
a.
Din cele 2,000(1),

ara A:

consum

la intern 1,000(1);

export

1,000(1)
b. Din cele 1,600(2),

ara B:

consum

la intern 0,600(2);

export

1,000(2)
Dup

participarea la comer

ul interna

ional consumul intern al

fiec

reia din cele dou

ri precum

i consumul lor nsumat devin:

ara A:
1,000(1) produc

ie intern

+ (1,000(1)
*
1,200(2) import
B
= 1,000(1) + 1,200(2) = 2,200 unit

i de marf

.
Deci, Portugalia

ia m

rit consumul intern cu

2,200 2,000 = + 0,200 unit

i de marf

ara B:
0,600(2) produc

ie intern

+ (1,000(2)
*
1,125(1) import
A
= 0,600(2) + 1,125(1) = 1,725 unit

i de marf

.
Deci, Anglia

ia m

rit consumul intern cu

1,725 1,600 = + 0,125 unit

i de marf

.
Deci, prin comer

ul interna

ional
, fiecare

ar

realizeaz

un
consum intern mai mare, Portugalia cu
+ 0,200
, Anglia cu
+ 0,125
.
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
83
Interesant este c

volumul consumului global cre

te mai mult
dect produc

ia total

(2,200 + 1,725) (2,000 + 1,600) = 3,925 3,600

= + 0,325
. Explica

ia este n plusul de utilitate rezultat din schimbul

exterior (
+ 0,200(2)
pentru Portugalia

i
+ 0,125(1)
pentru Anglia).
Consumul intern al fiec

rei

ri dup

participarea la schimb
Produc

ie total

, Consum /

ar

ara A

ara B
Total
Produc

ie intern

2,000 1,600 3,600

Consum intern
1,000(1)
0,600(2) 1,600
Intr

ri din import
1,200(2)
1,125(1) 2,325
Consum total
2,200
1,725
3,925
A

a stau lucrurile sub aspect strict cantitativ.

X
Avantajele comparative interne
(ntre m

rfurile produse n aceea

ar

) determinate pe baza costurilor de produc

ie unitare
constituie baza real

a declan

rii

i desf

ur

rii schimburilor
interna

ionale
.
X
Costurile de oportunitate interne
din fiecare

ar

reprezint

baza
apari

iei

i form

rii
avantajelor relative
n comer

ul interna

ional.
Cu ct
costurile de oportunitate interne vor fi mai ndep

rtate ntre
ele,
cu att
avantajele relative
ob

inute
de fiecare

ar

prin
participarea la comer

ul interna

ional
vor fi mai mari
.
Cu ct costul de oportunitate al m

rfii exportate este mai mic,

iar al celei importate mai mare,
cu att este mai mare avantajul
relativ ob

inut din comer

ul interna

ional.
Gheorghe Popescu Modele de comer

interna

ional
84
Frontierele posibilit

ilor de produc

ie (FPP)

i
Frontierele posibilit

ilor de consum (FPC) ale celor dou

ri
nainte

i dup

participarea la schimbul interna

ional reciproc
5.1.3. NUMAI ANGLIA C

TIG

!!!???

vedem
ce se ntmpl

dac

schimbul are loc pe baza

pre

urilor interna

ionale ale celor dou

rfuri (a

a cum
au fost ele considerate mai sus).
Pre

ul interna

ional al unei unit

i
de 1 este P*
1
= 96 u.m., iar pre

ul interna

ional al unei unit

i din
2 este
P*
2
= 110 u.m
.
Portugalia export

1
unitate de 1 (vin) la pre

ul de
96
u.m.,
ncasnd
1
*
96 = 96 u.m
. Cu aceast

sum

import

2 (stof

) din Anglia,
la pre

ul de
110
u.m. Cu cele
96
u.m. poate cump

ra
96/110 = 0,873
98
unit

i de 2. Deci,
Portugalia schimb

1 unitate de vin contra a

numai 0,873 unit

i de stof

englezeasc

!!!
n felul acesta,
Portugalia nregistreaz

un dezavantaj absolut
(n sens smithian), deoarece costul s

u de produc

ie na

ional unitar este

inferior pre

ului de import al stofei din Anglia

(90 110 = 20, sau
IMITELE MODELULUI RICARDIAN
1. Clasicul englez

ia construit modelul n cadrele

determinismului geografic

i istoric al dot

rii cu factori de produc

ie.
Ace

tia au simultan mobilitate perfect

n interiorul grani

elor
na

ionale ale fiec

rei

ri, dar

i imobilitate total

pe plan
interna

ional.
2. Edificiul s

u este unul esen


ialmente cantitativ,
considernd c

ntre

ri se schimb

rfurile n substan

a lor
naturalmaterial

i nu valori. n realitate, prin export fiecare

entitate economic

na

ional

ncaseaz

o anumit

sum

de bani, care
reprezint

puterea sa de cump

rare pentru plata importurilor.

3. David Ricardo apreciaz

schimburile interna

ionale au
loc n propor

iile determinate de costurile de oportunitate interne

din fiecare

ar

(ale unei m

rfi n termenii celeilalte). n realitate,

tranzac

iile externe dintre parteneri se realizeaz

la nivelurile
pre

urilor formate pe diferitele pie

e interna

ionale.
Q
V
1,000
0,800
1,146
0,667
Q
V
0,873 0,889 Q
S
0,600 0,800 Q
S

ara A (Portugalia)

ara B (Anglia)
Frontiera posibilit

ilor de produc

ie (FPP) n autarhie
Frontiera posibilit

ilor de consum (FPC) dup

schimb
C

tig
Pierdere
C

tigul Angliei
(1,146 + 0,600) (0,667 + 0,800) = + 0,279
Pierderea Portugaliei
(0,800 + 0,873) (1,000 + 0,889) = 0,216
>
5. David Ricardo (1772-1823). Modelul costurilor comparative
89
CONCLUZII FINALE
a sfr

itul incursiunii prin cel mai faimos model

i cea
mai celebr

teorie a comer

ului interna

ional, trebuie s

constat

mc

de fapt schimburile dintre Portugalia

i Anglia nu
se pot realiza, nu pot fi nf

ptuite de pe bazele cifrice considerate

i
analizate de clasicul englez !!!??? S

privim mai atent modelul

ricardian !
1. Presupunem c

nsu

irile fizicochimice, utilitatea

i
calitatea vinului, respectiv stof
ei sunt identice n cele dou

ri. Cu
alte cuvinte, att portughezii ct

i englezii pot consuma la fel de bine

produse indigene sau din import.
2. Pentru ca vinul portughez s

fie cump

rat n Anglia de
c

tre consumatorii englezi, el trebuie s

aib

un pre

inferior vinului
englezesc. Aceast

condi

ie este ndeplinit

, deoarece P*
1
= 96

iP
B1
= 144, iar P*
1
<
P
B1
!!! Deci, Portugalia POATE EXPORTA cu
succes vinul s

u n Anglia.
3. Pentru ca stofa englezeasc

fie cump

rat

n Portugalia
de c

tre consumatorii portughezi, ea trebuie s

aib

un pre

inferior
stofei portugheze. Aceast

condi

ie nu este ndeplinit

, deoarece P*
2
= 110

iP
A2
= 99, ori P*
2
>
P
A2
!!! Ceea ce nseamn

Anglia NU
ESTE INTERESAT

EXPORTE stofa n Portugalia, deoarece

pre

ul cu care o poate vinde acol

o este inferior costului s

u na

ional
unitar. A exporta stof

englezeasc

n Portugalia ar nsemna
vinderea ei n pierdere, deoarece P
A2
<
C
B2
, (99
<
100) !!!
O asemenea eventualitate contr
avine flagrant teoriei obiective
a valorii determinat

de munc

, pe care David Ricardo

ia construit
edificiul nemuritoarei sale opere!!!???
La sfr

itul acestui recurs, cteva ntreb

ri incitante nu

iau
g

sit, nc

,r

spunsurile pertinente. Ele par cel pu

in

ocante,
dac

nu
sunt, cumva, chiar
paradoxale.
n realitate, lucrurile sunt cu mult mai
complicate. Iat

, aici, doar trei dintre ele.

1.
Oare David Ricardo sa ridicat la n

imea maestrului s

u
Adam Smith ?
2.
Nu cumva
avantajul relativ
este doar o form

particular

de
manifestare a
avantajului absolut
?
3.
Oare nu cumva, modelul propus de A. Smith

i mbun

it
mai trziu de Mihail Manoilescu este superior modelului ricardian