Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 ee ple = qt rane orb foil rn ai eo we obs Editura Abel 2008Prof.dr.ing. Kiss Zoltin Prof.dr.ing. Traian Onet Cluj Napoca Facultatea de Constructii Catedra Construcfii de Beton Armat si Constructii Sponsori SC. PLAN 31 RO SRL., Cluj Napoca SC. ASA CONS ROMANIA SRL., Turda SC. MACON SA., Deva PEIKKO GROUP HALFEN DEHA ‘Tehnoredactare computerizati ing. Bindea Mihai ing. Muresan Monica ing. Vass Szikszai Melinda Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei KISS ZOLTAN Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 / Kiss Zoltén, Traian One{, - Cluj-Napoca : Editura Abel, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-114-070-4 1. Ones, Traian 624,012.45 PREFATA in ultima perioada tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucriri remarcabile. Constructiile din beton armat, avind un domeniu larg de utilizare, prezinti o importants tehnied si economia ridicatS. Tocmai de aceea susfinerea dezvoltarii in acest domeniu este esentiala pentru intreaga industrie a constructiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezinti diferente mari de la 0 tari la alta. Trebuie si lum in considerare insti o Europi fri granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei fari, Uniunea European’ favorizeazi libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre firile membre, prin claborarea dircctivelor produsclor construite (Construction Products Directive — CPD). Parte integranta a acesteia, o formeazi claborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistent In farile membre ale Comunititii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranti cat si in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite, Aceasta era motivul pentru care firile membre, inc& de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei piefi unitare. Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfi sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uninnea Europeana elaborarea acestora a fost incredintati Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizrii standardelor nafionale au apirut la sfarsitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandiri de proiectare unitar’, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedatd de 0 activitate pregititoare care in principal a constat fn evaluarea comparativa a standardelor nationale. Prescrip(iile referitoare ta proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiegit clar ck nivelul cel mai scizut de siguranti Lau avut firile din estul Buropei. Proiectarea dup metoda stfrilor limit, ins&, in aceste {iri se folosea de mult, pe cAnd in farile vestice ine’ nu era in uz. Lansarea reali a programului Eurocod a avut loc in 1989, La aceasti dati girile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaboriii reglementarilor proiectirii structurilor de rezistenta, aga numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoasi a volumului de informafii a permis imbundtitirea substangial a prescriptiilor de proiectare ale clror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfi mai mare structurilor realizate Prestandardele au ficut posibil ca anumiti parametri si proceduri de calul s& poat fi alease in mod diferit in yarile membre, Acesti parametri in ENV sunt numifi valori recomandate. Tarile membre, pe ling’ prestandarde, trebuie si pregiteasc’i Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specifieul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de siguranti care decurg din acestea din urma, pentru farile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei iri membre UE cele dowd se pot folosi doar impreuni.{in prezent siandardele existente si Eurocodurile se pot folosi in paralel, urménd ca din anul 2010 in toate tirile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din pacaie, pani in prezent in Roménia nu a aparut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafi s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand yalorile recomandate) la care s-au adaugat i prevederile din noul cod P100-2006. Prin continut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza atat studentilor cdt gi inginerilor din proiectare si executie. ‘Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea luerarii, Cluj Napoca, aprilie 2008 Autorii i 12 124 1.22 123 13 14 Ls 15.1 15.2 153 16 17 17d 1.72 173 18 19 19.1 19.1.1 1.9.1.2 19.13 1.9.2 1.9.3 19.4 1.9.5 24 211 2.1.2 213 214 215 2.1.6 22 2.2.1 2.2.2 23 23.4 23.2 2.3.3 2.3.4 CUPRINS PREPATA.. CUPRINS NOTATII PRINCIPALE... CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE. _ Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beton Scopul si cerinfele proiect Scopul proiectiii Cerinte fundamentale.... Cerinje de durabilitate...... Durata de viata proiectati. fie Siguranja optima sau ris abil... Aplicarea conditiei de sigurang la studiul structuri Stabilirea unor stir limit. Gestionarea sigurantei structurale. Metodele de calcul Semnificatia coeficientului de comportare sigur’ f. Metoda coeficientilor de siguran(’ partiali (metoda stirilor limita). Stari limita.. Situatii de proieetare. Principiile de proiectare la starile limi ‘Metoda bazati pe analiza comportitii sigure... Analiza structurala... Modelarea comportarii structurale... Analiza liniard elastic cu sau fird redistribuii Analiza plasticd, Analiza ne-liniara. Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul II sub inedredri axiale... Bfectele secundare ale precomprimiri. Condifii de ductilitate de ansamblu i locala. Reguli suplimentare pentru clemente si structuri prefabricate CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR $I ACTIUNILOR. Betonul.. Rezistenfele betonului. Deformatiile elastice Curgerea lenti gi contractia, Diagrama efort-deformatie.. Betonul confinat.. Betonul eu agrogate usoare., Armaturi.. Armiitura nepretensionati Armitura pretensionati. ‘Acfiuni in constructi Clasificarea acfiunil Intensititile caracteristice ale actiunilor. Intensititile de calcul ale actiunitor... Combinafia actiunilor pentru statile limita ultime (fara oboseala) 5 WW 15 15 17 17 17 17 18 19 20 20 20 22 23 24 24 25 25 26 28 28 29 30 32 32 32 33 34 35 35 35 36 36 39 41 a B 45 46 47 47 48[ebuaasaauascuetauatasuatunutaauetaszsusbeassdssaecbuabosstzazeZebuetadstasuaZebulasdssususuabiscizssaszSuataasszazataeuatazatannl Wusalsadszuszsuabiscizsiaszsuatazcezazataeulstatasusnabelsazssaszsnabilsazazaszsuaiadetaazatanelass=taszscesessesszeeesuenisecsae 23.5 Combinafia tiunilor pentru starile limita de serviciu..., PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA, incovoierea cu sau fara forfi axiala.., Ipoteze de calcul, Relatii de calcul... Dimensionarea grinzilor. Sectiuni dreptunghiula Sectiuni in forma T. Dimensionarea stalpiloy Sectiuni dreptunghiulare... Sectiuni circulare gi inelare.... Forta taietoare..... : a Determinarea fortei tiietoare de calcul Vis.. Grinzi simplu rezemate sau continue..... Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice Calculul 1a fort’ taietoare. Etapele de calcul Elemente care nu necesiti armatura transversal la din cal icul (Vea < Vr Elemente care necesita armiturd transversala din calcul (Ves > Vege).v Cazuri speciale de verificare a armiiturilor transversale.. Forfecarea intre inima si placa grinzilor T. : Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite Console scurte... Colturile grinzilor Noduri de cadru. : Incdreari aplicate pe inaltimea grinzii sau suspendate. Goluti in inima grinzilor. Torsiunea. Stabilirea sectiunii de calcul. Modelul de calcul la torsitne.......nnn Calculul armiturilor pentru pretuarea torsiun: Stripungerea....... ee Perimetral de control... Determinarea efortului de calcul Vee Calculul la stripungere... Ftapele de calcul Capacitatea portanta la stripungere a plicilor fara armitura specifica (Vea vege) Cpacitatea portant la stripungere a placilor cu armiturd specific (Vea Vea). PEE SEE i Verificarea in starea limitii de oboseal....... Eforturi pentru verificarea la oboseali.. Procedeul de verificare a armaturilor. Procedeul de verificare a betonului, VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE. Limitatea eforturilor.. Fisurarea Controlul fisuratii fra calcul direct 49 51 51 51 52 35 55 58 59 59 65 67 or 67 69 a 1 nD B oe 7 719 81 87 88 89 92 92 93 94, 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 mw Calculul deschiderii fisurilo Deformatii. Verificarea fard calculul explicit... Verificarea sigefilor prin calcul... REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA, Reguli generale pentru armare Stratul de acoperie cu beton.. Acoperirea minima cu beton, Cnn. Tolerante admisibile in pozifia armiturilor... Distanta dintre barele longitudinale. Ancorarea si innidirea armiurilor pentru beton armat.. Ancorarea armaturilor. inndidirea armaturilos Ancorarea si cuplarea armaturilor pretensionate.. Ancorarea armiturilor preintinse.. Ancorarea armaturilor postintinse.. Cuplarea armaturilor pretensionate. Reguli de armare pentru elemente structural. Dispozitii privind armatura din incovoicr Dispozitii privind armarea la forfd tdictoare. Armarea placilor fiinte (tampa sciri gi podest) Centuri... Grinzi.. Forma si dimensiunile sectiunii transversale.... Dispozifii construetive privind armarea longitudinala, Dispozitii constructive privind armarea transversal ‘Armarea la torsiune. Armarea de suprafat? ‘Armarea Stilp Forma si dimensiunile secfiunii transversale... Armitura longitudinalii de rezistenta. Asmiitura transversali..... Noduri de cadre. Tipuri de noduri monolite.... Armarea cotjului de cadru monolit Armarea nodurilor superioare monolite.. Armarea nodurilor de cadre etajate monolite. Pereti din beton armat (iatragme) Forme si dimensiuni. : Armarea peretilor. Armarea riglelor de cuplare. Armarea interseefiilor de perefi la rezervoare si bazine.. Reguli suplimentare pentru, elemente si structuri prefubricate. Plansee.... Elemente prefabricate de suprafata Alcituirea plangeelor.. A 13 115 1s 116 19 119 119 119 121 121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148 148 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 V7 17 17 1753.13 53.2 $3.21 5.3.2.2 53.23 533 53.3.1 53.3.2 5.333 53.4 53.4.1 53.4.2 53.4.3 5.3.5 53.5.1 5.3.5.2 53.53 6.1 62 62.1 62.2 6.2.2 63 Decofrarea si montajul elementelor de supra Grinzi Forma i dimensiunile seotiunii transversale. ‘Aparate de reazem. Montajul grinzilor prefabricate. Stalpi. Forma si dimensiunile stalpilor imbinarea stalpilor. Montajul stailpilor.. Noduri de cadru. Tipuri de noduri Noduri articulate. Noduri rigide sau semitigide. Perefi.. : Forma elementelor prefubricate.... Imbinarea elementelor prefabricate..... Decofrarea si montajul panourilor PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT $I PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDIILOR..... cee Criterii de rezistengai la incendiu..... Aprecierea rezistentei la foc a unui element structural. Efectele incendiilo Tabelele de calcul. Metode simplificate de calcul. Misuri suplimentare de protectie impotriva focului la clementele din beton armat... EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU O STRUCTURA, DIN BETON ARMAT. Plangeu curent din plac& armatii pe o directie, grinzi secundare si principale. Date de proiectare...... essnnens Alegerea materialelor. Predimensionarea sectiunilor de beter Placa. Evaluarea actiunilo Calculul static..... Dimensionarea armatur Ancorarea armiturilor... Grinda secundaria (nervura) ...... Evaluarea acfiunilor. Calcutul static... Dimensionarea armaturilor de rezisten{%. Determinarea rotirii Or. Grinda principal... Evaluarea acfiuni Catculul stati Dimensionarea armaturilo Verificarea Stdlpul central Fundatia..... Plangeu eurent din pla r de rezistent mata pe doud directii gi grin: 8 178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192 193 193 194 194 196 201 206 209 209 209 210 2u1 212 212 213 214 218 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 2m md 1.2 3 4 mi. IV. Wl IVv.2 vA v2 v3 Vi VIL VL2 VL3 VL4 VLS Vu. Date de proiectare. Placa. Evaluarea actiunilor. Calculul static... Dimensionarea armiturilor de rezistenf Grinda transversaki GR1-25x50.. Evaluarea incdrcarilor si calculul static... Dimensionarea armaturilor de rezisteng Grinda longitudinal GR2-25x45. Evaluarea incdrcarilor si calculul stat Dimensionarea armaturilor de rezisten Ancorarea arm&turilor longing i si stabilirea lungimilor. Planseu curent fara grinzi, Date de proiectare. Evaluarea actiunilor.. Proiectarea planseului dali la moment incovoietor... Calcutul static Dimensionarea armaturilor de rezistent Verificarea la stripungere.... Stabilitea fortei de stripungere Via Perimetrul de control... Capacitatea la stripungere a dalei fara armitura specifi Calculul armaturilor transversale necesare la strapungere. Ancorarea armaturilor... CERINTE DE DURABILITAT. Generalitati Clase de expunere. Cerinfe minime la stabilirea compozitiei betonului....... MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURAL Definirca clementelor structurale... Determinarea litimii efective a plici Deschiderea efectiva a placilor si grinzi Reducerea momentelor pe reazeme. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE. CRITERH PENTRU NEGLUAREA EFECTELOR DE ORDINUL II. Criterii pentru elemente iz0late...c.nn Criterii pentru structuri... itt METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL I! SUB. FNCARCARI AXIAL... Metoda general de anali Metoda bazati pe rigiditatea nominali a elementului... ‘Metoda bazati pe curbura nominali 2 elementulu.. INSTABILITATEA, LATERALA ‘A GRINZILOR ZVELTI Situafii in care instabilitatea laterala se poate neglija lee de verificare. Legiturile de rigidizare, STABILIREA FORTEI DE PRECC EFORTURILOR UNITARE.»...ssse000 a1 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305 309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325, 325 328 329 329 329 330 332 332 333 333 341 342| : VIII Forfa de precomprimare. Vil.2._ Forfa de pretensionare maxim... VIL3 _ Pierderi de tensiune. VIL3.1 Pierderi instantanee in cazul pretensionari prin preintindere.. VI.3.2_ Pierderi instantanee in cazul precompriméirii prin postintindere. VIL3.2.1 Pietderi datoriti deformatiei instantanee a betonului VIL3.2.2 Pierderi datoriti frecirii VIL3.2.3Pierderi in ancoraje.. VIL3.2.4 Pierderi datoritt tratamentului termi VIL3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armaturi pre sau postintinse.. VIL4 Limitarea eforturilor unitare in beton. Vill. CALCULUL STATIC AL PLACILOR. VIILI Calculul in domeniul elastic. VIILL-A Phici care lucreazai dupd o singurd direefie (1. /1,>2) VIILI.1.1 Plici cu deschideri egale. VIILI.1.2 Plici cu deschideri neegal VIIILI.2 Plc care tucreaza dupa dou’ directi (1,1, < VIIL1.2.1 Placi cu deschideri egale..... sae VIIL1.2.2 Plici cu deschideri neegale...... VIIL2. Calculul in domeniul plastic. at VIN.2.1 Plici care lucreaza dupi o singura directie. VIML2.1.1 Plici cu deschideri egale.... VIIL2.1.2 Plici cu deschideri neegale. z VIIL2.2 Placi care lucteazst dupa dout direct... IX. CALCULUL STATIC AL GRINZILOR. 1X1 Calculul in domeniul elastic IX.1.1 Grinzi cu deschideri egale. IX.1.2 Grinzi cu deschideri neegale..... 1X2 Calculul in domeniul plastic. Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale.... INNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE, {nniidirea prin sudura cap la cap. {nnadirea prin suprapunere.. innddirea cu placi de ancorare.. innidirea cu profile metalice. . CARACTERISTICILE PIESELOR DE iMBINARE PEIKKO. XI. APARATE DE REAZEM. XILI Dimensiunile aparatelor de reazem. X12 Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor. XII, SISTEME DE RIDICARE. XIV. PLASE SUDAT XV. CODURI DE FASONARE. XVI, ARMATURI $I LUNGIMI DE ANCORAI XVIL CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE §I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT... BIBLIOGRAFIE........ 10 343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348 348 348 348 348 348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377 379 380 NOTATH PRINCIPALE Actiunea accidentala Aria seotiunii transversale Atia sectiunii transversale de beton Aria de beton cuprinsd in interiorul liniei mediane a perefilor subfiri Aria scetiunii armaturilor pretensionate Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat Aria sectiunii minime de armturi Aria armaturilor transversale Indice de degradare datorit& oboselii Efect al actiunilor Modulul de clasticitate tangent fn origine (Ia un efort o, = 0) pentru un beton de mast volumica normala la 28 zile Modulul de elasticitate efectiv al betonului Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betomului Modulul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent in origine (o. = 0) la timpul ¢ pentru un beton de masa volumicé normal Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm&turilor pentru beton armat, Valoarea de calcul a unei actiuni Valoarea caracteristic’ a unei actiuni Valoarea caracteristicd a unei actiuni permanente Momentul de inertic al sectiunii de beton Gradul de precomprimare al sectiunii de beton Valoarea de calcul a momentului ineovoietor Momentul incovoietor elastic Valoarea de calcul a fortei axiale Forta de precomprimare Forfa inifiald la extremitatea activa a armiturii pretensionate imediat dupa tensionare Probabilitatea de cedare Probabilitatea comportirii sigure ‘Valoarea caracteristic& a unei actiuni variabile Valoarea caracteristica a incarearii de oboscali Capacitatea portant ‘Momentul static Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a fortei thictoare aplicate Distant Data geometrica, Tolcranfa pentru datele geometrice Lafimea total a unei sectiuni transversale sau Iifimea reali a lpi unei grinzi in forma de T sau L Litimea inimii grinzilor in forma de T, 1 sau L Stratul de acoperire cu beton Diametral inaltimea utilé a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominala a agregatul Diametral dormului de indoireSea Se Sen fea Sem Spt ‘has Spo.tk fox Sie Vega PRs Ye ye vp yo Ys Diametral armaturilor longitudinale Excentricitatea Bfortul unitar ultim de aderenga Valoarea de caicul a rezistenfei la compres Valoarea caracteristic’ a rezisten{ei la compresiune a betonului, mésuratit pe cilindri la 28 de zile Valoatea medic a rezistentei la compresiune a betonului, misurat& pe cilindri Rezistenfa caracteristicd 1a intindere direct a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere direct’ a betonului Revistenta caracteristick la fntindere a armiturilor pretensionate Limita de elasticitate conventional la o alungire reziduali de 0,1% @ améturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventional Ia o alungire re: 0,1% a armaituritor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale Ia o alungire rezidualii de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenfa caracteristic’ la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristicd a armiiturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funefia de randament inaltimea totali a sectiunii transversale ‘Indltimea placii Raza de giratie Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o sectiune dat Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicarii inedrcaii Perimetrul seefiumii transversale de beton a carci aric este Ap Componente ale deplasirii unui punct Tniltimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturilor interne Cocficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru actiunile accidentale A Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru acfiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient parjial pentru actiunile de oboseal’ Coeficient partial pentru acjiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprietitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient parjial pentru actiunile asociate precomprimirii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat luaki de 2 Prsfor % Ys Pn uk ut 4, A H K Me y (t,t) (2310) y o Coeficient partial pentru arméturile pentru beton armat sau precomprimat sub fncicarea de oboseal Coeficient parfial pentru acfiuni, care nu tin seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru acjiunile permanente, care nu fine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru proprietitile unui material, numai incertitudinile asupra proprietifii materialului fiind late in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. fe Deformatia specifica ultima a betonului la compresiune Deformatie specifica a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristic’ a deformatiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastica admis Rotirea elementului sub incdrcarile de caleul Coeficient de zveltefe Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate gi canclele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistenfei betonului fisurat la Forfa tdictoare Raportul intre capacitatea de aderenfa a armiturilor pretensionate si capacitatea de aderenfi a armaturilor de beton armat Pozitia relativa a axci neutre Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m? Valoarea pietderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la o temperatura medie de 20°C Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de armare transversal Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton dato for{e axiale sau precomprimitrii fort unitar de compresiune in beton corespunznd deformatiei ultime la compresiune é, Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential jametrul unei bare de armiitura sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si t0, in raport eu deformatia elasticd la 28 de zile Valoare finalé a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale acfiunilor variabile Coeficient Bg h hy i k 1 m sans BS uv, BYE ae, an uM Ye oF Pefat Pefas Ye ye ye Yo Ye Diametrul armiturilor longitudinale Excentricitatea Bfortul unitar ultim de aderenti Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Valoarea caracteristic’ a rezistenjei 1a compresiune a betonului, misurati pe cilind 28 de zile Valoarea medie a rezistenfei la compresiune betonului, masurati pe cilindri Revistenta caracteristica la intindere direct’ a betonului Valoarea medie a rezistenfei la intindere direct a betonulu Rezistenta caracteristicd la Intindere a arméturilor pretensionate Limita de elasticitate convenfionali la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale 1a alungire rezidu 0,1% a armiiturilor pretensionate Valoarea caracteristic’ limitet de elasticitate conventionale 1a o alungire reziduali de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenta caracteristicd Ia intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat, Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Functia de randament {nalfimea totala a sectiunii transversale indltimea plicii Raza de giratie Cooficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o sectiune data Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicirii incdrcdrii Perimetrul sectiunii transversale de beton a ciirei arie este Ae Componente ale deplasitii unui punct inaltimea axci neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturito Coeficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru acfiunile accidentale A’ Coeficient parfial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient parial pentru actiunile de oboseali Coeficient parfial pentru acfiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprietitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabite Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat de interne 12 Yspar ” Ye P i000 oD) (210) y o Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat sub incérearea de oboseala Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru proprietitile unui material, numai_incertitudinile asupra proprietitii materialului find luate in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzaitoare efortului unitar max. fe Deformatia specific’ ultimi a betonului la compresiune Deformatie specific’ a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristici a deformafiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastic admis Rotirea elementului sub inedrcarile de caleul Coefici liele Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul iui Poisson Coeficient de reducere a rezistenfei betonului fisurat la forf’ tietoare Raportul intre capacitatea de aderentA a armaturilor pretensionate si capacitatea de aderen(® a armiturilor de beton armat Pozitia relativa a axei neutre ‘Masi volumici a betonului uscat in etuva, in kg/m’ Valoarea pierderii prin relaxare (in %), 1a 1000 de ore dup’ tensionare, la o temperaturi medie de 20° C Coeficientul de armare longitudinal Coeficientul de armare transversala Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datoriti unei forte axiale sau precomprimarii Efort unitar de compresiune in beton corespunziind deformatiei ultime la compresiune & Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangen Diametrul unei bare de armaturd sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fTuaj, definind fuajul intre timpii t si 10, tn raport cu deformatia elastic 28 de zile Valoare finaki a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient HSH uIe tebe eee eee eee ee ee Sere eee Se Sen ent Inte InE1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE 1.1 Reglementiri tehnice europene pentru structui beton in conformitate cu Directiva pentru Produse de Construcfii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea European numai daca rispunde mai multor cerinfe care se referd Ia: rezistenti si stabilitate, siguranti in caz de incendiu, igiend, sinitate si mediu, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respectiv la economia energici si conservarea ealdurii. Eurocodurile reprezinti un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniut consiructiilor civile si industriale, Aceste norme sunt folosite ca documente de referinti pentru a dovedi ci lucrdirile de inginerie civil si clidirile satisfac cerinfele CPD, respectiv ca un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de construct, in continuare se prezinta lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat si beton precomprimat. EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARI STRUCTURILOR. EN 1991 (EC1) ACTIUNI IN CONSTRUCTIL EN 1991-I-1 Actiuni generale. Densitdfi, greutatea proprie si inciredrile utile pentru clitdiri EN 1991-I-2. Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor expuse la foe. EN 1991-1-3 Actiuni generale. Actiuni din zipadi. EN 199]-1-4 Aetiuni generale, Actiuni din vant. EN 1991-1-5 Actiuni generale. Actiuni termice. EN 1991-1-6 Actiuni generale. Actiuni in timpul executiet EN 199]-1-7 Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact si explozie. EN 1991-2 Actiuni din cireulatia pe poduri. EN 1991-3 Acfiuni din poduri ralante gi instalagit. EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare. EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON. EN 1992-I-1 Reguli generale si reguli pentru cliidir. EN 1992-1-2 Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc. EN 1992-2 Poduri din beton. EN 1992-3 Structuri pentru refinerea si inmagazinarea lichidelor EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA. EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR. EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru clidiri. EN 1998.. Poduri. EN 1998-3 Consolidarea si menfinerea cliidirilor. EN 1998-4 Silozuri, rezervoare si conducte. EN 1998-5 Fundatii si aspecte geotehnice. EN 1998-6 Turnuri. Eurocodurile de mai sus confin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile si clemenicle traditionale cat si pentru cele de conceptie noua, Pentru proiectarea unor structuri cu forme speciale sau pentru situafii de proiectare mult diferite de cele obignuite se vor utiliza alte reguli fimdamentate teoretic si verificate practic. Totodata conceptul de standardizare curopeand realizeaza interfafa Intre proieetare, executie si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerea betomului etc.) 1sfn anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi curopean gi standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate si in Romania. Au fost elaborate norme curopene si pentru oeluri, dar si pentru elemente prefabricate gi executarea structurilor din beton, EN 197 Ciment: compozitie, specificatii si criterti de conformitate ale cimenturilor uzuale. EN 206 Beton: proprietifi, preparare, punere in operd, conditii de calitate. EN 10080 Ofel beton. Ofelul sudabil. Generalitai. EN 10138 Ofel pentru precomprimare. EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. EN 13670 Executarea structurilor din beton. in codurile EN, aliniatele marcate cu o cifra urmati de bazi fir alternative, iar cele numerotate in pa principiile de baza). ra P sunt considerate principii de rantez’ suot reguli de utilizare (conforme cu Tn locul regulilor de uiilizare enunfate se pot folosi si alte reguli, daci se demonstreaza ca sunt conforme cu principiile de bazt si conferit structurilor siguranté mecanicé, de utilizare si durabilitate cel putin egalit cu cea din Eurocoduri. Turocodurile se pot utiliza in fiecare fara pe baza Documentului Nafional de Aplicare NAD care confine textul complet editat de citre Comisia Europeand de Standardizare CEN (impreuni eu toate anexele) precedate eventual de o paging cu titlul normei si o prefaf’ national anex national. ‘Anexa nafionaki poate confine doar informatii despre acei parametri care au fost lisati deschigi in Eurocod in functie de situafia nafionala, cunoscufi ca parametri definifi nafional (NDP), si care pot fi folosifi pentru proiectarea clidirilor si lucririlor ingineresti din {ara respectivi. Acesti parametri pot fi — valori si clase pentru care se dau alternative in Eurocoduris — valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol; date specifice fiecdrei tari (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zApada; ~ procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri altemative in Eurocod; — detalii despre aplicarea unor anexe informative; — referinje 1a informatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea Eurocodului. Pentru c& trebuie si existe concordant’ intre specificatiile tehnice armonizate pentru produse de construefii (Agrement Tehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucriri de constructii (EN), toate informatiile care insofesc CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un element prefabricat) trebuie si menfioneze in mod clar care sunt parametri defini nafional ce au fost luafi in considerare. Daci EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificafii tehnice pentru produse de construcfii nu este posibild folosirea unor reguli de utilizare alternative datorita marcajului CE. Programul de eliberare a normelor europene confine o serie de standarde pentru elemente prefabricate din beton numite standarde de produs: i jar la uri o EN 1168 Fasii cu goluri. prEN 12794 Pilofi EN 12843 Stdlpi pentru antene, EN 13224 Elemente de plangew cu nervari. EN 13225 Elemente structurale liniare. EN 13693 Elemente speciale de acoperis. prEN 13747 Placi pentru sisteme de planseu prEN 13978 — Garaje din elemente de beton precomprimat. prEN 14843 Scdri. prEN 14991 Elemente de fundapit 16 oa prEN 14992 Elemente pentru perefi. Performanta si proprietajile produselor. Notatia pr. inaintea normei arati ci acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de redactarea final). 1.2 Scopul si cerintele proiectirii 1.2.1 Scopul proiectai Scopul general al proiectitii este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabil, ca structura proiectata sii se comporte satisfacdtor pe durata de viati programata. - Dupl determinatea stiri de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor actiunilor care pot si intervind in timpul execufici sau a exploatirit ei, urmeazi clapa de dimensionare gi alcituirea elementelor structurale. in proicctare pot si apard douai situafii de caleul: : = dimensionarea unei structuri, ca scopul determinatii dimensiunilor seetiunilor de beton si a ccantititii de armtura; aceasta determinare se poate face pe de o parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care fin seama de aspectele ce nu sunt reflectate in calcul; : ~ evaluarea capacitatii portante a unei structuri cu alcituirea cunoscuti (dimensiunile scojiunii de beton gi armarea elementelor); in acest az. se determin’ in general efortul sectional capabil. 1.2.2 Cerinfe fundamentale Cerinfa fiumdamentala fati de o structuri de rezistenjii este aceea de a poseda suficientit siguranfA mecanica, parametrul de care depinde insigi viata si integritatea persoanclor care folosese construcfia respectiva. é De aici rezult& c& rolul principal al unui proiectant este si evite eventualele defecte sau ced prin luarea urmitoarelor mésuri ingineresti: ~ eliminarea sau reducerea tiscurilor la care structura poate fi supust; alegerea unei forme structurale care are o sensibilitate redusi la riscurile considerate; alegerea unei forme structurale care si poat suporta climinarea accidentala a unui element sau aparitia unor deterioriri locale acceptabile; evitarea sistemelor structurale care pot ceda firs preavizs egarea elementelor structurale intte ele. 1.2.3 Cerinte de durabilitate © cauzi care a condus la comportarea inadecvata in timp a construcfiilor a fost si cea a considerarii betonului ca un material durabil in sine, fri si fie necesar si se ia misuri speciale. in aceste conditii, proiectanfii de structuri au tendinfa sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistenfa ale betonului, Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitafii constructiilor. Masurile pentru asigurarea duratei de viata depind de conditiile de mediu gi de importanfa constructiei. Conditiile de mediu reprezinté toate actiunile chimice, fizice si biofizice Ia care construciile sunt expuse si care nu sunt Iuate in considerare ca actiuni in proiectare. Se pot defini, pe lang’ conditiile de macroclimat in care se afli intreaga constructic gi condifiile de microclimat, din imediata veciniitate a suprafefei elementului considerat, Pozitia elementelor in structuri (verticala sau orizontala, supra - sau subterani), expunerea la soare, vant si ploaic, pot determina conditii de microclimat mult diferite. Durabilitatea betonului nu este o caracteristicd absolut’, Un beton poate fi proiectat si fie durabil in anumite condifii de mediu, utilizarea lui putind fi inadecvata la schimbarea acestor 7condifii. Din aceasti cauzit este necesar ca betonul si fie proiectat inch ‘compozifiei in functie de condifiile de mediu de exploatare (Anexa D). din punet de vedere al 1.3 Durata de viati proiectatt Pentru ficcare constructie trebuie si existe o perioadi minim’ de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici o reparatie major’ pentru menfinerea starii tehnice a ci Perioada de serviciu este de fapt durata de viata proiectati (7) a constructiei, si se obfine din tabelul 1.1 in functie de importanta sa. Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viat’ proiectata oon | Daa de vase a Coca | oe ca Exemple T Hoey ‘Siruckur provizori lemente siructurale care se pot schimba pe durata de vial 2 10-25 (de exemplu calea de rulare gi clemente de fixare ale pocirilorrutante). 3 1530 Consinigif agricole si construcii asemiaKtoare 4 30 Construct obignuite Construct Fearieimportante,(de exemplu monumentele, PEE EH ENOGE iE podurile ete.) Pe durata de viaf& proiectati 7: O 50 ani, in general se va fine cont de o eventual reducere a capacitifii portante. ‘Trebuie precizat ci dupa trecerea duratei de viafi proiectald structura nu isi pierde imediat capacitatea portant& sau nu devine inutilizabils. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intrejinere vor creste. 18 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil La proiectarea gi realizarea oricirei construcfii se urmireste obfinerea urmatoarelor calitifi: 0 bund functionalitate, siguranti ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manoperii, cost total cat mai redus gi posibilitatea de exploatare cu cheltuicli minime, Prevederea unui nivel de siguranti ridicat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitats portant, dar si o crestere a cheltuielilor materiale inifiale, pe de alti parte daci s-ar urmarii realizarea unei structuri de rezistenf4 cu cheltuieli de investifii nerafional de reduse, ar apirea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxima admisibila, deformafii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenja acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere gi intretinere. Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru menfinerea unei construcfii (fig.1.2), se compun din cheltuiclile initiale (Co) si cheltuielile de tntreginere (C'). sigurantis Figura 1.2 Siguranta optima intr-o formulare simplist in cheltuiclile de intretinere C, se poate introduce si cheltuielile datorate unor eventuale cedar, (1.3) Gath G, “14. —cheltuielile efective de intrefinere; Ci — reprezinta cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la o eventual cedare a structurii cu probabilitatea P, unde: Siguranfa optimi cu un rise acceptabil de cedare (Pr.y,) se obtine atunci cand valoarea totald a cheltuielilor generalizate este minim’ [ZC]uin. Prin stabilirea sigurantei optime nu se obfine siguranti absolutd a structurii decat se tinde catre 0 siguranti suficient Siguranta suficient’ reprezint& acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de vietii proiectaté asiguré o utilizare corespunzitoare constructiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu atit probabilitatea de cedare este mai micd gi siguranta structurii este mai mare, Mirimea sigurantei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Prop, diferd pentru fiecare structura in parte, dar poate si difere si pentru parfile componente ale sale. La nivelul societitii civile valorile riscului de cedare (P,), pentru o pericada de referinfi 1 an, se poate clasifica astfel: Py< 107 inacceptabil; — P= 107...107 acceptabil; — Pr 107 neglijabil. Valorile probabilititilor de pierdere a capacitiii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dup cum urmeazi: 19~ P;=10°...107 constructii de important deosebiti: — P= 10%...10° constructii de important normal; ~ Py= 10%...10“ constructii de important redus’. Este bine de stiut cit la 0 proiectare mai curajoasii, adioa la prevederea unui siguranje mai mici decdt cea optima, creste si riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viafit proiectati 1.5 Aplicarea condifiei de siguranfa la studiul structurilor 15.1 Stabilirea unor stari limita Elementul cel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor il constituie filozofia conceptului de siguranti. Pentru a garanta un grad de siguranfi corespunziitor la proiectare trebuie Iuate in considerare toate situafile periculoase, care pot s& apara pe durata de serviciu (7) a unei construct, Abordarea problematicii sigurantei structurilor numai prin prisma tiscului de cedare sau a capacitafii portante optime (vezi pot. 1.4) nu este posibil’ deoarece in unele cazuri structura devine nepotriviti pentru utilizare datoriti unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.). Pentru a demonstra cit 0 structura nu mai satisface criteriile de performanta pentra care a fost conceputi, este mai potrivit si se studieze probabilitatea aparitiei unor stari limitd,fizic posibile, iar dimensiunile structurale sa rezulte dupa starea limit mai defavorabil in funetie de particularititile pe care le prezinti, starile limita se clasificd in doua categorii: ~ stiri limit ultime sunt acele stiri limita care sunt in logiturai cu siguranta oamenilor si/sau siguranfa structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri si oboscala sau alte distrugeri dependente de timp ete, ~ stiri limita ale exploatirii sunt acele stiri limit care se referd la comportarea normal a structurilor sau sunt in legiturd cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al construcfiilor (de exemplu deformafii, fisuri si vibrafii excesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.) 1.5.2 Gestionarea siguran(ei structurale La stabilirea nivelului de siguranfa acceptabil lao structur se vor tua in considerare utmiitoarele aspecte: ~ cauza si/sau modul de depigire a staiii limita; consecintele vitale gi economice ale unei eventuale cediiris ~ repulsia publica fay’ de o cedare; cheltuiclile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare. Se pot utiliza diferite niveluri de siguranf pentru diferite stiri limit. fncadrarea intr-un nivel de siguranti se poate ofectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unot parti structurale. Nivelul de siguranti acceptabila pentru capacitatea portant si comportarea in exploatare a unei structuri se pot obfine in general, prin dowa ci a) printr-un calcul adcevat si miisuri de proiectares b) prin luarca unor masuri de verificare a calitSti atdt in executie cat si in proiectare. Evident cd aceste masuri se pot utiliza cel mai eficient in combinafie: ~ misuri privind calculul de rezistenfi (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor si alegerea coeficientilor de sigurant& partiali); ~— misuri_privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea si robustefea structural’, alegerea duratei de viati proiectatd, durabilitatea, nivelul si calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurstor gi ale terenului de fundare, precizia modelelor mecanice utilizate, reguli de aleatuire); 20 misuri preventive si de protectie (de exemplu misuri de protectie active si pasive impotriva incendiilor sau coroziunii ete.); ~ misuri privind reducerea greselilor umane att in proiectare eat gi in executie; ~ misuri privind asigurarea calitati; ~ 0 executie eficientis; ~ efectuarea tuturor verificarilor prevazute in proiect privind execufia lucritilor. Pentru stabilirea nivelului de siguranfi (referitor Ia capacitatea portant) constructiile si structurile se pot incadra in clase de rise in functie de pagubele care apar in urma unei cedari, adica pierderi sau accidentari umane si consecinjele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa © similitudine intre clasele de rise si importanla constructiei (vezi pet. 1.4). Pentru cele trei clase de rise CCL...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare RCL...RC3. in EN 1990 sunt prezentate, cu tithy informativ, dou’ modalititi pentru obfinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functie de: ~ cocficientul de comportare sigur f; ~ coeficientul suplimentar de siguranté yr. ‘Tabelul 1.2 fneadrarea in clasa de rise ‘ncadrare in toot ae ie _Consecins Exemple de structuri Rise mare in pierderi de view i ccs ‘omenesti gi coasecinfe economice, | Towne # sili cu aglomeriri de sociale gi de mediu foarte mari. Risc media in pierderi de vieti C2 | omenesti si consecinte economice, sociale si de mediu considerabil. Rise mic in pierderi de vieti ‘omrenesti si consecinfe economice, sociale gi de medi mici sau neglijabile ‘oameni (de exemplu sald de concerte) Clidiri de locuit si birouri sau alte ckidiri civile Construcfi agricole, in care de obicei nu se aflé oameni (de exemplu: eporite, ser), cet fn tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientului # pentru cele trei grade de asigurare in fumetie de perioada de referingi. Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare sigura f pentru capacitate portant Valoarea minima a lui f. SOUS | Peicadi ae Peroad de sreferinta 1 an refering 50 ani RC3 5, 43 RO? 4138 RCI 42 3,3, Pentru obtinerea nivelului de siguranti acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atét Ia actiuni (tab. 1.4) céit gi la rezistentele materialelor (folosifi mai rar). Aceastii metodé este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice. Tabelul 1.4 Coeficiengi suplimentari yr pentru actiuni aa Grad de asigarare eee Rel ROD Re “a oy) Lo 1 ‘Nivelul de asigurare stabilit pentru o structurd de rezistenfi se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementatilor de proicctare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor misuri de asigurare a calititii si eliminarii unor posibile greseli umane atat in proiectare eat si in executie,