UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Epurarea apelor uzate

cu ajutorul culturilor pe suport fin
Ana-Maria DINU

Statiile de epurare cu pat de plante (stuf) functioneaza utilizand procesele naturale existente in natura si
pot fi utilizate pentru epurarea apelor uzate provenite de la locuinte individuale, precum si de la
comunitati avand intre 500 si 5000 de locuitori.
 CULTURI PE SUPORT FIN
Functionare: rolul mecanismelor
Procesele de epurare cu ajutorul culturilor pe suport fin constau in a face apa de tratat sa
se scurga prin numeroase mase filtrante independente.
Cele doua mecanisme principale sunt:
Filtrarea superficiala: suspensiile solide sunt retinute la suprafata masei filtrante si
astfel si o parte dintre substantele organice poluante (in particular CCO);
Oxidarea: materialul granular constituie un reactor biologic, un suport al suprafetei
specifice extinse pe care se stabilesc si se dezvolta bacterii aerobice responsabile cu
oxidarea poluantilor dizolvati (CCO dizolvat, azot organic si amoniacal).
Aerarea se face prin:
o Convectie datorata deplasarii straturilor de apa;
o Difuzie a oxigenului de la suprafata filtrelor si de la conductele de aerare, catre zona
poroasa.
Oxidarea materiei organice e acompaniata de o dezvoltare a bacteriilor ce necesita
monitorizarea pentru evitarea formarii de substante biologice in exces in interiorul masei
filtrante si pentru a evita eroziunea episodica a biomasei; aceste fenomene sunt de fapt
inevitabile in prezenta unor depuneri grosiere. Auto regularizarea biomasei se obtine
multumita utilizarii a numeroase mase filtrante alimentate in mod alternativ. In timpul fazelor
de repaus (sau de ne-alimentare) dezvoltarea bacteriilor se limiteaza si se reduce pana la
exterminare, pana la uscare, etc. Aceste faze de repaus de fapt nu trebuie sa dureze foarte
mult, deoarece procesele de epurare pot fi reluate foarte rapid, plecandu-se de la faza de
alimentare succesiva. In marea majoritate a cazurilor, retelele de culturi pe suport fin cuprind
3 recipiente alimentate, fiecare, timp de 3-4 zile consecutive.
Gestionarea si controlarea dezvoltarii bacteriilor evita necesitatea crearii unei retele
specifice de separare a apei de namol. Retelele cu culturi pe suport fin sunt proiectate fara
clarificare.
Dispozitivul de alimentare a modulelor de infiltrare trebuie sa garanteze o distributie
uniforma a afluentilor (astfel se utilizeaza intreaga suprafata disponibila) si omogenitatea
incarcarilor hidraulice unitare. Alimentarea se poate face prin imersarea temporara (sau prin
irigare) plecandu-se de la un rezervor ce poate fi golit rapid in diverse moduri (sifoane,
pompe). Aceste faze de alimentare secventiala permit si mentinerea unei concetratii ridicate
de oxigen in interiorul filtrului prin difuzarea de aer intre cele doua supape.
Masa filtranta este in general constituita din nisip. Nisipul trebuie sa raspunda la anumite
cerinte precise pentru ca la final sa se poata gasi un compromis intre riscul de obstructie (din
cauze nisipului foarte fin) si cel al unei filtrari foarte rapide (nisip foarte gros). Nisipurile ce
detin urmatoarele caracteristici constituie astazi cea mai buna solutie. Pentru o mai buna
conservare a retelei, este de preferat sa se mentina urmatoarele limite:
Caracteristicile nisipului:
o Nisip spalat;
o Diametru intre 0,25 mm si 0,40 mm;
o CU (coeficient de uniformitate) cuprins intre 3 si 6;
o Continut de nisip fin inferior valorii de 3%.

-1-
 Stratul mijlociu filtrant poate fi constituit si din terenuri a caror granulometrie
corespunde acelor terenuri cu pietris si nisip sau argila si nisip.
Infiltrarea percolarea prin nisip

Principiu de functionare

Canal de distributie a afluentului Canal de distributie a afluentului

Jet Jet
de de
aer Nisip aer

Pietris Drenaj
Geomembrana
Drenaj

Fig. 1. Infiltrarea percolarea cu stagnare si drenare

Infiltrarea percolarea apei uzate este o tehnica de epurare prin filtrare biologica aerobica
intr-un ambient granular fin. Apa de tratat vine distribuita asupra unor variate suprafete de
infiltrare. Apa se distribuie in mod uniform pe suprafata descoperita a filtrului: suprafata de
distributie a apei este de fapt mentinuta vizibila pe aria descoperita.

Alimentarea
Drenaj de
Nisip
acumulare

Teren impermeabil

Fig. 2. Sistem de drenaj pe teren impermeabil (Agences de lEau, 1993)

Alimentarea Membrana
impermeabila

Teren filtrant

-2-
 Fig. 3. Sistem de masa drenanta tinuta sub garantie de o membrana impermeabila (Agences de lEau, 1993)

Parametri de dimensionare
O retea ce exploateaza tehnica de infiltrare percolare pentru epurarea apelor uzate
necesita: un pretratament, un dispozitiv de decantare (pentru asezarile de cateva sute de
locuitori e posibila utilizarea unei fose septice mai mari), o zona de colectare, un sistem de
distributie catre diverse rezervoare, un dispozitiv de alimentare, mase filtrante si un sistem de
restituire a apei in natura.
Determinarea grosimii
In caz ca decontaminarea nu constituie un obiectiv al utilizarii retelei, este suficienta o
masa filtranta cu grosimea de 80 cm.
In cazul in care procesul de infiltrare percolare trebuie utilizat si pentru eliminarea
germenilor patogeni, grosimea masei filtrante depinde de nivelul de decontaminare dorit.
Graficul urmator demonstreaza nivelul de reducere al coliformilor fecali in functie de
incarcarea hidraulica (H) si de grosimea unei mase filtrante compusa din nisip (Studiu Inter
Agences nr. 9, 1993, Italia).

Reducerea coliformilor fecali

H = 0,2 m/zi

H = 0,4 m/zi

H = 0,6 m/zi

Grosimea masei filtrante (m)

Grafic 1. Reducerea coliformilor fecali in functie de incarcarea hidraulica si grosimea masei filtrante.

Daca masa filtranta e constituita doar din nisip, relatia dintre grosimea acesteia si nivelul
de epurare este mai greu de obtinut; se recomanda trimiterea la laborator a unei mostre din
terenul respectiv, pentru a se stabili foarte clar capacitatea acestuia relativa de epurare.
Numarul modulelor variaza in functie de:
o Suprafata totala a masei filtrante;
o Suprafata maxima a modului de infiltratie compatibila cu o distributie uniforma a
afluentului peste acel modul.
-3-
 Executia
Peretii excavarii trebuie sa fie, daca este posibil, verticali, pentru ca, in orice punct al
masei filtrante, scurgerea apei in directie verticala sa corespunda grosimii masei.
Malurile libere (de deasupra suprafetei de infiltrare) trebuie sa masoare circa 30 cm in
inaltime. Pentru a face fata unei eventuale necesitati urgente de evacuare a apei in exces intr-
un ambient receptor sau in alte rezervoare mai putin incarcate, este necesar ca reteaua sa fie
dotata cu pereti de siguranta.
Laturile ce formeaza malurile rezervoarelor pot fi protejate prin dale de ciment, ciment
improscat sau vegetatie.

Gestionare
Tabel 1.
Interventii Observatii
Mentenanta Mentenanta valvelor;
uzuala (la fiecare Verificarea gradului de obstructie a suprafetelor modulelor de
3-4 zile) infiltrare si controale eventuale ale nivelului apei peste suprafetele de
infiltratie;
Timpul de disparitie ale straturilor de apa;
In cazul retelelor negravitationale, verificarea debitului
pompelor;
Compilarea unui caiet de mentenanta ce cuprinde toate
interventiile efectuate, marimea debitului (canale de masurare a
debitului, timpi de functionare a pompelor), pentru o cunoastere
corecta a fluxurilor. Se poate elabora de asemenea un bilant pentru
evaluarea functionarii retelei.
Monitorizare Puturi de inspectie, un bun deflux al apei, aspectul efluentului;
regulara Indepartarea plutitorilor, nivelul de namol;
Verificari lunare Reglarea nivelului maxim al apei in bazin, dispozitive de
sau bilunare alimentare (sifoane, canale, etc.);
Valvele dispozitivelor de distributie;
Alte interventii Mentenanta dispozitivelor electromecanice (o data, de doua ori
de mentenanta pe an);
Taierea ierburilor crescute pe malurile sau primprejurul masei
filtrante;
Materia organica acumulata e redusa prin utilizarea unor
discuri usor de detasat din nisip. Nisipul trebuie evacuat astfel: o
data la 3-4 ani trebuie inlocuit primul strat de 5-10 cm.
Golirea de namol din decantor-digestor (1-2 ori pe an), din
fosele septice (o data la 3-4 ani).

Randament
Acest sistem permite obtinerea unor rezultate optime (la nivelul reducerii concentratiei
substantelor):
CBO5 la o valoare sub 25 mg/l;
CCO la o valoare sub 90 mg/l;
Suspensii solide la o valoare sub 30 mg/l;

-4-
 Nitrificare aproape completa;
Denitrificare limitata cu acest tip de retea. In versiunea ce prevede procesul de
eliminare autonoma epurarea prin teren permite la atingerea unor nivele discrete de
eliminare a azotului. (In urma unui studiu efectuat in 1993 de catre Directia Departamanetului
de Sanatate si a Afacerilor Sociale din regiunea Loara Atlantic s-a constatat posibilitatea
eliminarii a 40% (si peste) a azotului printr-o filtrare verticala cu nisip. Nivelul de reducere
poate atinge efectiv 50% daca se utilizeaza o filtrare orizontala cu nisip (Cluzel F. 1993);
Fosfor: reducere consistenta in 3-4 ani (60%-70%) urmata de o diminuare ulterioara si
o atingere a valorilor de concentratie nule dupa 8-10 ani (Duchemin J. 1994);
Posibilitatea eliminarii germenilor responsabili de contaminarea fecala cu conditia de a
dispune de materiale cu grosime suficienta si a unui mecanism hidraulic in afara sistemului de
canalizare secundar.

Avantaje tehnice

Rezultate excelente la nivelul CBO5, CCO si a cantitatii de suspensii solide;

Nitrificare avansata;
Suprafata neceara inferioara fata de cea necesara acumularii naturale;
Buna capacitate de decontaminare.

Inconveniente tehnice

Necesitatea unui sistem eficace de decantare primara;

Risc de obstructie si deci importanta utilizarii unui nisip spalat de o granulometrie buna;
Necesitatea unor mari cantitati de nisip si deci investitii notabile, mai ales daca nisipul
nu se gaseste in apropierea sistemului de epurare;
Capacitate limitata de adaptare a supraincarcarilor hidraulice.

Filtrare cu stuf, cu flux vertical

Principiu de functionare
Filtrele sunt sapaturi izolate in teren ce contin straturi de pietris a caror granulometrie
variaza in baza calitatii apei de tratat.
Spre deosebire de tehnica de infiltrare-percolare deja descrisa, afluentul aflat in stare
bruta este distribuit direct pe suprafata de filtrare, fara nicio decantare preliminara. Afluentul
patrunde in interiorul acelor sapaturi si este supus anumitor tratamente fizice (filtrare), chimice
(adsorbtie, complexare..) si biologice (biomasa fixa pe suport fin). Apa epurata urmeaza a fi
drenata apoi. Alimentarea cu apa uzata a filtrelor se face prin trimiterea in rezervoarele
corespunzatoare. La fiecare etapa suprafata filtranta e separata in diverse module ce permit
alternarea fazelor de alimentare cu fazele de odihna.
Principiul epurarii e bazat pe dezvoltarea unei biomase aerobice fixa pe un teren
regenerat. In acest caz aportul de oxigen care are loc prin convecie i difuzie este relativ
neglijabil cerinelor (Armstrong, 1979).
Sistemul cuprinde:
o Un gratar;
o Un prim stadiu de filtre verticale;
o Un secund stadiu de filtre orizontale.

-5-
 FILTRU VERTICAL: ALIMENTARE INTERMITENTA CU
Intrarea apei AERARE SUPERFICIALA
netratate
Pietris fin
Pietris grosier

80

cm

Gura de Tub de drenaj Prundis Evacuarea apei

ventilare tratate

Parametri de dimensionare
Fig. 4. Principiul de functionare a filtrelor cu stuf cu flux vertical (Sursa: CEMAGREF)

Dimensionarea filtrelor verticale e definita in mod empiric stabilind nivelele maxime zilnice
de incarcare organica a suprafetei (de la 20 la 25 g/zi/m2 CBO5 ce constituie de fapt 60% din
suprafata totala, adica 1,2 m2/locuitor. Cand sistemul este unitar sau partial unitar, primul
stadiu ajunge la 1,5 m2/locuitor (Agence de lEau, 1999). Acest stadiu este subdivizat intr-un
numar de filtre multiplu de 3; lucru ce permite alternarea fazelor de repaus ce echivaleaza cu
2/3 din timpul total de functionare.
Suprafata celui de-al doilea stadiu constituie in general 40% din suprafata totala, adica
circa 0,8 m2/locuitor. La acest nivel fazele de repaus necesare sunt egale cu cele de
activitate; aceasta implicand instalarea unui numar de filtre multiplu de 2 si la fel cu 2/3 din
numarul de filtre necesare pentru primul stadiu (conform schemei urmatoare).

Stadiul 1o Stadiul 2o

Fig. 5. Schema celor doua stadii

Executia
o Alimentarea
Viteza alimentarii cu apa uzata netrata trebuie sa fie mai mare decat viteza de infiltrare, in
scopul permiterii unei distributii omogene a efluentului. Depozitele ce se acumuleaza pe
suprafata filtranta contribuie la diminuarea permeabilitatii interne a materialului, imbunatatind
atunci distribuita efluentului. Vegetatia limiteaza atunci fenomenul de obstructie a suprafetei
pentru ca tulpinile perforeaza depozitele acumulate. Alimentarea apei se face prin puncte
diverse.
-6-
 o Materiale
Materialul de umplere al primului nivel de filtre este compus din diverse straturi de pietris.
Stratul activ de pietris prezinta o granulometrie de 2-8 mm pentru o grosime de 40 cm.
Straturile inferioare inregistreaza o granulometrie intermediara (10-20 mm), ca mai apoi sa se
ajunga la un strat drenant de pietris de 20-40 mm.
Al doilea strat serveste pentru refinarea epurarii. La acest nivel riscurile de obstructie sunt
minore; aici se gaseste un strat de nisip (conform infiltrarii-percolarii) cu grosimea de cel putin
30 cm.

o Evacuarea
Stratul inferior de pietris de 20-40 mm garanteaza drenarea efluentului. Este de preferat
utilizarea tuburilor drenante sintetice, rigide si dotate cu fisuri ample, ca sa fie mai sensibile la
obstructii. Fiecare tub este legat la o conducta de aerare.

o Plantatia
Teoretic este posibila utilizarea a diverse specii de plante (Scirpus spp, Typha, etc.), dar
papura (de tip Phragmites Australis) este cea utilizata frecvent in zonele de clima temperata,
deoarece sunt rezistente la diverse conditii de viata (lungi perioade de imersare a filtrului,
perioade de seceta, o rata ridicata a tasarii de materiale organice) si pentru cresterea rapida
ale radacinilor si rizomilor (Brix, 1987). Densitatea este de 4 plante per m2.

Proiectarea

o Alegerea terenului
Obstacolele naturale ce pot aparea sunt:
Suprafata de interes: suprafata de interes a acestui fenomen face uneori imposibila
constructia retelei pentru asezari de dimensiuni medii supusa unor presiuni foarte mari.
Diferenta de nivel: o diferenta de nivel de 3-4 metri dintre zona de aval si cea de
amonte permite alimentarea filtrelor cu ajutorul gravitatiei (sifoanele nu vor avea atunci nicio
nevoie de aport energetic). Pentru aglomerari de circa 3000-4000 locuitori, se poate face
simtita necesitatea instalarii unor pompe.

Gestionarea

Mentenanta acestor sisteme nu necesita calificari particulare dar obliga la efectuarea unor
interventii frecvente si regulate.

Tabel 2 . Gestionarea filtrelor cu stuf cu flux vertical

Interventia Frecventa Observatii
Plivirea In primul an Curatatea de plante temporare (Kadlec si altii
2000)
Operatiunea nu va mai fi necesara cand
plantele vor fi in exces (cand stuful va fi in exces).
Taierea O data pe an Taierea si eliminarea stufului. Aceasta
(toamna) procedura permite evitarea acumularilor pe suprafata
filtrelor.
Monitorizare O data pe Curatarea sifonului de alimentare in primul
a si mentenanta trimestru stadiu prin jet cu apa sub presiune.
periodica O data pe Analize regulate ai nitratilor prezenti in efluent
saptamana permit furnizarea unei evaluari a starii de functionare a
sistemului. *
Mentenanta O data la 1-2 Curatarea gratarului.
-7-
 uzuala saptamani Verificarea regulata a functionarii corecte a
O data pe dispozitivelor electromecanice si evidentierea
saptamana posibilelor defectiuni.
De doua ori Mentenanta supapelor.
pe saptamana
Alte La fiecare Compilarea unui carnet de mentenanta ce
interventii de control cuprinde toate interventiile efectuate, masura debitului
mentenanta (canale de masurare a debitului, timpi de functionare a
pompelor), pentru o buna cunoastere a fluxurilor.
Acesta permite elaborarea unui bilant de functionare.
*O retea cu filtrare cu flux vertical in perfecta stare de functionare produce nitrati. O oarecare reducere a
concentratiei acestora la iesire (pe baza saptamanala sau lunara) este un indice a carentei de oxigen si deci o
degradare a tratamentului. Acest tip de monitorizare se realizeaza utilizand hartii reactive.

Randament

CBO5 25 mg/l;
CCO 90 mg/l;
Suspensii solide 30 mg/l;
NTK (N organic + NH4+): 10 mg/l in general, cu varfuri ce nu depasesc 20 mg/l;
Fosfor: reducerea este in mod normal scazuta (depinde de capacitatea de absorbtie a
substratului si de varsta sistemului);
Germeni patogeni: eliminare medie.

Avantaje tehnice

Mentenanta simpla cu cost redus. Daca pozitia geografica permite, niciun consum
energetic;
Posibilitatea tratarii apei uzate domestica;
Gestionarea namolurilor redusa la minim;
Buna capacitate de adaptare ale variatiei sezoniere a populatiei.

Inconveniente tehnice

Mentenanta regulata, taierea anuala a partilor nonsubmerse a stufului, plivirea

acestora inaintea unei cresteri excesive;
Utilizarea acestui tip de sistem pentru capacitati superioare a 2000 locuitori ramane
delicata din punctul de vedere a problemelor de cunoastere a tehnicilor hidraulice si de cost,
comparativ cu alte sisteme clasice de epurare a apelor uzate. Realizarea unui model adaptat
aglomerarilor de dimensiuni superioare trebuie sa fie precedata de un studiu exact a
dimensiunilor si conditiilor necesare pentru garantarea capacitatii de gestionare a
mecanismelor hidraulice;
Risc de prezenta a rozatoarelor sau insectelor.

Filtrare cu stuf cu flux orizontal

Principiu de functionare
La filtrele cu flux orizontal masa filtranta este imersata in apa aproape total. Efluentul vine
distribuit pe toata largimea si inaltimea patului percolator printr-un sistem aflat la una dintre
extremitatile bazinului; fluidul se scurge apoi in sens orizontal prin substrat. In majoritatea
-8-
cazurilor alimentarea se face continuu, datorita incarcarii organice reduse. Evacuarea se face
printr-un canal de drenaj pozitionat la extremitatea opusa patului percolator, pe fund, ingropat
intr-un drenaj stancos. Tubul este legat la un sifon ce permite reglarea nivelului de prea plin
si, astfel si al apei prezenta pe suprafata, in scopul mentinerii conditiei de saturatie in timpul
fazei de alimentare. Nivelul apei trebuie mentinut la circa 5 cm sub suprafata materialului. In
realitate, apa nu trebuie sa circule sub suprafata pentru evitarea intreruperii tratamentului; apa
nu este libera sa circule.

Parametri de dimensionare

Pentru concentratii initiale de ordinea a 150-300 mg/l de CBO5, suprafetele sunt de

ordinea e 5 m2/locuitor in faza tratamentului secundar.
Pentru concentratii cuprinse intre 300-600 mg/l de CBO5, concentratii reprezentative mai
mult pentru apa uzata urbana, tratata la comun, se pare ca este de preferat alegerea
practicilor daneze ce utilizeaza filtre de 10 m2/locuitor.
In cazul tratarii efluentilor din sistemele de colectare a apelor pluviale (Cooper 1996)
dimensiunile sunt de 0,5 m2/locuitor.
Sectiunea filtrului trebuie sa fie definita intr-un laborator de studiu; acesta variaza in functie
de permeabilitatea initiala a materialului ales.
Profunzimea filtrului, in schimb, va fi acelasi cu profunzimea maxima de penetrare a
radacinilor, adica 60 cm pentru stuf (Marsteiner 1996).

FILTRU ORIZONTAL: ALIMENTARE CONTINUA

Intrarea apei

decantate

Nivelul apei

60
cm

Gabion de Nisip grosier cu Gabion de Evacuarea

evacuare pietris fin
evacuare apei tratate
Fig. 3. Sectiune transversala a unui pat filtrant orizontal

Executia

o Subdivizarea in module
Pentru sisteme cu dimensiunea de peste 500 m 2 o subdivizionare in module mai mici
faciliteaza mentenanta si deci o distributie mai buna a apei.

o Inclinarea
Panta fundului patului filtrant trebuie sa permita golirea completa a filtrului, fara a cauza
uscarea radacinilor la nivelul de iesire. O variatie a profunzimii egala cu 10% din inaltimea
materialului la intrare se poate considera suficienta (Kadlec, R.H. si altii 2000).

-9-
 o Materiale
Initial, procesul poate utiliza solul gasit in locul respectiv, facandu-se eforturi de obtinere a
unei conductivitati hidraulice de 3000 m/s. Numeroase filtre sunt de fapt construite in ipoteza
unei cresteri a conductivitatii datorate dezvoltarii radacinilor.
In urma unor experiente negative, este recomandata utilizarea pietrisului spalat de
granulometrie variabila, in functie de calitatea apei de tratat (3-6, 5-10, 6-12 mm).

o Vegetale
Varietatea de stuf Phragmites Australis este cea mai populara deoarece are viteza mare
de crestere, a dezvoltarii radacinilor si de rezistenta in conditii de saturare a solului. Se pot
planta cu seminte de plante, muguri tineri sau rizomi, cu o densitate de aproximativ 4 pe m 2.

Proiectarea

o Alegerea terenului
Suprafata mare de interes;
Diferente de nivel: o diferenta de nivel de cativa metri intre zona de alimentare a
sistemului si cea din aval permite alimentarea filtrelor prin forta gravitatiei.
Caracteristicile solului pe fundul patului filtrant: daca solul e argilos, impermeabilitatea
naturala poate fi obtinuta prin simpla compactare a terenului. In caz contrar se considera
necesara montarea unei geomembrane.

Gestionarea

Mentenanta acestor sisteme nu necesita vreo calificare anume, dar obliga la efectuarea
interventiilor frecvente si regulate. Trebuie avuta in vedere si o mentenanta a sistemelor de
decantare primara (eliminarea namolurilor) si cele din etapa de epurare biologica (in cazul in
care filtrul prevede o a treia faza de tratament).

Tabel 3. Mentenanta paturilor filtrante cu stuf cu flux orizontal.

Interventii Frecventa Observatii
Mentenanta O data pe Scopul acestei interventii e aceea de a garanta
echipamentelor saptamana functionarea corecta si de controlare a depozitului de
pentru pretratament materiale solide in suprafata susceptibila de a provoca
obstructii.
Reglarea nivelului O data pe Reglarea periodica a nivelului apei la iesire permite
la iesire saptamana evitarea fluxului superficial. Pentru sisteme de
dimensiuni mari ( 500 m3/g) aceasta verificare poate
cere si o interventie zilnica.
Gestionarea hidraulicii acestor tipuri de procese
constituie o operatie cheie. Se recomanda verificarea
omogenitatii distributiei efluentului pe filtru. In faza de
proiectare trebuie prevazuta de asemenea curatarea
dispozitivului de alimentare.
Plivirea vegetatiei O data pe an In timpul primului an (si inca in al cel de-al doilea)
este utila plivirea manuala a plantelor intamplatoare
pentru ca nu impiedica cresterea stufului (Kadlec R.H. si
altii 2000). Aceasta operatiune poate fi facuta prin
inundarea usoara a suprafetei filtrului (10 cm), in
detrimentul rezultatelor tratamentului (Cooper 1996).
Operatiunea nu va mai fi necesara cand plantele utile
- 10 -
 (stuful) vor fi predominante.
Taierea Inutila Absenta fluxului in suprafata permite evitarea taierii:
vegetalele moarte nu compromit in niciun mod
hidraulica filtrelor si de asemenea permit izolarea
termica.
Alte interventii La fiecare Compilarea unui carnet de mentenanta ce cuprinde
de mentenanta control toate interventiile efectuate, masura debitului (canale de
masurare a debitului, timpi de functionare a pompelor),
pentru o buna cunoastere a fluxurilor. Acesta permite
elaborarea unui bilant pentru evaluarea functionarii
sistemului.

Randament

In termeni de rezultate relative la reducerea continutului de CBO 5 prezent in concentratii

initiale cuprinse intre 50 si 200 mg/l, in sisteme de dimensiuni cuprinse intre 3 si 5 m 2/locuitor,
cu sisteme de flux orizontal dotate cu filtre din pietris, randamentul obtinut este de ordinul a
70-90%. Aceste concentratii sunt inse prea mici pentru a putea fi considerate in cazul apelor
uzate urbane; va fi deci mai prudenta folosirea modelului danez.
De fapt, modelele daneze de circa 10 m2/locuitor obtin randamente de ordinul a 86% in
cazul concentratiilor de CBO5 si a suspensiilor solide, 37% in cazul nivelului de azot total si
27% in cazul concentratiei de fosfor total (Cooper 1996).
In linii generale, in faza tratamentului secundar, se inregistreaza o nesemnificativa
nitrificare si o optima denitrificare.
Rezultatele obtinute a nivelului de fosfor depind de tipul de sol utilizat dar raman relativ
scazute.

Avantaje tehnice

Consum energetic redus;

Nicio necesitate de calificare anume pentru mentenanta;
Buna reactie la variatiile de incarcare.

Inconveniente tehnice

Necesita cantitati mari de teren;

La realizarea unei retele de circa 4000 de locuitori trebuie prevazut un studiu precis
despre dimensiunile si garantia gestionarii mecanismelor hidraulice.

- 11 -
BIBLIOGRAFIE:

Ghidul proceselor complexe ale epurarii apelor uzate specifice asezarilor mici si
medii (500-5000 locuitori) Aplicatie a directivei Consiliului nr. 91/271 din 21 mai
1991 pentru tratamentul apei urbane uzate, Oficiul Publicatiilor Oficiale a
Comunitatii Europene, 2001, Luxemburg;

Proiect de colaborare transfrontaliera privind metode inovatoare de reducere a

impactului deseurilor si apelor uzate Ape curate, Oameni sanatosi! Programul
de Vecinatate Romania Moldova 2004 2006;

- 12 -