COLECTIA DE POVESTIRI STIINTIFICO FANTASTICE ANTICIPAIA ONORATA CU PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNA REVISTA SF DIN EUROPA In perioada 8 - 12 aprilie, pe pito- reasea insula britanicd Jersey, s-a desfagurat ce-a de-a 21-a Conventie Europeani de Science-Fiction, EUROCON '93 - HELICON. Au fost prezente delegatii din 22 de {ari europene, cit si un numar impresionant de scriitori, artisti si fani americani, deosebit de interesati de fenomenul sf de pe batriuul continent. Printre invitatii de marca ai manifestarii s-au numarat: John Brunner i sotia sa, chinezoaica Li-Yi Brunner, George K. R, Martin, Larry van der Putte, Karel Thole, Sam Lundwall si sofia sa Karin Lundwall, Jack Cohen, Dave Langford, Anne McCaffrey, Peter Grace, Roberto Quaglia, John Bark, Jim Burns, Jean- Pierre Moumon, Ian Watson, joe Haldeman gi multi alfii. Dintre temele puse in discutie se pot enumira: Incotro se indreapta societatea?, Elemente ale unei bune ficfiuni, Artele martiale in science- fiction, Cine ne traduce carfile?, Erotic SF?, Aceasta-i calea spre vit Pentru delegatia romani, formata dintr-un numir de 51 de persoane, EUROCON '93 a insemnat obtinerea a dowd premii europene: pentru cea mai buni revista de profil - Anticipatia (vezi foto), gi premiul de tncura- jare pentru tineri autori, acordat scriitorului Alexandru Ungureanu, cit gi votul Societatii Europene de Science-Fiction pentru organizarea in 1994 a urmatorului EUROCON la Timigoara. Revenind la premiul obtinut de catre "Colectia de povestiri stiintifico- fantastice" ANTICIPATIA, acesta reprezinti, indubitabil, recunoasterea eforturilor depuse de citeva generajii de impatimifi ai genului, incepind cu Maestrul Adrian Rogoz, continuind cu Ioan Eremia Albescu, Alexandru Mironov, Viorica Podin§, gi sfirgind cu Mihai Dan Pavelescu, Mihail Grimescu gi Cristian Tudor Popescu. PAVEL D. CONSTANT! ST TS SUSE SSRIINCOTRO ?! Cei mai dibaci analisti si cei mai imaginativi scriitori de ‘SF nu cred sa poata sa prevada [a ora actuala cu 0 pro- babilitate acceptabila cursul evenimentelor. Desi se vorbeste destul de insistent de scenarii puse la cale pe ecard planetard, faptul.ca de prea multe or! efectul infimplanior s-a intors impotriva potenfalilor autor araté cit se poate de limpede lipsa de credibilitate a unor astel de ipoteze. Sa lum bunaoara scenariul insistent vehicu- lat al rasturnarii lui Ceaugescu-de catre servicille secrete sovielice, Putin! sunt acela care mai pot crede astazi ca autorul acestei actiuni (autor care de altfel nu mai exista intr-un anumit sens flind mai mult ca probabil pro- Societate cu capital de Stat functionand sub egida Ministerului Cercetaril si Tehnologiei, inmatriculata in Registrul ~ Comertului cu nr. pria sa victima potrivit atestui scenariu ) ar beneficia J40/6775/1991 acum de rodul efortului facut la vremea respectiva Desigur, mai exista si posibilitatea de a se fi strecurat 0 Consiliul greseala fatala in acest posibil plan care sé fi rasturnat administratie Cu fotu! situafia. Dar la o analiza mai atenta constafi ca loaaiAlbeec: sunt prea multe posibile gregeli si prea multe dintre ele fatale ca sa fie vorba de ceva coerent, Mai degraba sar parea ca este vorba de un lung lant de intamplari inde- pendente de posibilul autor, unele cu efecte dezas- truase. Cam toate scenarille ce se vehiculeaza -altminteri bine structurate fogic, pana-la un anumit punct si doldora de imaginatie- sUfera cumplit la o astfel de analiza, Proba de foc prin care se poate identifica autorul pe baza intreb&rii " cui prodest " ( cui foloseste ) spulbera orice identitate posibila. Se strecoara incet, incet solutia ca Gabriela Buliga Cornel Daneliuc Adriana Popescu kee Redactor literar Mihai-Dan Pavelescu Responsabil almanah ceea ce se intampla nu foloseste la nimeni. Ba dim- iorica Podina potriva, pagubesto pe toata fumea. Un sentiment'si mai | eis ,s ingsijoré#lor'se insinueaza in momentul in care , pe baza Coperta unor informatii bine filtrate, se poate constata ca nu Walter Riess numai zona fostelor far sociaiste este banluité de asttel je fenomene ci intregul mapamond,este adevarat, nu in roportile smal ales, nu-cu vielonja cu care se'mani- Tehnoredactare jesta la noi. computerizata Cui i-a folosit razboiul din Kuweit si urmarile sale loan Albescu sangeroase impottiva lrakului, cui fi foldsegte dramatica = situajie din Yugoslavia sau din Somalia? Cul ii foloseste Corectura degringolada economica prin care trece occidantul, ca Lia Decei trebuie sa fi orb sa nu-ti dai seama de teribila spaima care macina vestul industrializat vizavi de declinul eco- Difuzare nomic din ce in ce mai accentuat.Sa fie acestea semnele unei crize de sistem politic? Putin probabil, pentru c& maladia este mult prea generalizata, cuprinzand Cornel Daneliue (tek6177244 sau daopotiva sisteme democratice dar si strctur dictetor- 6176010/1151) ale. . Cauzele par a fi mult mai protunde si probabil mult mai Tiparu) ample decat ne putem inchipui. Exista ca explicatie o Regia Autonoma a Imprimeriitor posibila ‘evolutie globala ce are ca resort comportamentul biosocial al omului ca entitate imperfecta si deseori itafionala pe care 0 s& Incercaim sa C'explicitam, ineori, pentru intelegerea unor fenomene, este intere- sant de a face comparalii, sau de a gasi similitudini intre doua tipuri de sisteme pentru a prevedea o eventuala evolutie a lor. Cu putin efort am putea accepta ideea ca intreg sistemul socio-uman la scara planetara, format din miliarde de celule numite oameni, fiecare cu 0 identitate Imprimeria "Coresi" (tel: 6176010 sau 6176020/2411) Desenele interioare Walter Riess Valentin Leonida(pag. 94 ) 7 Almanat Auticipatia 1993distincta dar integrata in subsisteme mai mati numite colectivitaji profesionale, natiuni, {ari, federatii, rase etc. se aseamana cu un organism viu, Mai ales in aceasté epoca in care exista o Gitculatie informalionala extrem de bine dezvoltat la scara planetar& ( sistemul nervos ), un schimb de materil prime si energie bine regiementat ( sistemul vas- cular } se poate destul de upor demonstra credibilitatea nei ‘astfel de similitudini.Plecdnd de la aceasta ipotez de lucru, sa vedem ce situatie identifica- bil la ofganismul vila f simlard pentru actuala stare a societatii noastre. In indelungata istorie a societaii umane au existat 0 serie de situatii dramatice. Unele la nivel iocal, altele la nivel regional fi. in stargil, catova la scara planetara. Inele afectand zona economicului, altele Zona politicului,deseori cu efecte asupra cresterii demografice. Starile conflictuale la scar macrosociala (similare bolilor la organismul viu ) s-au finalizat fie prin crize economice, fie prin revolutii, fie prin razboaie sau combinatii ale acestora, La fel si organismul, poate sa aiba o suferinfa local sau una generalizata. Boala poate sé fie tratata cu indulgent, trecand de la sine, poate e nevoie de o interventie chirurgicala dar poate fi vorba si de un deznodamant fatal. Care sunt Cauzele bolii? De regula este vorba de un agent extern ce actioneaz# pe fondul unei slabiri a rezistentel de aparare. Anumiti agenfi extemi afecteaza o parte a rganismulul provocand boli locale, altii alfereaza starea generala de sanatate cuprinzand intregul corp. _in acest context ar fi interesant de a identifica, pe baza unei comparafii de acest gen, de ce "boala” sufera astazi societatea umana si care ar fi evolufia simptomelor acestei "boli". Toate sem- nalele confirma faptul cé avern de-a face cu stare de alterare generalizata a soci- etafii umane. Avem de-a face - ca sa urmarim comparatia - cu un agent care afecteaza toate celulele sistemului. Dar care ar fi elementul comun care s-ar putea regasi la nivel de individ sau chiar de stat? Un posibil numitor comun al comportamentulul oamenilor din zilele noastre ar fi intoleranta, manifestata deseori sub forma violenta, dar si sub forma mascata, atenuata. Exista la ora actuala in lume’o enorma doza de agre- sivitate bazataé pe intoleranja ce genereaza tari conflictuale intre indivizi lar si intre state. Spiritul de intelegere, de Gooperare, de armonizare intre oameni sau colectivitati umane se mani- fest cu greu acceptandu-se mult prea usor rezolvarea in fort. Se manifesta o anumita alterare a spiritulul rational si o apeten{a maladiva in a fezolva situafile critice prin mijloace de constrangere. In timp Ce se declara cu emfaza suprematia rafionalitatii se apeleaza ca si cum ar fi firesc la_metode brutale. Virusul care bantuie socieatea de astazi se numeste agresivitate. Se spune ca inaintea mariior razboaie s-a putut constata un anumit dezechilibru intre sexe, predominand ele- mentul masculin, Statisticile ne arata cA in majoritatea statelor numnérul barbatilor intrece pe cel al femeilor. In plus asistam la o anumita "masculinizare" a comporta- mentului ferninin mai ales fa nivelul tinerei generati, nu numat in tinuta dar 6 n ful le a se manifesta. Pentru o fala a tim- purilor noastre a devenit normal s4.se exprime brutal, chiar vulgar, sa practice sporturile "dure. Maladia se poate identifi- ca deja si la varstele mai fragede. Am aflat astél cu stupoare c& intr-un stat ce se vrea civilizat doi copii de-zece ani rpesc dintr-un magazin un pusti nevino- vat de doi ani, i! maltrateaza ¢i il ucid cu sange rece dupa toate canoanele filmelor de groaza. Nu mai departe de cateva luni In Bucuresti, doi tiner! ataca un barbat, i bat crunt numai pentru satisfactia de a-1 maltrata. Sunt simptome care spun multe. Exist prin urmare o mare acumulare de violenta care sta sé explodeze. ‘ Suntem in preajma unui razboi mondi- al? Sunt aceste simptome semnalele unui proces ireversibil de dezlantuire a unui cataclism |a scar planetara? Ma tem ca dal In lumea in care traim, din nefericire, semnalele de avertisment sunt descon- siderate. Alienarea caracteristica unei societati care a interpus intre natura si ‘om 0 tehnologie bazata pe profitul cu orice pret isi Va spune cat de curand cuvantul. Ma tem in acelasi timp ca aga cum rezulta si din modul de reacjie al unui organism viu la boalA, sacrificiile pentru insanatogire vor fi suportate pe seama unei parti mai restranse a societatii, printre care ne numaram si noi, fiind mai vulrierabil. Dar, dincolo de aceste speculatii, rmane un mare avertisment. Ne paste 0 nenorocire din care toti vom avea de suferit. Invafamintele trecutului in acest seng s-au uitat si va trebui sa le reme- moram pe viu. Dar cu ce pref! Istoria ne va dovedi daca am luat-o pe calea cea buna. Ma tem ca va trebui sa suferim ca s& ne corijam traiectoria. loan Albescu Ainanal Anticipatia 1993 é3 a TUNELUL TIMPULUI Incepand cu acest an, va propunem o istorie in date a genului SF. O prima parte va fi publicata in almanah, si va acoperi evenimentele mai vechi de un secol. Partea a doua va fi serializata in revista. (Fiind in 1993, ne vom referi numai la anii terminafi cu cifra 3) 1893 4 - Se naste Edward Everett Evans (m.1958), autor nord-american c&ruia ise datoreaza cateva povestiri notabile: “Man of Many Minds"(1953), “The Planet Mappers” (1955), sau “Alien Minds” (1955) _ 5 : _. ,7 Se nagte Regis Messac, romancier gi ziarist francez, (m. 1945) Scrieri: “Quinzinzinzili’(1934), "La cite des asphyxies” (1934),"Valcretin” (1935). Eseuri si studii: "Micromegas” (1936), ‘Espuisse d'une chronologie bibli- ographique des utopies” . - Se naste Clark Ashton Smith (m.1961), poet_gi prozator american, unul dintre creatorii genului “heroic fantasy’ modern. Scrieri: ciclul “Zotique” (1982-1953), *City of the Singing Flame” (1931), “The Great God Avto" (1940 ; Marele Zeu Auto’), etc, Aparitil editoriale: - “Moxon's Master” ("Stapanul lui Moxon”), “The Damned Thing”, “Can Suchetninge Be?” ("Fiara nevazuta”), de Ambrose Bierce (n.24.6.1842) - m.1914 ? - “La fin du monde” de Camille Flammarion (n.26.2.1842 - m.3.6.1925) - “Na Lune” (scris& in 1887) de K.E.Tiolkovski (n.5/17.9.1857 - m.19.9.1935) 1883 _+ Se naste_Eric Temiple Bell (m.20.12.1960), get de catedra la California Institute of Technology , pregedinte al’ Asociatiet Matematicieniior din SUA. Sub pseudonimul John Taine, a publicat numeroase povestiri SF; “The Purple Sapphire’(1924), “Groen Fire (1928), “The Greatest Adventure! (1920), “The Iron Star” (1930), “The Time Stream” (1931/32), “Seeds of Life” (1931 “Before the Dawn” (1934), etc. ;,S8 nagte Alexsel Nikolaeyil Tolstol(m. 1948), romancior poot gi pio- nier al SF rus. Titluri: “Aelita” (1922), “Bunt masin” (1924), *Ghiperboloid inji- nera Garina” (1925; "Hiperboloidul inginerului Garin’), "Garin diktator” (1927) Aparitii editoriale: - ‘La guerre au vingtieme siecle” de Albert Robida (n.1848 - m.1926), celebru grafician si caricaturist. - “Contes cruels"(“Povestiri fioroase” gi “Povestiri crude”) de Villiers de I'Isle Adam (n.7.11.1838 - m.19.8.1889), 863 - Se naste Henry de Graffigny (m.1942), In colaborare cu G.LeFaure, a publicat mai multe romane intre care sunt demne de mentionat :"De la Terre aux etoiles” (1882; “In jumea planetelor) ‘Aventures extraordinalres dun Savant Russe” (1889-1896). In 1925, serie "Voyage de cing Americains aux planetes”. “ Se nagte Vasili Afanasievici Obrucev, geolog si geograt, autor al mai multor romane axate pe tema “civilizatillor pierdute”: “Plutonia” (1915), “Zemlya Sannikova ili Poslednie onkiloni’ (1926; "Tara lui Sannikov’), etc. "see - Se,naste, Paul Scheetbart (m.1919), unul dintre pionieriiantcipatiel jermane. Dintre Scrierile lui; “Die grosse Revolution - Ein Mondroman’ (1902), ‘ometentanz - Astrale Pantomime” (1902), "Der Aufgang zur Sonne- Hausmarchen' (1902/1903), “Lesabendio - Ein Asteroiden Roman’ (1943) 3 Atnanake Autiecpatia 1993Aparitii editoriale: ¢ - “| misteri politici della Luna” de Gugliemo Folliero, unul dintre primele texte wees din literatura italiana. ‘ 5 A - Se naste Pierre Giffard nale” (1908), "Le drames de lair’ Aparitil editoriale: - ‘Isaac Laquedem’, unicul text inrudit genului SF, datorat celebrului autor de romane istorice de capa si spada, Alexandre Dumas (1802-1870) 1922), autorul romanelor “La guerre infer- ‘enfer de neige”, “Le tombeau de glace” - ‘The Celestial Railroad” de Nathaniel Hawthorne (n.4.7,1804 - m.19.5.1864), unul dintre clasicii literaturii americane. Alte texte SF publicate : * Dr.Heidegger's Experiment’ (1837; “Experienta doctorului Heidegger’), “The Artist of the Beautiful" (1844; "Faurarul de frumuseti’/ “Creatorul de frumuseti’), “Rappacin's Daughter’ (1844), etc. : - Apare "M/s Found in a Bottle” (“Manuscris gasit intr-o sticla”) de Edgar Allan Poe (n.19.1.1809 - m.7.10.1849), unul dintre fondatoril literaturii SF moderne. In anit_urmatori, publica ee “Tales of.the Grotesque and Arabesque’ (1840), precum 51 romanul “The Narrative of Arthur Gordon Pym of Nantucket “ (1838; “Aventurile lui Arthur Gordon Pym’). ing Hone fagte, Edward George Bulwer (m.1873), autorul romanului “The Coming Race “(1871 ; Se naste Louis Napoleon Geoffroy-Chateau (m.1858), cunoscut sub pseudonimul Louis Geoffroy, autor ai ucroniei “Napoleon et [a conquete du monde, 1812-1836 - Histoire de la monarchie universelle” (1836). eel - Se naste celebrul desenator si gravor Grandville, pseudonimul lui dean Ignace-Isidore Gerard (m.1847). In 1844 a publicat “Un autre monde”, ilustrata - ca de obicei - cu proprille gravuri. : - Se naste Vladimir Odolevski (m.1869), unul dintre marii prozatori rugi ai secolului XIX. A abordat genul anticipatiy in'scrieri precum: *Cosmorama” 1834), “Anul 4338” (1835), “Oragul fr nume” (1839) sau “Ultima sinucidere” 1793 - Moare Carlo Goldoni (n.1707). Celebrul dramaturg italian a scris in 1750 comedia “ll mondo della Luna’ (pariitura muzicala apartinand lui Haydn), apropiata prin tema abordata de proto-SF. OSES r . # - In Anglia, fr mentionarea numelui autorului, este publicata pove- stirea “The Reign of George VI, 1900-1925°. 74 - “A Journey from this World to the Next” de Henry Fielding (1707- 1754), celebru romancier gi dramaturg englez. 41723 La Paris, {ra indicarea autorului, este publicata povestirea “Relation d'un voyage du Pole arctique au Pole Antarctique par le centre du monde; avec les descriptions de ce perrileux passage et des choses merveileuses et elon nantes qu'on decotvert sous le Pole Antarctique. - Apare utopia “Civitas Solis” ("Cetatea Soarelui") de Tomasso Campanella (1568 - 1639) Cristian si Mihaela lonescu a Alinanah Anticipatia 1993 @Corabia umbrelor Premiul Hugo — 1970 i-} mugca pe Spar. Cele patru Antepaturi ale dintilor ca niste ace il trezira din greata si mizeria mahmurelii, astfel incit mintea barbatului pluti libera a si trupul sau in bezna Rafalei, unde straluceau numai doua lumini vesnice, palide precum o scinteie de vis I infinit de departate, aidoma Puntii sau Pupei. Viziunea era cea a unei corabii cu toate pinzele intinse, peo mare albas- tr, inoretita de vint, sub cerul azuriu. Ultimele doua substantive nu mai erau acum obscene. Putea auzi suieratul vintului sarat prin sarturi si straiuri, rApAitul pinzelor bombate si scirtiitul celor trei catarge gi a lemnariei corabiei. Ce era Jemnul? De undeva sosi rdspunsul: plastic viu, $i ce forta netezea apa, impiedi- cind-o s& se transforme in gioburi mari, gi totodata oprind corabia de a se roti, cu chila peste catarge, in vint? In loc sa fie incetosata si cu muchiile rotunjite precum realitatea, viziunea avea contururi precise gi era straluci- toare — ceva ce Spar nu marturisea niciodata, de team sa nu fie acuzat de a doua vedere si astfel de vrajitorie. Rafala era tot o corabie; adesea i se spunea Corabia. Era ins& o nava ciu- data; matrozii traiau de-a pururi in parime, inauntrul unor cabine de felurite forme, construite din funii transparente fesute faolalta. Si era o nava care nu mergea nicadieri, deoarece avea inauntru tot ce-i trebuia... asta era totut. Singurele lucruri pe care le aveau in ee Prrosst! Ssstupid! sisi pisica comun cele doua nave erau vintul si scirtiitul permanent, Pe masura ce vi- ziunea se destrama, Spar incepu sa auda curentii Rafalei tiuind incetigor prin cotidoarele lungi si ’s& simta scirttitul in parima care-t tega de glezna gi incheietura miinii, ca sA nu pluteasca prin Vizuina Liliecilor. Visele Zilei-de-somn incepura bine, cu Spar avindu-le pe toate cele trei fete ale lui Crown. Dar in:timpul Noptii-de- somn fusese pe jumatate trezit de clampanitu! indepartat al macinatorului cel mare din Cala Trei. Apoi il ataca- sera vircolacii si vampirii, umbre solide plonjind din cele sase colturi, in vreme-ce pe fundalul intunecat chicoteau vra- jitoarele cu prietenii for. Fusese, intr-un tel, aparat de pisica, prietena unei yrajitoare slabanoage, ai carei dinti rinjit] erau precum o céata alburie in norul argintiu, mai mare, al pletelor ei salbatice, Spar isi strinse laolalt& gin- giilor stiroe. Dintre creaturile supranatu- rale, pisica disparuse ultima. Dup& aceea aparuse viziunea minunata a corabiei, Mahmureala il lovi brusc ginemilos. Sudoarea il napadi atit de puternic, incit se simtea inconjurat de un nor. Fara nici un avertisment, stomacul i se revarsa pe gura. Mina tui liberét gasi fa timp un tub pentru reziduuri si-si apas& pilnia pe fata. isi putea auzi voma acra bolborosind pe tub, grabita de 0 usoara absorhbtie. Stomacul ii deversa iaragi, iute ca pocnitura unui chepeng de siguranfa S Aimanal Autteipatia 1993atunci cind o pala de vint navalea pe coridoare. Deplasa rapid tubul in interi- orul salopetei sale scurte gi largi si prinse substanfa intunecata, aproape tot atit de apoasa si exploziva cit si vyoma. Apoi simti nevoia arzétoare de a face apa. Dupa aceea, simtindu-se bine- cuvintat de slabit, Spar se ghemui in bezna tot atit de binecuvintata si se pregati s& motaie pina avea s&-l trezeasca Patronul ~ Prossstule! sisii pisica. Nu mai dor- rrmil Prriveggste! Prrivessste atent! Prin fesatura uzat a salopetei, Spar putu sim}i in umrul sting patru rinduri de gheare precum atingerea spinilor din Gradinile Dianei sau ale lui Apollo Incremeni. ~ Sssparr, ura pisica incetigor, fa sl mai intepe. Iti dorresc binele. Pot fii sssigurr, Spar intinse temator mina*dreapta, atinse blana scurta, mai moale decit a lui Suzy si o mingiie usor. Pisica sisii foarte incet, aproape torcind: — Sssparr sssolidul! Prrivessste deparrte! Prriveggste merreu! inaintel Inapoil Barbatul simti un val de ithe tata de permanenta referire la vederea sa — proaste maniere pentru o pisica! — urmata de o speranta irationala legat& de cchii lui. Hotari ca aceasta nu era o pisica vrijitoare ramasa din cogmar, ci una ratacita, care patrunse in Vizuina Liliecilor printr-un tub de vint $i jase visul. Multe animale se tn zilele acestea de teama a vrajitoriei gi depopulare a Cor&biei sau cel putin a Calei Trei. La Prova aparura zorile, o&ci coltul- prova, violet, al Vizuinii Liliecilor incepu sa se lumineze. Cele doua lumini de veghe palira in albu! tot mai puternic. Dupa douazeci de batai de inima, Rafala avea sé fie la fel de luminoasa ca in oricare Zi-de-lucru sau oricare alt& dimineata. Pisica se misea in lungul miinit lui Spar, 0 umbra neagra pentru ochii sai sagii. Nu ee sa vada ca purta in dinti © alt& umbra, cenugie si mai mica. Fara s@ vrea, Spar atinse a doua forma. ‘Avea o bIanita si mai scurta, insa rece. Parca lovita, pisica sari de pe bratul lui gol, impingindu-se puternic in labele posterioare. Ateriz experta pe urma- toarea parima, o linie tremuratoare si sura ce disparea in ambele directii inainte de a ajunge la un perete. Spar isi desprinse mina gi glezna, cuprinse cu degetele picioarelor 0. parima de grosimea.unui creion si se 2gii la pisica. Ea il intoarse privirea cu nite ochi ce erau pete verzi aproape suprapunin- du-se cu pata neagr& a capului. isoiul tau? intreb Spar. Mort? Pisica eliberA povara cenusie, care pluti ling& botul ei. =Pisssoil j Glasul suierat era parca gi mai dis- pretuitor. — Essste un ggpoarrece pe care lam ucisgs, prossstulel — Imi placi, pisico, zimbi Spar. O s&-ti spun Kim. — Kim-cea-zzzvelté, scuipa pisica. Eu © sssa-fi ssspun Prrossstul sssau Idiotul\ Scirfiielile sporir in intensitate, aga cum se intimpla intotdeauna dupa Zori a iaza.-Parimele zbirniira. eretii pi Spar intoarse iute capul. Defi reali- tatea era, prin natura ab un valm&sag de forme vagi, putea observa perfect orice migcare. Patronul plites incet spre el. Pe trupul rotofei gi rogcat se zarea chipul lui mare, palit si rotund, al c&rui centru roz-stralucitor éra mai interesant decit petele vagi, indepartate, micute si cas- tanii ale ochilor. Un brat solid se termi: na prin sclipirea puternica a pliofilmul celalalt in lucirea intunecata a otelul Departe, inapoia lui, se vedea coltul pupa, rogu inchis al Vizuinei Liliecilor, cu torul cel mare si scinteietor al barului din mijioc. — Curva puturoasa ce esti, il intimpina Patronul. Ai sfordit toata Ziua- de-somn in timp ce eu am stat de paza si acum iti adue sticlufa de ceata-lunii O noapte rea, Spar, continua el ct glas apaisat. Vrdjitoare, vampiri si virco- laci bintuind pe coridoare. Dar le-am rezistat la toti, ca s& nu mai zic de goareci si gobolani Am auzit prin tuburi GA vampirii au pus mina pe Fetit ee Alnauah rrutieipatia 1993Dulceata, tirfele proaste! Vigilenta, Spar! Acum suge cea{a-iunii i da-i dru- mu} la maturat. Locul asta pute ‘intinse mina cu pliofilmul lucitor. Cu vorbele dispretuitoare ale (ui Kim guierindu-i in minte, Spar zise: ~ Nu cred c-o s& beau in dimineata asta, Patroane. Doar teri de griu §i roya-lunii, Ba nu, apa. = Ce-ai zis, Spar? fcu Patronul. Nu cred c& pot permite asa ceva. Nu vrem sa-neepi s& te zvircolesti in fata clieniilor, Ucide-m-ar pamintull... Ce-i asta? In aceeasi clip, Spar se azvirli c&tre bratul sclipind a otel. Inapoia lui, parima vibra. Cuo mina rasuci 0 feava rece $i groas&. Cu cealalta, indeparta un deget grsuliu de pe trigaci. = Nu-i 0 pisic: jitoare, doar o rAlScit&, rosti el pe cind se rostogoleau, continuind sa se rostogoleasca incet. la mina de pe mine, nenorocitule! izbucni Patronul. O sa te pun in fiare. O sai spun luli Crown, - Armele de foc sint ilegale, ca si cutitele si acele, raspunse Spar indraznet, desi incepuse sa se simt& amefit gi cu stomacul in gura. Tie ar tre- bui si-ti fie teama. Recunosouse inapoia vocii rastite uimirea dintotdeauna a Patronului fata de abilitatea lui de a se misca jute si precis, desi era pe jumatate orb. Se izbird, oprindu-se intr-o plasa de straiuri. — Ti-am spus sa-mi dai drumul, ceru Patronul, zbatindu-se slab, Crown mi-a dat pistolul Asta. Si-am gi un permis pentru el, de pe Punte. Ultima afirmatie, cel putin era o min- ciuna, banui Spar. Patronul continua: ~ Si-apoi e o arma de aparare, re- facuta pentru bile tari, elastice. Nu indeajuns ca s4 gaureasca un perete, dar suficient ca sa-i doboate pe befivi... sau vreo pisica vrajitoarel — Nu-io pisica vrajitoare, Patroane, repeta Spar, desi trebuia s2 inghité un nod ca sa nu vomite. E o pisica ratacita, cu 0 comportare foarte buna, care si-a dovedit deja utilitatea ucigind unul din sobolanii care ne fura mincarea. O cheama Kim. O s@ fie Un ajutor de treaba. Silueta necfara a lui Kim se lungi, aparind umbre vagi si subfiri de labe gi coada. ~ Agsgga sssint eu, se lauda ea Currata. Folossessc cuburrile de rrezi- duurrri. Omorr ssgoarreci, ssgobolani! Pot sss&-i ssspionez pe vampirri $$si vrjitoarre! ~ Vorbestel icni Patronul. Vrajitorie! ~ Crown are un cline care vorbeste, raspunse Spar apasat. Un animal vor- bitor nu dovedeste absolut nimic. In tot timpul acesta, tinea strinse feava gsi degetul. Simjea acum, prin inclestarea trupurilor lor, o transformare in Patron, de parca in interiorul pielii sale, stapinul Vizuinii Liliecilor igi preschimba muschii si oasele intr-o melas groasa si dulce care se mula dupa orice. lart-m&, Spar, sopti el respectuos. A fost o noapte grea si Kim m-a speriat, E neagrA ca 0 pisica vrajitoare. Normal c& am gresit. O s-o punem prinzatoare. Trebuie s4-gi cistige intretinereal Acum, ja-ti bautura. ungulifa pliant’ ce umplea paima (ui ‘Spar era parca piatra filozofal&. O ridic& spre buze, dar in acelasi timp degetele picioarelor gasira o fringhie si plonja lute catre torul sclipitor, care avea o gaurd indeajuns de mare pentru a servi drept adpost . '@ prabusi finga celalalt perete al gaurii, Torul absorbise impactul. Tinea punguta la buze, cu dopul desurubat, ins& nu apasase. inchise ochii gi, cu un suspin, 0 arunca orbeste inapoi in co- livia cu'ceata-lunii. Orientindu-se ‘numai dupa pipait, lua din dulapul fierbinte un burduf cu terci de griu, luind in acelasi timp o pungulita de Caféa §i strecurindu-o intr-un buzu- nar interior, Dup& aceea, scoase un burduf cu apa, il deschise, aruncd inauntru cincj tablete de sare, il inchise, il scutura gi aps puternic. = Deci tot bei, rosti dinapoia lui Patronul. Ceata-lunii nu-ti ajunge, iti fact cocteil. Ar trebui s&-ti vars punguta. insa tofi befivil sint mincinosi, ori ajung aga. Incapabil sa reziste tachinarii, Spar protesta: * = Nu, e doar apa s&raté sa-mi int&reasca gingille. = Amaritule, ce-ti trebuie tie gingii ———— ee SS 7 Alnanah Anticipatia 1993tari? Vrei s4-mparti gobolanii cu noul tau prieten? SA nu te prind ca-i frigi pe gratarul meul Ar trebui s4-ti tai contul Pentru sare. La matura! Apoi intoarse capul spre coltul-prova violet si striga: — Situl Prinde goarecil Kim gasise dela tubul macinator cel mic gi virise induntru sobolanul mort, prinzind tubul cu Jabele anterioare gi impingind legul cu botul. Atunci cind sobolanul atinse supapa rigid, se auzi incepind macinatul ce avea sa continue pina la macerarea corpului gi trans- portarea reziduurilor in haznaua cea mare care hranea Gradinile Dianei. Spar igi clati de trei ori gingiile cu apa s&rata, scuipind -intr-un tub gi re- guegitin putin dupa prima gargara. poi, evitindu-| pe Patron, apasa usor pungulita cu cafea, obligind-o sa-{ intre pe git — bautura mai scumpa decit ceaja-lunii, obtinuta prin distilare din roua-lunii — laolalt& cu putin terci de griu. li oferi si lui Kim, care clatina din cap: = Tocmai am mincat un sggoarrece. Dupa ce termina, porni spre coltul-tri- bord verde. In afara chepengului auzea niste betivi strigind cu o furie obosita si jalnica: - Deschide! Apucind capetele celor doua tuburi lungi pentru reziduuri, Spar incepu s& mature aerul, venind in spirala din coltul verde, aidoma unui.paianjen.ce-si tese pinza. ; De la tejgheaua-tor, acolo unde lus- truia visator titanul subtire, Patronul deschise aspiratia tuburilor, pentru ca cage s&-l iujeasca pe Spar. Barbatul isi folosea trupul numai pentru a mentine traiectoria, evitind funiile ca sa nu incilceasea tuburile. Dupa o vr Patronul isi privi incheietura miinii si striga: ~ Spar, tu nu pofi tine msura timpu- lui? Deschide! ii azvirli un inel cu chei, pe care Spar il prinse desi it arise numai in a doua jumatate a zborului sau. Pe cind se indrepta_ spre. chepengul_ verde, Patronul il striga iaragi, atatind spre prova gi in sus. Ascultator, Spar des- eal deschise chepengul negru si pe cel albastru,:desi nu era nimeni aco! apoi il deschise pe cel verde. De fiecare data, evitase marginea cauciucata a deschizaturii gi lipiciosul chepeng de avarie aflat alaturi Trei drojdieri se rostogolira inauntru, clienti_ vechi, ingfacind parimele si_ impingindu-se unul pe celalalt in graba lor de a ajunge la tejghea, dar neuitind s&-| blesteme pe Spar. — Sugruma-te-ar cerul! = Ingropa-te-ar PAmintull —\neca-te-ar oceanele! —Vorbiti trumos, at facu Patronul, Desi recunosc, imbecilitatea ajutorului meu tenteaza pe oricine sa fie slobod la gua. © Spar azvirli cheile inapoi. Drojdierii se aliniasera umar linga umar in jurul tejghelei, trei pete cenusii cu capetele indreptate spre coltul albastru. Patronul aparu in fata lor. _-Jos, jos! se rasti el indignat. Drept cine va credeti?— Dar inca nu servesti pe nimeni de deasupra.. ~ Sintem doar noi trei. — Nu conteaza, replica Patronul. E proprietatea lor, sugacilor. Dacd nu platiti din punga, inversarea. Bodoganind, betivanii igi rasucira trupurile astfel incit capetele fe erau indreptate spre coltul negru. Fara sa se rasuceasca si el, Patronul le azvirli o forma neclara, prelunga si rosie, cu trei ramificatii. Fiecare inhata o ramificatie gio azvirli in gura. -Intii sa vad conturile, rosti Patronul, Yinindu-gi mina grsuta pe robinet. Bolborasind furiosi, cei trei scoasera nisté obiecte prea mici ca Spar sa le poat& distinge si le intinseré Patronului. Acesta le studie pe rind, apoi le bag: casierie. = Sase_secunde de roua-lunii, decreta el. Sugeti iute. isi privi incheietura miinii i invirti robinetul. Unul din drojdieri paru cA se sufocd, dar expira pe nas gi continua sa suga cu bravura 3 Patronul inchise robinetul. Imediat, unul din betivi incepu sa racneasca: — Ne-ai inchis prea repede. N-au fost ase. . Linistitor, Patronul explica: = Vio impart in patru si doud. Nu in © —————————— ae Amana Auticipatia (993 gvreau si va-necati, Gata? Drojdierii inghitir& lacomi al doitea jet, apoi, sugind atenti tuburile in cautarea unor picaturi uitate, incepura s& pala- vrageasca. In spirala lui indepartata, urechile agere ale ui Spar auzira majoritatea discutiei. — O zi-de-somn scirboasa, Patroane. — Ba-i buna, betivane... pentru un sugaci beat caruia sa-i ia singele un vampir setos. ~ Eram in siguranta la Pete, prost gras.ce esti! ~ In siguranta la Pete? Ce noutate! ~ Lua-te-ar Atomii Murdaril ins vam- piril le-au luat pe Fetitaé si pe Dulceata. Chiar pe coridorul principal al tribordu- lui, dac& poti crede aga ceva. Pe Cobalt Nouazeci, Rafala-i tot mai pustie! Orieum, Cala Trei. In timpul zie} Pati inota pe un coridor intreg fara sa intil nesti un suflet. — $i de unde stii de fete? intreba un altul: Poate c-au plecat sa-si caute norocu-n alta parte, in alta cala. — Norocul lor s-@ incheiat. Suzy le-a vazut cadavrele. = Nu Suzy, ii corect& Patronul cu superioritate. Mabel Je-a vazut. O soarta normala pentru niste curve betive. -N-ai inima, Patroane, — Exact. De asta vampirii ma las& in pace, Vorbind serios, baieti, vircolacii vrajitoarele umbla prea libere in Trel. Am fost treaz toata ziua-de-somn, pazind. O sa fac o plingere la Punte. = Faci misto, — Nai curajul. Patronul Fneuviings solemn din cap si fcu o cruce peste partea stinga a piep- tului. Cei trei erau impresionati. Spar reveni c&tre coljul verde, ma- turind la departare de perete. in drumul su Zari pata neagra a lui Kim, care facea un ocol pe perimetru, sarind de pe o parima pe alta gi, la rastimpuri, ascutindu-gi ghearele pe ele. Prin chepengul verde pluti o forma grasulie, deschisd fa culoare, incinsa de doua cercuri albastre — sutien si chilofi. = ‘'Neata, Spar, il intimpina o voce moale. Cum merge? — Bine si prost, replica barbatul. Norul auriu al parului blond plutind liber il atinse pe obraz. = Ma las de ceata-lunii, Suzy. = Nu te chinui prea tare, Spar. Mun- ceste 0.zi, hoinareste 0 zi, joacd o dormio Zi... asa-i cal mai bine. tiu. Ziua-de-munca, ziua-de- trindavit, ziua-de-jos, ziua-de-somn- Zece zile fac o terrana, douasprezece terrane fac o soarena, doudsprezece soarene fac o stelana, gi tot asa, in vecii vecilor. Gu unele corectii, mi-au zis unil. Ag vrea sa stiu ce-nseamna toate numele astea, ~ Esti prea serios. Ar trebui... Ob, 0 pisicutal Ce scumpa e! = Pissicuta la naibal suiera pata neagra sarind ps lfnga ei. Essste o pisssica, ESSSTE Kim, —Kim e noua noastra prinzatoare, expll 4 Spar. $i ea e serioasa, mai pierde timpul cu batrinut $tire Chior, Suzy, 0 strig& Patronul, si vino-neoace. Suzy il asculté cu un suspin, urmind calea mai sigura a fringhiilor de linga pereti. inainte de a pleca, atinse obrazul bofit al lui Spar cu degetele ej moi. — Dragul de Spar, murmura ga. Cind picioarele ei fi trecura pe linga fat, barbatul auzi clinchetul bratarii de pe glezna - facuta numai din inimioare aurit — Ai auzit de Fetita gi de Dulceata? o intimpina sadic un drojdier. Cum ji-ar pldcea sa ai carotida sau iliacul rete- zate...? ~ Gura, sugaciulel i-o reteza obosita Suzy. Da-mi ceva de baut, Patroane. ~ Aiun credit cam mare, Suzy. Gum 0 sa platesti? — Lasa joaca, Patroane, te rog. Oricum, macar dimineata. Cunosti toate r&spunsurile gi mai ales la intrebarea asta. Deocamdat&, © pungulit& de roua- luni, neagr&. $i nitica liniste. = Pungulitefe sint pentru doamne, Suzy. O sa te servesc Sus, trebuie s& Se auzi deodata un chicot ascufit ce se transforma intr-un urlet de minie. Cing& chepengul de la pupa, o silueta palida in chiloti verzui si sutien — nu, ceva mai lat, o vest@ sau o haina scurta = se zbatea salbatic, izbind si lovind. Intrind neatenta gi se pare prea iute, fata subjiricd se agatase de marginea interioar& a chepengului si de chepen- gui de avarie. ————————————————————————————ee Z Atmanah Autictpatia 1993Se elibera in cele din urma, in timp ce Spar plonjase catre ea, iar drojdierii ji dadeau sfaturi in gura mare gi porni spre tor, tragind de funii, cu o coama de par negru inapcia ei. Ajunsa cu un bang al soldului in titan, isi tinu haina verzuie cu o mina, iar mina cealalta o intinse peste barul ce se legana, Plutind inapoia ei, Spar o auzi spunind: — © ceata-lunii dubla, Patroane. Hai, rapid. = Buna dimineata, Rixende, o saluta Patronul. Te-as servi cu placere apa- aurie, numai ca... isi intinse bratele grasune... Lui Crown nu-i place ca fetele lui sa vind singure-n Vizuina Liliecilor. Ultima data mi-a poruncit ca- tegoric... ; — Ce vorbesti! Crown m-a trimis chiar el aici, sa caut ceva ce a pierdut. Pind atunci, ceata-lunii. Dubla! Batu cu pumnul in bar, pina ce reactiunea o impinse in sus si avu nevole de ajutorul lui Spar sa revina inapoi. = Usor, usor, doamna, o linisti Patronul si petele neclare ale ochilor sai caprui disparura cind zimbi. Daca Crown intra chiar cind apesi pe pun- gulifa? ~ N-o s& vina! protesté vehement Rixende, desi privi jute indaratul lui Spar - ceafa neagra, ceata alba a fetei, iargi ceata neagra. Are o fat& noua. Nu Pharette sau Doucette, o fata pe care n-ati vazut-o niciodata. O cheama Almodie. O sa fie ocupat cu slabanoaga aia toaté dimineata. $i acum, ia scoate din colivie dubla aia de ceata-lunii, p&cdtosule ce esti! — Ugurel, Rixie. Toate la timpul lor. Ce-a pierdut Crown? ~ O gentuté neagra. Cam atit de mare, Intinse bratul subtire, cu degetele strinse. A pierdut-o aici in seara zilei- de-joc, sau i-a gutit-o cineva. ~ Aj auzit, Spar? facu Patronul. ~ N-a fost nici o gentutaé neagra, rAspunse foarte repede Spar. Tu insd i-al uitat geanta portocalie, Rixende. Vi aduc. “Se résuci induntrul torului. = D&-le dracu' pe amindoua gentile. Da dubla aia! ceru agitataé fata. Mama Pamint! Pind si drojdierii amutir&. Ducindu-si mfinile la timple, Patronul 0 implor&: — Fara obscenitati de-astea, te rog. Suna gi mai groaznic de la o fata dr&gui’, scumpa mea. Am auzit Mama Pamint! Acum ter- mina cu prostiiie, Patroane gi da dubla aia pind nur! scot ochil gH! fac colivile pral — Bine, bine. Imediat, imediat. Dar cum o sa platesti? Crown mi-a spus ca-mi anuleaza licenta dac& te mai trec in creditul lui. Ai un cont? Sau... mo- nede? — Esti chior? Sau crezi c& vesta asta are buzunare interioare? O desfacu brusc, dezvaluindu-gi bustul, apoi o strinse la loc. — Mama Pamint! Mama Pamint! Mama Pamint! Drojdierii bolboroseau scandalizati. Suzy pufni plictisita. Forma vagd a miinii grasute a Patronului atinse jincheietura lui Rixende, in jurul cdreia se vedea ceva auriu, — Ai aur, sopti el si ochii fi disparura iardgi, de data aceasta de lacomie. * a prea bine ca-i sigilafé pe mina. — Dar astea? inalta braful catre o pata galbena de ling& capul fetei. = si ei sint sigilati. Crown mi-a gaurit urechile. ~ Dar. = Oh, diavol murdar de atomi! Te-am inteles, n-ai grija. Bine! Ultimele cuvinte se sfirgira intr-un fipat mai mult de minie decit de durere, Cind apuca pata aurie gi trase. Singele figni imediat. Ea intinse pumnul. — Acum, da! Aur pentru o ceata-lunii dubia, Patronul respira adine, dar nu replic& gi scotoci in colivia de ceata-lunii, parc& intelegind cd mersese prea departe. Drojdierii taceau gi ei. - = Si neagra mea, ad&uga Suzy aparent neimpresionata. Spar gasi un burete uscat si prinse cu dibacie globuletele plutitoare de singe, apoi it apas& de urechea sfisiat a Rixendei. Patronul studia pandantivul din aur masiv, finindu-| aproape de ochi. Rixende ridic& la gura pungulija dubla si Almanah Anticipatia 1993 10ochii ji disparura cind incepu s& suga. Spar duse cealalt mina a Rixendei la burete gi fata il apuca mecanic, apasindu-| de ureche. Suzy oft resem- nat&, apoi isi intinse trupul grasut peste tejghea, baga mina intr-o calivie de frig si-si lua o dubla de neagra. 0 siluet& prelunga, subtire, aramiu- inchisa, intr-un gort mov gsi argintiu strins pe piele, tisni prin chepengul rogu-inchis, cu 0 vitez& de doua ori mai mare decit ar fi indraznit vreodata Spar, si fra SA atinga nici o parima, acciden- tal sau intentionat. La mijlocul drumului, trecind pe ling Spar, noul sosit facu ¢ jumatate de tumba gi picioarele sale desculte, lungi si subtiri, atinsera titanu! linga Rixende. Se fixa atit de expert, incit torul de-abia se olatina. Un brat masliniu o prinse pe fata. Celalalt brat fi smulse pungulita de la gua inchizindu-i cu o pocnitura capa- cul. Cu un glas leneg si melodios, barba- tul intreba: — Ce fi-am spus noi, fetifo, c& o sé se intimple, daca mai bei vreodata sin- gura? Vizuina Liliecilor amutise. Patronul statea lipit cu spatele de peretele inte- rior al gurii, cu un brat inapoia lui. Spar igi tinea mina in niga {ui pentru obiecte pierdute si gasite inapoia coliviilor cu roua-lunii si ceafa-lunil. De team, tran- spirase din cap pina in picioare. Suzy igi tinea neagra linga buze. Un drojdier izbucni intr-o tuse vio- iesti. ~ 'Neata... Crown, il urma Patronul. Crown indeparta ugor vesta de pe un umar al Rixendei $1 incepu s-o ciu- peasca. _ — De ce aj pielea de gina, iubito, si rigid ca un mort? Ce te-a speriat? Poto- leste-te, piele. Destindeti-va,muschi. Relaxeaza-te, Rix, si-o s4-ti dam un jet. Mina lui gasi buretele, se opri, cer- cet, gasi partea umed gi o apropie de mijlocul fefei lui. Adulmeca. — Ei, baieti, stim cel putin c& nici unul dintre voi nu-i vampir, observa el Hiragenat Altfel, v-am fi gasit sugindu-i urechea. ~N-am venit sa beau, jur, incepu Rixende vorbind foarte repede $i mono- ton. Am venit s& iau gentuta aia pe care ai pierdut-o. Dupa aia, m-a tentat. N-am gtiut c& aga o sa se-ntimple. Am incer- Cat s& rezist, dar Patronul m-a ispitit. Am... = Gura, 0 opri Grown. Tocmai ne intrebam cum i-ai platit. Acum stim. Cum aveai de gind sa-ti platesti a treia dubla? iti taiai o mina sau un picior? Patroane... arata-ne cealalté mina. Am zis sA ne-o arati. Asa. Acum, desf& pumnul. Crown culese pandantivul din palma ca o pata a Patronului. Ochil tui, parcd galben-c&prui, il fixau pe Patron tot tim- pul, in Vreme ce leg&na bijuteria retioasa inainte si inapol, apoi o azvirli incet in sus. , 4 Pe cind umbra aurle se migca con- stant spre chepengul albastru deschis, Patronul deschise gi inchise gura de doua orl, apoi bolborosi: ~N-am ispitit-o, Crown, pe cuvint. N-am stiut c-o s4-gi rupa urechea. Am ‘incercat s-o opresc, dar... . — Nu ne intereseaza, facu Crown. Pune dubla in creditul nostru. Con- tinuind s&-| priveasca, ridica mina si recuperd bijuteria inainte de a iesi din raza bratulut —De ce-i atit de mort cAminul acesta de veselie? * intinzind peste tejghea un picior jung, cu dexteritatea unui brat, Crown prinse urechea lui Spar intre degetul sau mare si urmatoarele, il apropie pe barbat si-t rasuci. ~ Cum merge cu sarea, baietel? Ti se intdresc gingiile? Exista un singur mod de testare. Fixind falca si buzele lui Spar cu celelalte degete, ji viri degetul mare in gura. — Haide, musc&-ma, baietel. Spar museca. Era singurul mod dea nu vomita. Crown chicoti. Spar mugca mai tare. Energia ji umplu trupul tremurdtor. Se inrosi la tata si fruntea ii puls4 sub sudoarea fricii. Era convins c&-i provoca durere lui Crown, ins& Medicul Legist al Calei Trei continua s& chicoteasea incintat, iar cind Spar icni, igi retrase piciorul. = Vai, vai, ai devenit puternic, baietel Aproapé cam simtit. la, iti facem cin- ste. ‘ ——————— “a7 Atnanahe Autietpatia 1993