Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coma
Coma
Definitie
n medicin, o com este o stare de incontien care dureaz mai mult de ase ore. O persoan
aflat n stare de com, dei este n via, procesele ei interne continund s func ioneze, nu
poate s fie deteptat, nu rspunde n mod contient la durere, lumin sau sunet, nu ini iaz
nicio aciune voluntar i i lipsete ciclul normal de somn i trezie.
Etiologie
Poate fi urmare a leziunilor cerebrale de origine vascular, infecioas, tumoral sau traumatic
(edem, hemoragie sau contuzie cerebral), unei oxigenari cerebrale insuficiente (insuficien
circulatorie, asfixie, intoxicaie cu oxid de carbon), unei crize de epilepsie, unei intoxicai
(medicamentoas, alcoolic, supradoz de drog), cauzata de o boal metabolic (encefalopatie
respiratorie sau hepatic, acidocetoz diabetic, hipoglicemie) sau endocrin (com
mixedematoas).
Factori de risc
Clinic
Stadiul 1(coma vigil) subiectul prezinta reacii de deteptare cnd este supus unei stimulri
dureroase (deschiderea ochilor, bombnituri).
Stadiul 2 subiectul raspunde la stimuli durerosi (retragerea unui membru atunci cnd este
ciupit), dar nu are reactii de trezire, reaciile sunt cu att mai puin adaptate la stimuli cu ct
degradarea este mai accentuata.
Stadiul 3 (coma carus) subiectul nu prezinta reacii motorii, sunt prezente tulburrilor oculare
(micri asimetrice ale ochilor) i vegetative (dereglari respiratorii care pot cauza decesul).
Una din cele mai utilizate metode de apreciere clinica a profunzimii comei este scorul
Glasgow, care tine cont de trei criterii: raspunsul motor, raspunsul verbal si deschiderea ochilor.
Paraclinic
CT se efectueaza in urgenta la pacientul comatos, mai ales cand nu se cunoaste cauza starii de
coma.
Dup ultimele studii s-a constat c pacienii n stare comatoas ar fi mai sensibili i
recepioneaz cu mult mai mult din mediul nconjurtor, dect s-a presupus pn n prezent.