Ministerul Educaiei Naionale i Cercetrii tiinifice

Inspectoratul colar al Judeului Galai

Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918,Nr.107; Tel./Fax: 0236811133,
E-mail: cnaetecuci@yahoo.com

LUCRARE PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A

COMPETENELOR PROFESIONALE

NIVEL IV

PROFILUL: SERVICII
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN N ACTIVITI ECONOMICE

PROFESOR COORDONATOR:

Prof. Andronache Mihaela

CANDIDAT:
Dumbrovca Ana Maria

Tecuci 2017
 Ministerul Educaiei Naionale i Cercetrii tiinifice
Inspectoratul colar al Judeului Galai
Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918,Nr.107; Tel./Fax: 0236811133,
E-mail: cnaetecuci@yahoo.com

EFECTUAREA INVENTARIERII
PATRIMONIULUI LA NIVELUL FIRMEI S.C.
DEXFLO S.R.L.
 CUPRINS

CAPITOLUL I Patrimoniul ntreprinderii-obiect al inventarierii

1.1 Activul patrimonial

1.2 Pasivul patrimonial

CAPITOLUL II Inventarierea-procedeu al metodei contabilit ii

2.1 Criterii de clasificare a inventarierii

2.2 Etapele inventarierii

2.2.1 Pregtirea inventarierii

2.2.2 Desfurarea inventarierii

2.2.3 Rezultatele inventarierii

2.2.4 Balana de verificare dup inventariere

CAPITOLUL III Sistemul informaional de date privind inventarierea

CAPITOLUL IV Studiul de caz realizat la S.C. DEXFLO S.R.L.

4.1 Prezentarea S.C. DEXFLO S.R.L.

4.2 Monografie contabil privind inventarierea

 Argument

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie s asigure

informaii reale asupra activitii unitii patrimoniale, n vederea adoptrii de decizii
fundamentate din punct de vedere tiinific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o
condiie fundamental o prezint concordan a deplin care trebuie s existe ntre
datele nregistrate n conturi i realitatea faptic existen a n unitate.

Mijlocul principal prin care se constat situa ia real a patrimoniului i

care permite compararea datelor obinute pe aceast cale cu datele contabilit ii, l
reprezint inventarierea.

Necesitatea inventarierii patrimoniului unit ilor se explic prin importan a

deosebit pe care o prezint pentru activitatea practic a acestora.

n primul rnd, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea i organizarea

evidenei operative i contabile la unitile patrimoniale nou nfiin ate, iar n al doilea
rnd, n decursul exerciiului, ea este determinat de faptul c ntre datele
contabilitii i realitatea de pe teren pot s apar anumite diferen e, n plus sau n
minus, chiar i n condiiile unei bune organizri a eviden ei operative i contabile,
datorit mai multor cauze dintre care men ionam: modificri intervenite la elementele
patrimoniale ale unitii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea,
evaporarea, scderea n greutate etc.), fie datorit unor cauze subiective (ca de
exemplu: msurri inexacte; sustrageri de mijloace economice); neintocmirea sau
ntocmirea defectuoas a unor documente; nenregistrarea sau nregistrarea gre it
n conturi a anumitor operaii; neglijen i neaten ia gestionarilor care gestioneaz
bunurile i valorile economice; etc.

O inventariere se consider de calitate, dac s-au efectuat situa iile prevzute de

lege, clarificnd toate problemele, dac a avut loc la momentul oportun, nu a necesitat
un timp ndelungat i cheltuieli mari, nu a mpiedicat desf urarea normal a activit ii,
nu a generat situaii ambigue.

n comer spre exemplu inventarierea nu trebuie s duc la ntreruperea complet a

vnzrii mrfurilor, ea trebuie s se desf oare ntr-o anumit succesiune cuprinznd
unele raioane, lsndu-le pe celelalte s funcioneze normal, dup cum n unit ile
de producie, pentru a nu ntrerupe produc ia trebuie ca nainte de inventariere s se
asigure stocurile de materiale, semifabricate necesare continurii activit ii.
CAPITOLUL I Patrimoniul intreprinderii-obiect al inventarierii

Inventarierea reprezint ansamblul opera iunilor prin care se constat la un moment

dat existena elementelor de activ i de pasiv, cu exprimare n etalon cantitativ-valoric
sau numai valoric.

Scopul principal al inventarierii este stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de
activ i de pasiv ce aparin entitii ct i cele care apar in altor persoane juridice sau
fizice dar se folosesc n cadrul unitii. Prin inventariere se constat mrimea fizic a
elementelor patrimoniale ct i evaluarea la nivelul valorii actuale.

Fac obiectul inventarierii elementele patrimoniale: imobilizri, stocuri, crean e,

disponibiliti bneti i alte valori, datorii, elemente extrabilantiere, etc. n
conformitate cu legea contabilitii nr.82/1991, republicat, toate entit ile au obliga ia
s efectueze inventarierea general a patrimoniului.

1.1 Activul patrimonial

Activul patrimonial cuprinde bunuri economice i drepturile de creant de inute de

ntreprindere.

Un activ constituie o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat al unor

fapte trecute, generatoare de beneficii economice viitoare.

n activ bunurile economice sunt prezentate n func ie de ordinea cresctoare a

gradului de lichiditate. Lichiditatea se refer la timpul necesar pentru ca un bun
economic s fie transformat n bani.

1. Structura activului:
imobilizri;
active circulante;
cheltuieli nregistrate n avans.

2. Structura imobilizrilor:
Imobilizri necorporale nemateriale;
Imobilizri corporale fixe;
Imobilizri financiare investiii finaciare pe termen lung.

3. Imobilizri necorporale

a) Cheltuieli de constituire (201)- sunt acele cheltuieli efectuate la constituirea

unei uniti patrimoniale.(taxe de nmatriculare la registrul comer ului, taxe
notariale, cheltuieli pentru prospecatrea pie ei.) ;
 b) Cheltuieli de cercetare dezvoltare (203) sunt reprezentate de acele cheltuieli
efectuate n cadrul unitii pentru dezvoltarea activit ii, pentru introducerea de
noi tehnologii;
c) Concesiuni, brevete, licene i alte drepturi similare (205)
- concesiunile reprezint acele cheltuieli efectuate de unitate pentru a
obine dreptul de a folosi bunurile altei unit i pe o perioad determinat de timp;

- brevetele reprezint cheltuielile efectuate de unitate n vederea ob inerii

unei invenii/ comercializrii unei invenii;

- licene reprezinat o autorizaie eliberat contra cost de un inventator;

- marca reprezint un semn distinct care permite recunoa terea unui

produs/ a unei fabrici.

d) Fondul comercial (207) reprezentat de vadul comercial , de clientel, bunele

relaii ale unitii cu furnizorii;
e) Alte imobilizri necorporale reprezentate de programele informatice realizate
n unitate/ achiziionate de la teri.

4. Imobilizrile corporale:
sunt reprezentate de acele bunuri cu o valoare mai mare dect limita
prevzut de lege (1800 RON), i o durat de func ionare mai mare de un an.

Din categoria imobilizrile corporale fac parte:

1. Terenuri 211 ;
2. Cldiri 212 ;
3. Instalaii tehnice, mijloace de transport 213 ;
4. Mobilier aparatur birotic, echipamente de protec ie a valorilor
umane i materiale 214 .

Amortizarea este expresia bneasc a uzurii bunurilor i const n general

n repartizarea pe o durat probabil de via a valorii pe seama costurilor de
producie.

6. Imobilizrile financiare

-reprezint sume de bani investite de unitatea patrimonial n capitalul social a

altor uniti n scopul obinerii de venituri financiare.

Din categoria imobilizrilor financiare fac parte:- titluri de valoare sub forma
aciunilor investite n capitalul altor unitti n scopul ob inerii de dividende.

Aciunile sunt hrtii de valoare ce atest participarea la capitalul unei

societi, i dau drept deintorului s primeasc dividende.
 Dividendele reprezint cote pri din profitul societ ii ce se repartizeaz
acionarilor.

7. Active circulante-sunt reprezentate de bunurile econimice care sunt consumate n

cadrul unitii ntr-o perioad scurt (mai mic de un an), i sunt necesare realizrii
ciclului de producie.

Activele circulante au urmatoarele caracteristici:

particip la un singur ciclu de producie;

i transmit valoarea asupra produsului ob inut;
i modific permanent form;
se afl n continu micare;
stau n unitate o perioad mai mic de un an.

8. Clasificarea activelor circulante

1. Stocurile
2. Active circulante n decontare;
3. Active circulante bneti.

9. Stocurile-reprezentate de bunuri economice achizi ionate n unitate pentru a fi

consumate n procesul de producie/ vndute n starea n care au fost cumprate.

Din categoria stocurilor fac parte:

Materii prime (301)- utilizat ein procesul de produc ie pentru ob inerea produsului
finit.

Materiale consumabile (302) reprezentate de bunurile materiale care ajut

la buna funcionare a procesului de produc ie (piese de schimb, combustibil,
ambalaje, toner).

Materiale de natura obiectelor de inventar (303) reprezentate de acele

bunuri care nu pot fi ncadrate la mijloace fixe deoarece au o valoare mai mare de
1500 RON i o durat de funcionare mai mic de un an. (echipamentul de protec ie,
halate, cti, mnui).

Mrfuri (371) reprezentate de acele bunuri achizi ionate pentru a fi vndute.

Ambalaje (381) reprezentate de acele bunuri care protejeaz marfa pe

timpul transportului i depozitrii.

Semifabricate (341) reprezentate de acele bunuri ob inute din produc ie dar

nu au parcurs toate fazele procesului de produc ie.

Produse finite (345) reprezentate de acele bunuri care au parcurs toat

efazele procesului de producie.
 Produse reziduale (346) reprezentate de resturi, rebuturi, de euri rmase n
urma procesului de fabricaie.

10. Active circulante n decontare-sunt reprezentate de valorile pe care unitatea le

are d eincasat de la persoane fizice/juridice, valori rezultate n urma prestrii unor
servicii, livrarea unor bunuri.

Din categoria activelor circulante n decontare fac parte urmtoarele:

Clieni (411) reprezint sumele de bani pe care unitatea le are de ncasat de

la clieni n urma livrrii de bunuri acestora.

Debitori (461) reprezint sume de bani datorate de alte unit i.

Avansuri acordate personalului (425) reprezint sume de bani acordate

personalului.

TVA de recuprerat (4424) reprezint un impozit pe care unitatea l are de

recuperat de la bugetul de stat.

11. Active circulante bneti-reprezentate de sumele de bani i alte valori de inute de

unitatea patrimonial n caseria unitii i n contul de la banc.

Din categoria acestor active amintim:

Casa (531) reprezint numerarul din caseria unit ii;

Alte valori (532) reprezint tichete de mas, timbre fiscale, bilete de

tratament, mrci potale.

Cont la banc (512) reprezint disponibilit ile bne ti pstrate de unitate n

contul de la banc.

12. Cheltuieli nregistrate n avans (471)

-reprezentate de valorile pe care unitatea le achit n cursul exerci iului i se

refer la cheltuieli care vor fi efectuate n exerci iul urmtor.

1.2 Pasivul patrimonial

Pasivul patrimonial arat modul de finanare a mijloacelor economice i gradul de

exigibilitate a surselor de finanare.

Exigibilitate sume de bani, asupra crora se pot ridica preten ii.

 2. Clasificarea pasivului

Capital i rezerve (capitalul propriu)

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli;

Datorii (capitalul strin);

Venituri din avans.

3. Capitalul i rezervele

Capitalul propriu reprezint:

- surs de finanare stabil de care dispune o ntreprindere ;

-este surs proprie permanent, alturi de creditele pe termen lung;

-se constituie la infintarea societii comerciale .

4. Structurile capitalului propriu sunt:

Capitalul;

Primele de capital;

Rezerve din reevaluare;

Rezervele;

Rezultatul reportat;

Rezultatul exerciiului n curs

Capitalul (101) reprezint aportul n natur i n bani adus de asocia i la

constituirea societii comerciale i se diferen iaz n:

capital subscris i nevrsat pe care asocia ii au promis s-l aduc la

infintarea societii;

capital subscris i vrsat capitalul depus efectiv de ctre proprietari la

dispoziia societii comerciale;
 Capitalul se formeaz la nfiinarea societ ii, el se poate majora sau
micora pe parcursul desfurrii activitii i se lichideaz atunci cnd societatea
se desfiineaz.

Primele de capital (104) reprezint surse datorate cre terii capitalului

prin emisiunea de noi aciuni, prin fuziune sau prin aport n natur.

Rezerve din reevaluare (105) reprezentate de diferen a rezultat n

urma reevalurii imobilizrilor corporale n conformitate cu prevederile legale.

Rezerve (106) constituite prin autofinan are, anual , din profitul

ntreprinderi, n scopul conservrii capitalului.

5. Structura rezervelor este urmtoarea:

Rezerve legale (1061) constituite din profitul brut sau din primele de capital
i destinate protejrii capitatlului.

Rezerve statutare (1063)-se constituie conform statutului ntreprinderilor,

anual din profitul net obinut;

Rezerve pentru aciuni proprii (1064);

Alte rezerve (1068) constituite din profitul net, conform hotrrii adunrii
generale a acionarilor;

Rezultatul reportat (117) reprezint rezultatul din exerci iile financiare

prezentate care pot fi profit (veniturile sunt mai mari dect cheltuielile) sau pierderi
(veniturile sunt mai mici dect cheltuielile);

Profit i pierdere (121) cere reprezint rezultatul exerci iului curent care poate i
profit sau pierdere.

6. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli (151)

-reprezint pasivele cu exigibilitate sau valoare incert;

-sunt datorii ale ntreprinderii ce se constituie de regul la sfr itul exerci iului;

-se constituie pentru elemente ca: amenzi, penalit i, , litigii, despgubiri,

datorii incerte, garanii acordate clienilor.

7. Datoriile-reprezint surse de finan are externe puse la dispozi ia unit ii

patrimoniale de bnci, de alte instituii financiare de ter i, i pentru care aceasta
trebuie s acorde o contraprestaie sau un echivalent bnesc.
 Ter- persoan care nu figureaz ca parte n acte , dar care poate avea drepturi i
obligaii

8. Calsificarea datoriilor:

- Comerciale reprezentate de datoriil eunitatii fa de furnizorii de bunuri (401,404)

- Salariale reprezentate de salariul datorat de unitate personalului ncadrat cu

contract de munc (421 personal renumeratii datorate);

- Fa de bugetul statului reprezentate de taxe i impozite datorate de unitate

bugetului de stat (441 impozit pe profit, 444 impozit pe salr, 446 impozite i taxe
datorate de unitate);

- Fa de bugetul asigurrilor sociale :

4311 contribuia unitii la asigurri sociale

4312 contribuia personalului la asigurri sociale

4311 CASS

4371 omaj unitate

4372 omaj personal

- Datorii financiare pentru creditele pe termen scurt (519), lung (162)

- Datorii fa de asociai (457) reprezentate de dividente datorate asocia iilor

- Datorii fiscale (4423) TVA de plat .

9. Venituri nregistrate n avans (472)-reprezentate de sumele ncasate de unitae n

perioad curent pentru perioade viitoare.

CAPITOLUL II Inventarierea-procedeu al metodei contabilita

Inventarierea patrimoniului este importanta pentru faptul ca permite cunoasterea
corectitudinii cu care sunt gestionate mijloacele materiale si banesti ale unitatii
patrimoniale, descoperindu-se risipa, degradarile, lipsurile, sustragerile, furturile,
permitand stabilirea raspunderilor celor vinovati si luarea masurilor pentru
recuperarea prejudiciilor.

Inventarierea patrimoniului unitatilor prezinta o importanta deosebita pentru

activitatea practica din mai multe puncte de vedere:

inventarierea patrimoniului este punctul de plecare la unitatile nou

infiintate, avand ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor
patrimoniale ce constituie aportul in natura;
inventarierea este importanta si pentru motivul ca permite cunoasterea
corectitudinii cu care sunt gestionate mijloacele materiale si banesti ale
unitatii patrimoniale, descoperindu-se degradarile, lipsurile,
sustragerile, furturile, permitand stabilirea raspunderilor celor vinovati si
luarea masurilor pentru recuperarea prejudiciilor;
inventarierea contribuie la calculul corect al unor indici si indicatori care
la randul lor au o mare importanta in fundamentarea deciziilor; se pune
accent pe dimensionarea productiei si a productiei in curs, calculul
corect al costului productiei, stabilirea rezultatelor financiare finale;
inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca
permite identificarea valorilor materiale fara miscare si in general
neutilizabile, avariate sau degradate, ca si creantele si angajamentele
cu termene expirate pe care unitatea are obligatia sa le lichideze, astfel
accelerand avantul economic si in general contribuind la respectarea
disciplinei financiare.

2.1 Criterii de clasificare a inventarierii

Prin operatia de inventariere se pune fata in fata informatia contabila pe de o parte si

situatia patrimoniala concreta pe de alta parte in vederea stabilirii diferentelor si apoi
restabilirea concordantei dintre ele.

Inventarierea se clasifica dupa mai multe criterii, ceea ce determina felurile

inventarierii:

a. Dupa gradul de cuprindere:

Inventarierea generala cuprinde toate elementele de activ si de pasiv.
Inventarierea partiala cuprindenumai anumite elemente patrimoniale.

Inventarierea generala se efectueaza cel putin odata pe an, este obligatorie si se

desfasoara in situatii prevazute de normele legislative. Inventarierea la inceputul
anului cuprinde elementele de activ ce constituie aport la capitalul unitatii. Ministerul
Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru
unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice.

b. Dupa intervalul de timp la care se efectueaza:

Inventarierea periodica se realizeaza in cursul anului, la anumite
intervale de timp, in functie de particularitatile valorilor inventariate.
(exemple: mijloace banesti, marfuri, etc.)
Inventarierea anuala se face de regula la sfarsitul anului, cu ocazia
inchiderii exercitiului financiar si elaborarea Situatiilor financiare anuale.

In cadrul entitatilor cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei

de inchidere a exercitiului financiar. In acest caz, datele inscrise in Registrul-inventar
vor fi actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri cuprinse in perioada de la data
inventarierii si data incheierii exercitiului.

c. Dupa conditiile in care se desfasoara:

Inventarierea ordinara, cu caracter obisnuit si la termenele planificate.

In mod obisnuit,entitatile efectueaza inventarierea la inceputul activitatii pentru

estimarea aportului la capital si cel putin odata pe an pe parcursul functionarii. La
aceste situatii se adauga si cazurile de fuzionare sau incetare a activitatii.

Inventarierea extraordinara este impusa de anumite situatii deosebite

sau speciale.

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine

administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia
gestionarii elementelor de activ si de pasiv.

Activitatea de inventariere se efectueaza de catre o comisie de inventariere care

raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, in conformitate cu
reglementarile legale.

2.2 Etapele inventarierii

Inventarierea presupune urmatoarele etape: pregatirea inventarierii, inventarierea

propriu-zisa (constatarea, descrierea si evaluarea elementelor inventariate),
stabilirea rezultatelor (diferentele dintre situatia faptica si cea scriptica) si
regularizarea lor (determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale si
inregistrarea diferentelor constatate).

2.2.1 Pregatirea inventarierii

Pregatirea inventarierii presupune pregatirea conditiilor de desfasurare.
Administratorul sau persoana care realizeaza gestionarea elementelor patrimoniale
au obligatia de a emite Decizia de inventariere si de a asigura conditii
corespunzatoare de lucru pentru membrii comisiei de inventariere.

Crearea conditiilor de lucru la pregatirea inventarierii:

Organizarea corespunzatoare a evidentei operative si contabile privind

gestiunea inventariala.
Participarea intregii comisii la inventariere.
Organizarea depozitarii bunurilor grupate pe sortimente, dimensiuni,
codificarea bunurilor si intocmirea etichetelor de raft.
Asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor, sortare,
cantarire, masurare, numarare, etc.
Asigurarea de specialisti pentru efectuarea identificarii unor bunuri
inventariate.
Dotarea gestiunii cu aparate si instrumente de masurare, cantarire si
identificare.
Dotarea gestiunii cu mijloace tehnice de calcul, cu formulare si
rechizite.
Asigurarea mijloacelor necesare sigilarii spatiilor de depozitare a
bunurilor inventariate atat la inceputul inventarierii cat si pe parcursul
desfasurarii ei.
Asigurarea securitatii usilor, ferestrelor, portilor, spatiilor aferente
bunurilor inventariate.
Asigurarea protectiei membrilor comisiei de inventariere in conformitate
cu normele de protectie a muncii.

De asemenea comisia de inventariere are obligatia de a asigura masurile

organizatorice corespunzatoare desfasurarii in bune conditii si in conformitate cu
reglementarile legale a lucrarilor de inventariere:

Inaintea de inceperea lucrarilor de inventariere, comisia trebuie sa puna la

dispozitia gestionarului documentul Declaratie de inventar pe care urmeaza
sa-l intocmeasca acesta si sa verifice corectitudinea si realitatea intocmirii lui.
Daca gestionarul lipseste, inventarierea se efectueaza de catre comisia de
inventariere in prezenta altei persoane numita prin decizie scrisa, care sa il
reprezinte pe gestionar.
Sa verifice numerarul casierie, sa solicite intocmirea Monetarului, a Registrului
de casa si predarea lor la contabilitate pentru inregistrare.
Sa bareze si sa semneze ultimele documente de evidenta privitoare la
gestiune. In cazul in care se constata ca exista documente neinregistrate in
contabilitate, comisia trebuie sa dispuna inregistrarea lor pentru a asigura
realitatea situatiei scriptice a gestiunii.
 Sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista bunuri care urmeaza sa
fie inventariate.
Sa verifice toate instrumentele si aparatele de masura si cantarire.
Sa sigileze toate locurile si incaperile din gestiune inafara locului unde a
inceput inventarierea.

2.2.2 Desfasurarea inventarierii

Inventarierea propriu-zisa se realizeaza prin constatarea faptica a elementelor de

activ si de pasiv si inscrierea lor in documentul Lista de inventariere.

Intr-o prima etapa, realizarea inventarierii presupune respectarea de catre comisia de

inventariere a unor reglementari legale privind conditiile de lucru in desfasurarea
operatiilor de inventariere.

Realizarea conditiilor de lucru in desfasurarea inventarierii:

Programul si perioada inventarierii vor fi afisate in mod vizibil.

Sigilarea tuturor locurilor si cailor de acces inafara locului unde se efectueaza
operatiile de inventariere in acea zi.
Sigiliul se pastreaza, pe toata durata inventarierii, de catre responsabilul
comisiei de inventariere.
La reluarea lucrarilor de inventariere din fiecare zi se verifica daca sigiliul este
intact. In caz contrar se iau masurile corespunzatoare.
Inchiderea si sigilarea spatiilor de depozitare, in prezenta gestionarului, ori de
cate ori se intrerup operatiile de inventariere si se paraseste incaperea.
Documentele intocmite de catre comisia de inventariere pentru fiecare zi
raman in cadrul gestiunii inventariate si se depoziteaza in spatii special
amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.) care vor fi incuiate si sigilate.
Pe durata inventarierii este recomandabil sa se sisteze operatiile de intrare-
iesire a bunurilor inventariate. Prin exceptie daca acest lucru nu este posibil, in
cadrul gestiunii se va institui o zona tampon in care sa se desfasoare
operatii de aprovizionare si vanzare.
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre toti membrii
comisiei de inventariere si de catre gestionar.

Constatarea faptica a elementelor de activ si de pasiv se face prin identificarea lor

individuala. Identificarea bunurilor si valorilor inventariate se face diferit in functie de
particularitatile lor.

CATEGORII DE ELEMENTE REGULI DE IDENTIFICARE SI DE

INVENTARIATE INVENTARIERE
Brevete, licente, marci de fabrica, know- Identificarea pe baza titlurilor de
how, terenuri, constructiii. proprietate si a dosarului tehnic.
Echipamente tehnologice, aparate si
instalatii, mijloace de transport, alte
imobilizari corporale.
Imobilizari corporale si necorporale in
curs de executie.
Stocuri.
Productie in curs de executie.
Creante de primit de la terti si obligatii
fata de terti.
Disponibilitati aflate in conturile bancare.
Bunuri care apartin tertilor.
Bunuri ale entitatii care se afla la terti.
Bunuri depreciate, inutilizabile,
deteriorate, fara miscare, greu
vandabile, abandonate sau sistate,
creante si obligatii incerte ori in litigiu.
Bunuri aflate in expeditie.
Bunuri aflate in curs de aprovizionare.
Identificarea pe baza numarului de
inventar si a caracteristicilor tehnice.
Identificarea pe fiecare obiect in parte si
descrierea stadiului de realizare.
Identificarea prin numarare, cantarire,
masurare, calcule tehnice, probe de
laborator etc. Bunurile aflate in ambalaje
originale nu se desfac si se
inventarieaza prin sondaj.
Identificarea in functie de gradul de
prelucrare si de executie.
Verificarea si confirmarea pe baza
Extrasului de cont (document specific)
sau pe baza efectuarii punctajelor
reciproce intre entitati.
Confruntarea soldurilor din Extrasele de
cont emise de banci cu soldurile din
contabilitatea entitatii.
Identificarea pe baza documentelor de
predare-primire si documente de
confirmare adresate tertilor.
Identificarea prin cereri de confirmare
catre terti.
Identificarea directa prin numarare,
masurare, cantarire si prin confirmari de
la terti. Se inscriu in liste de inventariere
separate.
Inventarierea se face de catre unitatile
furnizoare. Se inscriu in liste separate.
Inventarierea se face de catre unitatile
cumparatoare. Se inscriu in liste
separate.

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face cu

respectarea principiului permanentei metodelor, potrivit caruia metodele si regulile de
evaluare trebuie mentinute, asigurand comparabilitatea in timp a informatiei
contabile. Evaluarea activelor imobilizate si a stocurilor se face la valoarea actuala a
fiecarui element numita valoare de inventar.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudentei, potrivit

caruia se va tine cont de toate neajunsurile de valoare datorate deprecierilor.
Valoarea care se inscrie in listele de inventariere rezulta din compararea valorii de
inventar cu valoarea inregistrata in contabilitate, din care se alege cea mai mica:

Valoarea de inventar Valoare contabila Valoare inscrisa in listele de inventariere

este valoarea contabila

Valoarea de inventar Valoarea contabila Valoare inscrisa in listele de

inventariere este valoarea de inventar

Evaluarea creantelor si datoriilor exprimate in lei se face la valoarea lor probabila de

incasat sau de plata. Evaluarea datoriilor si creantelor exprimate in valuta se face la
cursul de schimb valutar comunicat de BNR, valabil pentru data incheierii exercitiului
financiar.

Toate elementele de activ si de pasiv se inscriu pe masura inventarierii lor, in liste de

inventariere si situatii analitice anexe. Lista de inventariere este documentul folosit
pentru urmatoarele destinatii:

Document pentru inventarierea bunurilor si valorilor inventariate

Document pentru stabilirea plusurilor si minusurilor constatate
Document pentru intocmirea Registrului-inventar
Document pentru stabilirea provizioanelor si a ajustarilor de valoare
Document centralizator al operatiunilor de inventariere.

Pe ultima lista de inventariere, gestionarul trebuie sa faca o mentiune prin care

declara ca toate bunurile si valorile au fost inventariate si consemnate in listele de
inventariere in prezenta sa. De asemenea, aceasta mentioneaza daca are sau nu
obiectii cu privire la modul de efectuare a inventariere. Daca sunt obiectii, acestea
trebuie analizate de catre comisia de inventariere si solutionate. Pentru inventarierea
elementelor de activ si de pasiv care nu reprezinta bunuri este suficienta prezentarea
lor in Situatii analitice distincte care sa fie totalizate si sa justifice soldul conturilor
respective in care acestea sunt cuprinse si care se preiau in Registrul-jurnal.

2.2.3 Rezultatele inventarierii

Rezultatele inventarierii (diferentele de inventar) se stabilesc prin compararea

cantitatilor si valorilor consemnate in listele de inventariere si in situatiile analitice
anexe (faptic) cu valorile si cantitatile inregistrate in contabilitate (scriptic).

Ca si regula generala, in urma inventarierii pot rezulta egalitati, plusuri sau

minusuri de inventar:

FAPTIC SCRIPTIC (nu sunt diferente de inventar)

FAPTIC SCRIPTIC PLUS DE INVENTAR

FAPTIC SCRIPTIC MINUS DE INVENTAR

Dupa natura lor, rezultatele(plusuri sau minusuri) pot fi cantitative sau valorice.
Structura lor este complexa. Diferentele cantitative sub forma de plusuri sau
minusuri de inventar, se inregistreaza in contabilitate pentru a aduce nivelul
scriptic din contabilitate la nivelul inventarului faptic, adica la nivelul situatiei reale
din patrimoniu. Se calculeaza dupa forma:

Plus sau minus de inventar (Stoc faptic Stoc scriptic) Pretul de inregistrare in contabilitate

Diferentele valorice sub forma de plusuri nu se inregistreaza in contabilitate in

conformitate cu principiul prudentei. Diferentele valorice sub forma de minusuri se
inregistreaza in contabilitate sub forma ajustarilor pentru depreciere si pierderea
de valoare sau se inregistreaza sub forma amortizarilor suplimentare. Se
calculeaza dupa formula:

Diferente valorice (Stoc faptic Valoarea actuala) (Stoc faptic Valoarea contabila)

In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective vor fi evaluate la

valoarea justa, de inregistrare. Minusurile de inventar pot fi neimpotabile sau
imputabile, in functie de gradul de vinovatie al persoanelor responsabile cu
administrarea gestiunii. Minusurile neimputabile se datoreaza unor riscuri de
confuzie intre sortimente, perisabilitati, risc de vanzare, furturi prin efractie,
calamitati etc. Evaluarea se face la valoarea de inregistrare sau de inlocuire. In
cazul constatarii unor lipsuri in gestiune imputabile, evaluarea se face la valoarea
de inlocuire.

Valoarea de inlocuire este echivalenta costului de achizitie a unui bun cu

caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data constatarii
pagubei. Valoarea de inlocuire cuprinde pretul practicat pe piata la care se
adauga: TVA, cheltuieli de transport-aprovizionare, taxe nerecuperabile si alte
cheltuieli.

Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere in Proces-

verbal de inventariere. Documentul Proces-verbal de inventariere cuprinde in
principal urmatoarele elemente: data intocmirii, gestiunea inventariata, perioada
inventarierii, numele membrilor comisiei de inventariere, rezultatele inventarierii,
concluziile comisiei cu privire la cauzele plusurilor, minusurilor si deprecierilor
constatate, persoanele vinovate (daca este cazul), propuneri de masuri pentru
solutionarea situatiilor create.

Rezultatele operatiei de inventariere sunt grupate pe conturi sau grupe de conturi,

in ordinea posturilor de bilant si se consemneaza in Registrul-inventar care este
un document obligatoriu. Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul
exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii activitatii, pe baza datelor din listele
de inventariere, situatii analitice si procesul-verbal de inventariere. Registrul-
inventar cuprinde elemente cu privire la recapitulatia elementelor inventariate,
 valoarea contabila (de inregistrare), valoarea de inventar (actuala), diferentele de
reevaluare si cauzele diferentelor din deprecieri, dezasortari etc. Diferentele din
evaluare se calculeaza ca si diferente intre valoarea de inventar si valoarea
contabila.

Prelucrarea datelor inventarierii respecta prevederile Legii contabilitatii de a

asigura obligativitatea corelarii datelor din Bilant cu datele din contabilitate puse
de acord cu situatia reala a patrimoniului stabilita prin inventar.

Ca si o consecinta contabila a aplicarii principiului indepedentei exercitiului, se

identifica operatiile de delimitare in timp a chetuielilor si veniturilor astfel incat
fiecarui exercitiu sa i se atribuie cheltuielile si veniturile aferente lui. Din categoria
operatiilor de regularizare exemplificam:

1. Cheltuieli si venituri in avans. Ele reprezinta cheltuieli si venituri efectuate

in exercitiul N dar care se refera la exercitiul N+1.
2. Diferente de curs valutar aferente disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in
valuta. La sfarsitul anului, inainte de intocmirea Situatiilor financiare
anuale, se inregistreaza castigurile sau pierderile latente aferente
disponibilitatilor, creantelor sau datoriilor in valuta. Aceste castiguri sau
pierderi se trec pe venituri sau cheltuieli financiare. Se stabilesc prin
compararea valorii contabile de inregistrare la momentul inregistrarii
disponibilitatilor, creantei sau datoriei cu valoarea actuala stabilita pe baza
cursurilor valutare de schimb din ultima zi a anului, comunicate de BNR.

Din compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:

Diferente favorabile de curs valutar, in situatia cresterii cursului valutar pentru

disponibilitati si creante si scaderii cursului valutar pentru datorii.
Diferente nefavorabile de curs valutar, in situatia scaderii cursului valutar
pentru disponibilitati si creante si cresterii cursului valutar pentru datorii.

2.2.4 Balanta de verificare dupa inventariere

Dupa efectuarea inventarierii, inregistrarii plusurilor si minusurilor de inventar

precum si a operatiilor de regularizare se intocmeste o balanta de verificare care
reflecta situatia reala a patrimoniului. Ea se prezinta ca si o baza de date in
vederea pregatirii informatiilor contabile pentru elaborarea Situatiilor financiare
anuale.

Structura acestei balante depinde de necesitatea de informatii contabile ale

entitatii in acest moment de pregatire a datelor pentru determinarea rezultatului si
de tipul de comenzi informatice alese din programul de contabilitate.

In cursul anului se inregistreaza cheltuielile si veniturile aferente evenimentelor si

tranzactiilor desfasurate. Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de
 platit pentru consumul de stocuri, lucrari executate si servicii prestate, cheltuieli cu
personalul, executarea unor obligatii legale sau contractuale etc. Veniturile
entitatii reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu
din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Din compararea
cheltuielilor cu veniturile se determina rezultatul exercitiului:

Rezultatul exercitiului Venituri totale Cheltuieli totale

Daca rezultatul este pozitiv se obtine profit si reprezinta situatia in care veniturile
sunt mai mari decat cheltuielile. Daca rezultatul este negativ se realizeaza
pierdere si reprezinta situatia in care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile.

Cheltuielile inregistrate in cursul anului in debitul conturilor din clasa 6 Conturi de

cheltuieli, se deconteaza la sfarsitul anului asupra contului 121 Profit sau
pierdere. Veniturile inregistrate in cursul anului in creditul conturilor din clasa 7
Conturi de venituri, se incorporeaza la sfarsitul anului in contul 121 Profit sau
pierdere. Formulele contabile de principiu sunt:

a) Decontarea cheltuielilor 121 = clasa 6

b) Incorporarea veniturilor clasa 7 = 121

Dupa efectuarea acestor inregistrari in contul 121 Profit sau pierdere se determina
rezultatul exercitiului sub forma de profit brut (profit contabil, profit impozabil), sau
sub forma de pierdere. In cazul in care se obtine profit, acesta se impoziteaza
stabilindu-se impozitul pe profit care se trece pe cheltuieli cu impozitul pe profit
(formula contabila 691=4411). In acest moment apare un nou cont de cheltuieli, 691
Cheltuieli cu impozitul pe profit.

Conform regulii generale orice cont de cheltuieli se inchide asupra contului 121 Profit
sau pierdere. Se evidentieaza astfel formula contabila de inregistrare a decontarii
cheltuielilor cu impozitul pe profit: 121 = 691. Dupa aceasta operatie, Soldul contului
121 Profit sau pierdere reprezinta profitul net:

Profit net Profit brut Impozit pe profit

In situatia in care se obtine profit (rezultat favorabil) contul 121 Profit sau pierdere se
poate prezenta schematic in urmatoarea structura iar in situatia in care se realizeaza
pierdere (rezultat nefavorabil) contul 121 Profit sau pierdere cuprinde urmatoarele
elemente de structura.

In conformitate cu normele legislative in vigoare prevazute de Legea contabilitatii

nr.82/1991, republicata si Ordinul nr.1752/2005, rezultatul definitiv al exercitiului se
stabileste in inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului 121 Profit sau
pierdere. Profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul anului.

121 Profit sau pierdere

D() ()C
 Decontarea cheltuielilor Incorporarea veniturilor
Clasa 6 Cheltuieli Clasa 7 Venituri
SpC = Rezultat brut (profit brut, profit
impozabil)
Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe
profit (121 = 691)
SfC = Rezultat net (profit net)

121 Profit sau pierdere

D() ()C

Decontarea cheltuielilor Incorporarea veniturilor

Clasa 6 Cheltuieli Clasa 7 Venituri
SfD = Pierdere

Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea

Situatiilor financiare anuale. Sumele reprezentand rezerve constituite din profitul
curent se inregistreaza prin formula contabila 121 Repartizarea profitului = 106
Rezerve. Profitul ramas dupa aceasta repartizare se preia in contul 117 Rezultatul
raportat, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale.

Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel

reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotararii Adunarii generale a actionarilor
sau asociatilor.

Efectuarea in detaliu a calculatiei si stabilirea formulelor contabile pentru

determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau finantarea pierderii necesita
parcurgerea urmatoarelor etape:

Etapa 1. Stabilirea rezultatului exercitiului (R ex) sub forma de profit brut (Pb) sau
pierderea (p) prin determinarea diferentei intre veniturile totale (Vt) si cheltuielile
totale (Ct).

R ex Vt Ct

Se stabileste cumulat de la inceputul anului. Se inregistreaza in contabilitate prin

inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri asupra contului 121 Profit sau pierdere si
stabilirea diferentei dintre ele.

Etapa 2. Stabilirea impozitului pe profit (Ip), in cazul obtinerii de profit.

Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la baza de impozitare

care este profitul impozabil (Pi) numit si rezultat fiscal:
 Ip Pi cota

Profitul impozabil se calculeaza ca si diferenta intre veniturile realizate din orice

sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, (profitul
brut notat cu Pb) din care se scad veniturile neimpozabile (Vn) si se adauga
cheltuielile nedeductibile fiscal ( Cn):

Pi Pb Vn Cn

Nota: Formula de calcul a profitului impozabil poate fi determinata pe baza

urmatorului rationament matematic. Pornim de la formula generala de calcul a
profitului brut: Pb Vt Ct. Pentru determinarea profitului impozabil (Pi), din
veniturile totale se scad veniturile neimpozabile (Vn) iar din cheltuielile toate scadem
cheltuielile nedeductibile fiscal (Cn). Va rezulta urmatoarea formula de calcul:

Pi (Vt Vn) (Ct Cn) Vt Vn Ct Cn.

Prin gruparea termenilor, vom obtine:

Pi (Vt Ct) Vn Cn Pb Vn Cn

In conformitate cu reglementarile legislative aplicabile, Legea privind Codul fiscal

nr.571/2003, elementele de calcul a impozitului pe profit sunt:

TABEL ELEMENTE DE CALCUL A IMPOZITULUI PE PROFIT

Elemente de calcul a Structura elementelor de calcul si

 impozitului pe profit
0 1
Venituri neimpozabile
Rezerva legala
Cheltuieli nedeductibile
Cheltuieli cu deductibilitate
limitata
modul de determinare
- dividende primite de la o persoana juridica romana
- veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor
pentru care nu s-a acordat deducere
Este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata
asupra profitului contabil, inainte de determinarea
impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente, pana ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul subscris si
varsat
- cheltuieli cu impozitul pe profit datorat
- dobanzile si majorarile de intarziere, amenzile,
confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre
autoritatile romane
- cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a
activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
incheiate contracte de asigurare, precum si TVA
aferenta
- cheltuieli de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile
privind burse private. Contribuabilii scad din impozitul
pe profit sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli
indeplineste cumulativ doua conditii: este in limita a 3 la
mie din cifra de afaceri si nu depaseste mai mult de
20% din impozitul pe
profit datorat
- cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicata
asupra diferentei dintre totalul veniturilor impozabile si
totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul
pe profit
- cheltuieli de deplasare stabilite prin aplicarea
coeficientului 2,5 la nivelul acestor cheltuieli stabilit
pentru institutiile public
- cheltuieli cu perisabilitati in limitele stabilite de lege
- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de
angajatori in limitele legale
- cheltuieli efectuate in numele unui angajat, la
schemele de pensii facultative in limitele stabilite de
lege (echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal
pentru fiecare participant)
- cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de
sanatate, in limitele stabilite de lege
Mentiune: Cheltuieli nedeductibile fiscal nu se atribuie veniturilor in intregime (sunt
nedeductibile) iar cheltuielile cu deductibilitate limitata nu se atribuie veniturilor (si se
considera nedeductibile) numai partea din cheltuieli care depaseste limita valorica
stabilita de legistlatia economica (pana la o limita sunt deductibile iar peste aceasta
limita sunt nedeductibile).

Contabilizarea impozitului pe profit genereaza doua formule contabile:

a) Inregistrarea obligatiei de plata a impozitului pe profit 691 = 4411

b) Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit 121 = 691

Contribuabilii au obligatia de a declara la autoritatile fiscale si de a plati la bugetul de

stat impozitul pe profit, trimestrial pana in data de 25 (inclusiv) a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se calculeaza.

Microintreprinderile pot opta pentru calcularea si plata impozitului pe venit care se

evidentieaza in contul 4418 Impozitul pe venit. Impozitul pe venit se calculeaza prin
aplicarea unei cote (ex. 2%) asupra veniturilor totale calculate conform legislatiei
specifice. Inregistrarile contabile se refera la inregistrarea obligatiei de plata pentru
impozitul pe venit 698 = 4418 si inchiderea contului de cheltuieli 121 = 698.

Etapa 3. Stabilirea profitului net (Pn), in cazul obtinerii de profit:

Pn = Pb Ip

Etapa 4. Repartizarea profitului contabil net pe destinatii. Se evidentiaza in contul de

activ 129 Repartizarea profitului.

La sfarsitul exercitiului curent din profitul net se constituie rezervele (cont 106).
Profitul ramas dupa aceasta repartizare se preia la rezultat reportat, de unde
urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale in exercitiul N+1.

In cazul in care entitatea a realizat pierderea, aceasta se recupereaza din profiturile

impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va
efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe
profit. Pierderea contabila se determina atunci cand veniturile totale sunt mai mici
decat cheltuielile totale. Pierderea fiscala rezulta din adunarea la pierderea contabila
a cheltuielilor nedeductibile fiscal si se calculeaza in documentele privind declaratiile
fiscale.
 DESTINATII DE REPARTIZARE A PROFITULUI NET

Destinatii de repartizare a Structura destinatiilor de repartizare a profitului net

profitului net
0 1
Destinatii obligatorii
prevazute prin lege
Destinatii stabilite prin actul
constitutiv
Destinatii hotarate de
A.G.A.
- rezerve legale
- acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti
- varsaminte la bugetul statului, minimum 50% din
profitul net al intreprinderilor cu capital majoritar de
stat
- rezerve statutare
- rezerve contractuale
- surse proprii de finantare
- alte rezerve
- participarea salariatilor la profit (pana la 10% din
profitul net realizat de catre intreprinderile cu capital
majoritar de stat)
- dividende
- capital social

Pierderea contabila a exercitiului curent este evidentiata in Sf D cont 121 Profit si

pierdere, iar dupa aprobarea Situatiilor financiare se preia in exercitiul urmator prin
formula contabila 117 = 121.

Pierderea contabila inregistrata in exercitiile precedente reflectata in Sf D 117

Rezultatul reportat, se acopera din:

profitul exercitiului financiar curent, prin formula contabila 129 = 117

rezerve constituite din profitul net, prin formula contabila 106 = 117
capitalul social, prin formula contabila 101 = 117

Dupa efectuarea operatiilor generate de stabilirea si distribuirea rezultatului la

31.12.N. si inregistrarea lor in conturile aferente se intocmeste balanta de verificare
definitiva, pe baza careia se vor elabora Situatiile financiare anuale.
CAPITOLUL III Sistemul informaional de date privind inventarierea

LISTA DE INVENTARIERE (Cod 14-3-12) i (Cod 14-3-12/b) (extras din Ordin nr.
3512/2008 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile, publicat n
Monitorul Oficial nr. 870 bis din 23 decembrie 2008)

1. Servete ca:
- document pentru inventarierea bunurilor aflate n gestiunile unitii;
- document pentru stabilirea lipsurilor i plusurilor de bunuri (imobilizri, stocuri
materiale) i a altor valori (elemente de trezorerie etc.);
- document justificativ de nregistrare n evidena magaziilor (depozitelor) i n
contabilitate a plusurilor i minusurilor constatate;
- document pentru ntocmirea registrului-inventar;
- document pentru determinarea ajustrilor pentru depreciere/pierdere de
valoare;
- document centralizator al operaiunilor de inventariere.

2. Se ntocmete ntr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau n

situaiile prevzute de dispoziiile legale, de ctre comisia de inventariere, pe
gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat pentru
bunurile unitii i separat pentru cele aparinnd altor uniti, aflate asupra
personalului unitii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. i se
semneaz de ctre membrii comisiei de inventariere i de ctre gestionar.
- Persoanele juridice pot ntocmi lista de inventariere folosind sisteme
informatice de prelucrare a datelor, cu condiia ca listele s cuprind elementele
principale din formularul-model.
- n cazul bunurilor primite n custodie i/sau consignaie, pentru prelucrare etc.,
se ntocmete n dou exemplare, iar copia se nainteaz unitii n a crei eviden
se afl bunurile respective.
- n cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere
se semneaz de ctre toi gestionrii, iar n cazul predrii-primirii gestiunii, acestea
trebuie semnate att de persoana (persoanele) care pred (predau) gestiunea, ct
i de gestionarul (gestionrii) care primete (primesc) gestiunea.
- n listele de inventariere a bunurilor aflate n ambalaje originale intacte, a
lichidelor a cror cantitate efectiv nu se poate stabili prin transvazare i msurare
sau a materialelor de mas, n vrac etc., a cror inventariere prin cntrire sau
msurare ar necesit cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor
respective, se vor ataa notele de calcul privind inventarierea, precum i datele
tehnice care au stat la baza calculelor.
- Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele
etc. aflate n seciile de producie i nesupuse prelucrrii se nscriu separat n listele
de inventariere.
- Materialele, obiectele de inventar, produsele finite i ambalajele se nscriu n
listele de inventariere pe feluri, indicndu-se codul, unitatea de msur, unii indici
calitativi (trie alcoolic, grad de umiditate la cereale etc.).
 - Listele de inventariere ntocmite pentru bunurile aparinnd altor uniti trebuie
s conin, pe lng elementele comune (felul materialului sau produsul finit,
cantitatea, valoarea etc.), numrul i data actului de predare-primire.
- Pentru stocurile fr micare, de calitate necorespunztoare, depreciate, fr
desfacere asigurat, se ntocmesc liste de inventariere separate, la care se
anexeaz procesele verbale n care se arat cauzele nefolosirii, caracterul i gradul
deteriorrii sau deprecierii, dac este cazul, cauzele care au determinat starea
bunurilor respective, precum i persoanele vinovate, dup caz.
- Constatrile fcute se soluioneaz de ctre conducerea unitii, n
conformitate cu dispoziiile legale.

3. Circul:
- la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor i a
deprecierilor constatate la inventar, precum i pentru consemnarea n procesul-
verbal a rezultatelor inventarierii;
- la gestionar, prin semnarea fiecrei file, menionnd pe ultima fil a listei de
inventariere c toate cantitile au fost stabilite n prezena sa, c bunurile
respective se afl n pstrarea i rspunderea sa;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferenelor valorice i
semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum i pentru
verificarea calculelor efectuate;
- la conductorul compartimentului financiar-contabil i la compartimentul
juridic, mpreun cu procesele-verbale cuprinznd cauzele degradrii sau
deteriorrii bunurilor, inclusiv persoanele vinovate, precum i cu procesul-verbal al
rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor fcute de ctre comisia de
inventariere;
- la conductorul unitii, mpreun cu procesul-verbal al rezultatelor
inventarierii, pentru a decide asupra soluionrii propunerilor fcute;
- la unitatea creia i aparin valorile materiale primite n custodie, pentru
prelucrare etc., n scopul comunicrii eventualelor nepotriviri (exemplarul 2).

4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.

Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul:

a) denumirea formularului;

b) data (ziua, luna, anul) ntocmirii formularului;

c) denumirea unitii;

d) gestiunea; locul de depozitare;

e) numrul curent;

f) denumirea bunurilor inventariate;

g) codul sau numrul de inventar;

h) unitatea de msur;
i) cantiti: stocuri scriptice;

j) pre unitar;

k) cantiti: stocuri faptice;

l) cantiti: diferene n plus, diferene n minus;

m) valoarea contabil: valoarea, diferene n plus, diferene n minus;

n) valoarea de inventar;

o) deprecierea: valoarea, motivul;

p) comisia de inventariere: numele i prenumele, semntura;

q) gestionar: numele i prenumele, semntura;

r) contabilitate: numele i prenumele, semntura.

6 . Modalitatea de completare a informaiilor de la pct. 5 lit. d) - o) ale listei de

inventariere se realizeaz potrivit uneia dintre cele trei variante de efectuare a
inventarierii elementelor de activ i de pasiv pentru care opteaz entitatea, astfel:

Varianta I

- Serviciul contabilitate transmite listele de inventariere pe care le completeaz

cu informaiile de la lit. d) - j) din datele informatizate ale entitii i pe care le
semneaz.

- Comisia de inventariere stabilete stocurile faptice prin numrare, cntrire,

msurare sau cubare, dup caz, date pe care le nscrie n listele de inventariere (lit.
k) pe care le semneaz mpreun cu gestionarul.

- Aceste date sunt transmise la serviciul contabilitate n vederea determinrii

diferenelor cantitative i/sau valorice cu ajutorul sistemelor informatice. n urma
calculelor efectuate, serviciul contabilitate completeaz listele de inventariere cu
informaiile de la lit. l) - o).

- Serviciul contabilitate ntocmete o nou list de inventariere numai cu acele

active la care s-au constatat diferene cantitative, pe care o semneaz i o
transmite comisiei de inventariere. Aceast list se semneaz de ctre comisia de
inventariere i de ctre gestionar, dup care este retransmis la serviciul
contabilitate.

Varianta II

- Serviciul contabilitate transmite listele de inventariere pe care le completeaz

cu informaiile de la lit. d) - j) din datele informatizate ale entitii i pe care le
semneaz.
- Comisia de inventariere stabilete stocurile faptice prin numrare, cntrire,
msurare sau cubare, dup caz; determina diferenele cantitative i/sau valorice i
completeaz formularul cu informaiile de la lit. k) - o) din datele rezultate n urma
inventarierii.

- Listele de inventariere astfel completate se semneaz de ctre comisia de

inventariere i de ctre gestionar.

Varianta III

- Comisia de inventariere stabilete stocurile faptice prin numrare, cntrire,

msurare sau cubare, dup caz.

- Comisia de inventariere completeaz informaiile de la lit. d) - o) ale

formularului cu datele privind bunurile inventariate, imediat dup determinarea
cantitilor inventariate, n ordinea n care ele au fost grupate, inndu-se seama de
dimensiunile i unitile de msur cu care figureaz n eviden de la locurile de
depozitare i n contabilitate.

- Evaluarea stocurilor faptice n listele de inventariere se face cu aceleai preuri

folosite la nregistrarea bunurilor n contabilitate.

- nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea stocului faptic

valoric al bunurilor inventariate cu soldul scriptic din contabilitate, se procedeaz la o
verificare amnunit a exactitilor tuturor evalurilor, calculelor, totalizrilor ai
nregistrrilor din contabilitate i din eviden de la locurile de depozitare. Greelile
identificate cu aceast ocazie trebuie corectate nainte de stabilirea rezultatelor
inventarierii.

Listele de inventariere astfel completate se semneaz de ctre comisia de

inventariere, gestionar i contabilitate.
Unitatea LIST DE INVENTARIERE Gestiunea Pagina
.
Magazia Data.. Loc de depozitare

Nr. crt. Denumirea Codul U/ CANTITI Pre VALOAREA Valoarea DEPRECIEREA

bunurilor sau M unita CONTABIL de
Valoarea Motivul
inventariat numru r inventar
Stocuri Diferene Valoarea Diferene (cod)
e l de
inventar Faptic Scriptic Plu Minu Plu Minu
e e s s s s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Numele i Comisia de inventariere Gestionar (Responsabil mijloace Contabilitate

prenumele fixe)

Semntur
a
Inventarierea instituiilor publice este reglementat de art. 6 alin. (5) din Norma
privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natur activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii, aprobat prin OMFP 2861/2009.

Legislaia actual prevede mai multe obligaii pentru instituiile publice, referitoare la
organizarea inventarului i la stabilirea membrilor comisiei de inventariere, din care
NU pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care in
evidena gestiunii respective sau auditorii interni sau statutari.

Totui, nainte de inventariere, gestionarul are obligaia de a redacta o declaraie, prin

care s arate detalii despre depozitele gestionate.

V prezentm un model de declaraie gestionar nainte de inventariere:

Subsemnatul _____________ gestionar al ________________________________

declar:

1. Toate valorile materiale i bneti aflate n gestiunea subsemnatului se gsesc n ncperile

(locurile): __________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Posed (nu posed) valori materiale i bneti aparinnd terilor: _______________
_______________________________ ___________________________________________
3. Am (nu am) cunotin de existena unor plusuri/lipsuri n valoare (cantitate) de: ______
___________________________________________________________________________
4. Am (nu am) eliberat valori materiale i bneti fr documente legale._________
Beneficiar _______________ Beneficiar __________________ Beneficiar ______________
___________________________________________________________________________
5. Am (nu am) valori materiale nerecepionate sau care trebuiau expediate, pentru care s-au ntocmit
documentele aferente, n cantitate de __________________________________
6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la
contabilitate: ____________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Dein (nu dein) numerar din vnzarea mrfurilor aflate n gestiune , de lei: _____
___________________________________________________________________________
8. Ultimele documente de intrare sunt:
fel___________________________________ nr._________________ din ______________
fel___________________________________ nr._________________ din ______________
9. Ultimele documente de ieire sunt:
fel___________________________________ nr._________________ din ______________
fel___________________________________ nr._________________ din ______________
10. Ultimul raport de gestiune (confruntare cu evidena contabil) a fost ncheiat la data de
___________ pentru perioada ___________________________________________
11. Alte meniuni _____________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Data n fata noastra Gestionar

Semnturi
Semnturi
Data
Toate bunurile ce se inventariaz se nscriu n listele de inventariere, care trebuie s
se ntocmeasc pe locuri de depozitare, pe gestiuni i pe categorii de bunuri.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic i
nscrise n listele de inventariere cu cele din eviden tehnico-operativ (fiele de
magazie) i din contabilitate.

Pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul trebuie s menioneze dac toate

bunurile i valorile bneti din gestiune au fost inventariate i consemnate n listele
de inventariere n prezena sa.

De asemenea, acesta menioneaz dac are obiecii cu privire la modul de efectuare

a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligat s analizeze
obieciile, iar concluziile la care a ajuns se vor meniona la sfritul listelor de
inventariere.

Listele de inventariere se semneaz pe fiecare fil de ctre preedintele i membrii

comisiei de inventariere, de ctre gestionar, precum i de ctre specialiti solicitai de
ctre preedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea
bunurilor inventariate. Rezultatele inventarierii se nscriu de ctre comisia de
inventariere ntr-un proces-verbal.

Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s conin, n principal,

urmtoarele elemente:

- data ntocmirii,

- numele i prenumele membrilor comisiei de inventariere,

- numrul i data deciziei de numire a comisiei de inventariere,

- gestiunea/gestiunile inventariat/inventariate,

- data nceperii i terminrii operaiunii de inventariere,

- rezultatele inventarierii,

- concluziile i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor

constatate i persoanele vinovate, precum i propuneri de msuri n legtur cu
acestea, volumul stocurilor depreciate, fr micare, cu micare lent, greu
vandabile, i propuneri de msuri n vederea reintegrrii lor n circuitul economic,
propuneri de scoatere din funciune a imobilizrilor corporale, respectiv din eviden
a imobilizrilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natur
obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor stocuri, constatri privind
pstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritii bunurilor din gestiune,
precum i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
PROCES-VERBAL DE INVENTARIERE LA 31.12.2011

Comisia de inventariere constituit din:

.................... n calitate de ........

........................... n calitate de ....

.......................... n calitate de ................

n baza deciziei nr ../ a efectuat inventarierea mijloacelor fixe, obiectelor de

inventar, marf i materialele din depozit, disponibiliti bneti, creane i datorii, n zilele

de .................. .

Au fost constatate urmtoarele:

Nu s-au nregistrat plusuri sau minusuri de inventar.

Rezultatele inventarierii cuprinse n listele de inventar prin efectuarea inventarierii faptice

se vor

nregistra n contabilitate.

Comisia de inventariere declara ncheiat inventarierea patrimoniului la 31.12.2011.

Comisia de inventariere:

Nume: ... Semntur: ________________

Nume: Semntur: ________________

Nume: .... Semntur: ________________

ncheiat azi: ..
CAPITOLUL IV Studiul de caz realizat la S.C. DEXFLO S.R.L.

4.1 Prezentarea S.C. DEXFLO S.R.L.

4.2 Denumirea firmei: S.C. DEXFLO S.R.L.

Forma juridic: Societate cu rspundere limitat.

Asociaii: Dumbrovca Ana i Ciocan Florinel, rspund numai n limitele prilor
sociale, obligaiile firmei fiind garantate cu patrimoniul ei.
Firma este cu capital integral romnesc i i desfoar activitatea n
conformitate cu legislaia n vigoare.
Data nfiinrii: 31.11.2004
Numrul de nmatriculare la Registrul Comerului: J17/82/31.11.2004
Codul de nregistrare Fiscal: RO1310003389.
Sediul firmei se afl n Municipiul Tecuci, strada 1 Decembrie 1918, numrul
107, judeul Galai.
Durata de funcionare a firmei este pe o perioad nederminat ncepnd de la
data nmatriculrii acesteia.
Domeniul de activitate : fabricarea de cacao, ciocolat i produse zaharoase

Capitalul social subscris vrsat este de 100 000 lei, mprit n 10000 pri sociale,
fiecare avnd valoare egal de 10 lei, fiecare acionar deinnd un numr de 500
pri sociale.

Organizare (compartimente):

Aprovizionare materii prime, materiale, utilaje

Producie (fabricare +ambalare+reparaii) reete, consumuri
Marketing studiul pieei, reclama, analize vnzri
Vnzare livrarea, facturarea mrfurilor
Resurse umane angajarea, evidena i formarea personalului
CTC analize fizico-chimice ale produselor
Contabilitate realizarea evidenei contabile

Gama de produse:
Produse de serie: baton Mini Super, bomboane Super Bon, ciocolat Premium
Finess

Produse din gama de Pate (figurine, cutii cu bomboane de ciocolat)

Produse din gama de iarn (figurine, cutii cu bomboane de ciocolat)

Canale de distribuie:

o Canal indirect scurt lanuri de super/hiper market-uri: Metro, Selgros,

Kaufland, Billa, Profi, Cora, Carrefour
o Canal indirect lung distribuitori n judeele Braov, Cluj, Constana, Dolj, Iai,
Sibiu , Bucureti

Concurena:

Pe piaa ciocolatei (tablete, batoane, napolitane nvelite n ciocolat, praline,

figurine) acioneaz aproximativ 70 firme.

Principalii concurenti sunt:

Kandia Excelent
Kraft Jacobs Suchard (Milka, Poiana)
Supreme Chocolat (Primola si Novatini)
Heidi Suisse

Obiective de marketing:

Creterea n anul 2012 cu 25% a cifrei de afaceri reterea n anul 2012

cu 25% a cifrei de afaceri;
Creterea n anul 2012 cu 40% a volumului vnzrilor de produse
sezoniere;
Crearea unei imagini de productor de dulciuri de calitate.

Analiza SOWT

Puncte tari: Puncte slabe:

Aspectul produselor, forme
diversificate;
Diverse materiale pentru
ambalare;
Cost redus i flexibilitate ridicat.
Bugetul alocat activitii de
promovare;
Inexistena unor depozite zonale;
Notorietate sczut i imagine
inexistent;
Lipsa unei fore de vnzare.

Oportunitati: Amenintari:
Potenial de cretere a Concurena autohton;
consumului; Creterea bugetelor alocate
Orientarea clienilor spre alte tipuri comunicrii;
 de produse. Produsele de substituie.

Situaia de referin a inventarului faptic o reprezint soldurile finale calculate n

balan. De aceea, balana poate fi interpretat i ca un inventar contabil. Astfel, pe
data de 30 noiembrie 2017 se ntocmete o balan de verificare a conturilor
societii, dup cum urmeaz:

Simbol Denumire cont Solduri finale

cont D C
1012 Capital subscris vrsat 300.0000
106 Rezerve 9.100
121 Profit sau pierdere 117.664
131 Subvenii pentru investiii 142.000
212 Construcii 745.095
2131 Echipamente tehnologice 75.000
2133 Mijloace de transport 297.447
214 Mobilier, aparatur birotic 25.000
263 Imobilizri financiare 164.231
2812 Amortizarea construciilor 658.000
Amortizarea mijloacelor de 140.000
2813 transport
3011 Materii prime 10.000
3012 Materiale auxiliare 890
303 Obiecte de inventar 748
341 Semifabricate 12.450
345 Produse finite 24.620
371 Mrfuri 18.650
401 Furnizori 35.000
411 Clieni 5.210
5121 Conturi curente la bnci 21.000
5311 Cas 1.423
TOTAL 1.401.764 1.401.764

n urm inventarierii, n patrimoniul societii au avut loc urmtoarele operaii

contabile:

1.Constatare de minus de materii prime, n cadrul normelor legale de sczmnt:

601 = 301 5.000

2.Constatare de minus la produse finite, imputabil:

711 = 345 3.000

3.Imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societii, la valoarea

constatat, TVA 19%:
4282 = % 3.720

758 3.000

4427 720

4. Reinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a

imputaiei:

421 = 4282 3.720

5.Constatare de plus la mrfuri:

371 = 607 4.500

6.Constatare, n urma inventarierii, de plus n casierie

5311 = 758 2.500

7.Constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711 = 341 1.000

8.Imputarea prejudiciului referitor la semifabricate:

461 = % 1.240

758 1.000

4427 240

9.Constatare de plus la inventariere la aparatura birotic:

214 = 131 1.500

10. Constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se

poate determina faptul generator:

473 = 3012 500

11. Soluionarea ulterioar a cazului: minus generat de calamiti.

671 = 473 500

12.Constatare de minus la mrfuri, imputabil:

607 = 371 4.000

13. Imputarea prejudiciului referitor la mrfuri, persoanei vinovate, la valoarea de

inventar, TVA 19%:
461 = % 4.960

758 4.000

4427 960

14.Minus constatat la un mijloc de transport n stare nou, neamortizat, imputabil:

658 = 2133 20.000

15.Imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000 lei, TVA 19%:

461 = % 37.200

758 30.000

4427 7.200

16.Constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131 = 131 7.000

17. Constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pn la data inventarierii,

nu se poate determina faptul generator:

473 = 303 500

18. Soluionarea ulterioar a cazului, minus generat de calamiti naturale:

671 = 473 500

19. Se constat o depreciere a mrfurilor stocate, stoc scriptic 2,5 bucat, cost
achiziie 6.000/bucat, stoc faptic 2.500 buc., valoarea de pia a mrfurilor n
momentul inventarierii 5 lei/buc.

Se nregistreaz o depreciere de: (6 lei 5 lei) x 2.500buc. pentru care se constituie

un provizion n valoare de 2.500 lei.

6814 = 397 2.500

20.Inchidere conturilor de TVA:

4427 = 4423 9.120

21. Inchiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 29.000

601 5.000

607 500

671 1.000

658 20.000

6814 2.500

22.Inchiderea conturilor de venituri:

% = 121 36.500

711 4.000

758 40.500

23.Stabilirea impozitului pe profit:

691 = 441 5.040

121 = 691 5.040

Dup efectuarea inventarierii i contabilizrilor de inventar, se ntocmete o nou

balan a conturilor. Funcia acesteia se manifest cu precdere pentru pregtirea
informaiei necesare determinrii rezultatului exerciiului i asigurarea suportului
informaional necesar redactrii bilanului contabil. Balan se redacteaz nainte de
stabilirea rezultatului exerciiului i nu dup determinarea acestuia. Ea se delimiteaz
i c suport informaional pentru nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli. n urm
nregistrrii operaiilor determinate de lucrrile de nchidere a exerciiului financiar, se
presupune urmtoarea balan a soldurilor conturilor la 32.XII.2017.