les 27.010 ASRO SR EN ISO 50001 STANDARD ROMAN ___Ossenbvezorn Sisteme de management al energiei Cerinfe si ghid de utilizare Energy management systems - Requirements with guidance foruse Systémes de management de l'énergie - Exigences et recommandations de mise en oeuvre APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 20 decembrie 2011 ‘Standardul european EN ISO 50001:2011 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR EN 16001:2009 CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 50001:2011 This standard is identical with the European Standard EN ISO 0001:2011 La présente norme est identique a la Norme européenne EN ISO 50001:2011 "ASOCIATIA DE STANDARDWZARE DIN ROMANIA (ASRO) Mendeleev tv. 21-25, cod 010362, Bucurega Dhrecta Standarcizare: Tel +4021 310 17 20,*40.21 31043 08, 40 21 412 47 44, Fax: +40 21 916 58 70, Dvrecya Publeapi Serv, VanzdrvAbonamente: Yel +40 21 318 77 25, Fax +40 24 317 25 14, «40.21 312 94 88 ‘Sericl Reda ing, Brepurde Autor +4021 316.99 74 SAGO a prevertaki sancara Wr ace PUBIC pn orca procedeu (elconie, mecanc, flocopere, micrfimare etc.) este infers daca nu exit aoorcul sere a ASRO. Ref. SR EN ISO 50001:2011 Ediia 1 InfoStandard Web 3.0.[Acest standard reprezinta versiunea roména a textuul in limba englez& a standardului european ENISO 50001:201 1. Standarcul a fost radus de ASRO, are acelagstalut ca gi versiunie ofciale gia fost pubicat cu permisiunea CENICENELEC. Acest standard reprezinté versiunea romané a standardului european EN ISO 50001:2011 Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi stalut ca gi versiunile oficial 2 fost publicat cu Permisiunea CENELEC. |Acest standard este idenlic cu standardul european EN ISO 50001:2011, reprezenténd versiunea Toman a textul in limba engieza. ‘Standardul european EN ISO 50001:2011 a adoptat fard modificiri comune standardul intemational 1S0 50001:2011 Acest standard inlocuiagte slandardul romén SR EN 16001:2009, care réméne in vigoare pnd in data de 26-04-2012, Prezenlul standard int’é in palimoniul ASROICT 19:Conditi, clasifcare, ncercinh de media ‘Standardizarea privind aspectela de mediy pentru sistemele si produsele electric si electronica, Managementul energie InfoStandard Web 3.0.6-1865STANDARD EUROPEAN EN ISO 50001 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE, EUROPAISCHE NORM Octombrie 2011 “SaaS ge EN 1800 ZOOS Versiunea romana Sisteme de management al energiei — Cerint (ISO 500012011) si ghid pentru utilizare Energy management Systimes de management do Energiemanagementsystome systems - Fénergie — ~Anforderungen mit Anietung Requirements with Exigences et recommandations de zur Anwendung guidance foruso mise on oouvro (80 80001:2011) (180 $0001:2011) (80 50001:2011) [Acest standard european a fost aprobat de CEN la 25 octombrie 2011 Membr CEN si CENELEC au obligatia s8 respecte Regulamentul Intem CENICENELEC care stpuleaza condiile In care acestu’ standard european i se atribuie statutu! de standard national, {ard nici © modifcare. Listele actualizale gi referintele bibiografice refertcare la aceste slandarde nalionale pol fi objinule pe bazd de carere de la Cenlrul de Management Management CEN-CENELEC sau orice membru CEN si CENELEC. Acest slandard european exsté in vel versiani ofidiale (engleza, franceza, germand). © versiunea in oricare alta mba, realizaté prin taducerea sub responsabiilatea unui memibru CEN 51 CENELEC, in imba sa najonala si notiicata la Centrul de ManagementCEN-CENELEC, are acolagistalut ca gi vorsiunle ofcala, Membr CEN sunt organismele natonale de standardizare din Austra, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croajia, Danemarca, Elveja, Estonia, Finland, Franta, Germania, Grecia, anda, lslanda, Hala, Letonia, Litvania, Luxemburg, Malta, Marea Brianie, Norvegia, Olanda,\ Polonia, Portugala, Republica Ceha, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria 4 CENELEC Centrul de Management CEN Centrul de Management CENELEC: Avenue Marnix 17, B - 1000 Bruxelles ‘Avenue Mamnix 17, B- 1000 Bruxelles © 2071 CENICENELED Toate rept membrlor CEN gi CENELE oalare Sb orca Tom ih ee MO BURT 180 50001:2011 RO InfoStandard Web 3.0.‘SR EN [SO 50001:2011 Peambul Textul ISO 50001:2011 a fost elaborat de Comitetul Tennic ISOITC 242 *Managemental energie, al Organismului intemational de Standardzare (ISO) si a fost adoptat ca EN 180 50001:2011 de comitelul technic CENICLCIJWG 3 ,Managementul caltati gi agpecto onerale corespondente de calitato" al carui secretariat este deynut de UNI ‘Acest standard european trebuie sa primeasc statutul de standard national, fe prin publicarea Lunui text ident, fle prin ratffcare, pana cel tarziu In aprile 2012 gi standardele nafonale confictuale rebuie anulale pana cel Lreiu in apdie 2012. Se atrage atentia posibitaji ca unele dinire slementele acestai document pot face subiectl Lunor drepturi de proprietateintelectuala. CEN [glsau CENELEC] nu trebuie facut responsabi penlns identifearea unuia eau a iuluror acestor dreptur de proprietale intelectual, ‘Acest document iniocuiegte EN 16001:2009, Conform Regulamentuul Inlem CENICENELEC, organizalile de slandardizare din urmatoarale {ari sunt obigate sa puna in aplcare acest standard european: Austia, Bolgia, Bulgaria, Cipru, Croajia, Oanemarea, Elveya, Estonia, Finland, Franta, Gormania, Grecia, Wanda, Ielanda, Naa, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Brianie, Norvegia, Olanda, Poionia, Portigala, Republica Ceha, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria Declaratie de ratificare Textul SO 50001:2011 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 50001:2011 fara masificén comune, 2 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN [SO 50001:2011 Cuprins Pagina Preambul 2 Introducer. 4 4 Domenie aplicare 6 2 Relorinte normative 6 3 Termeni frit 6 4 Covintolesistomului de management al energie 10 4.1 Corinto gonerae. 10 4.2 Responsabittalea managementui 10 42.1. Management de a el mai na rive! 10 422. Reprezenlantu managementui 1 43 Police energotica. " 4A Planiicare energetics 12 444 Gonorail 12 442 Cerne legle gi alte cern. 2 443 Analza enorgotca. 12 444 Nivelde energie de refernt 13 44.5 Indicator de perforant energetic 13 448 Obiectv, tints energetice si planur de acjune ale management energie. 1S 45 Implementare gi operare a 454 Gonoraltat 14 45.2 Competents, irstuire gi congtentzare “4 45.3 Comunicar. 14 454 Documentaia 4 455. Conto oporational 15 456 Proictare 16 45,7 Achizionarea de serve energotice,produse,echipamente gi de ererco 16 46 Verfcare 16 4.6.1 Monilorizare, masurare gi ana 16 462 Evaluarea conform cu carina legale gi cu ato ceri a7 4.6.3 Audit intern al EnMS. a 464 Nenconformitti,corecti, acune corectva g actune preventva a 4.85 Contoul inregistaror. 7 47 Analza ofectuata co management. 18 4.74 Genera 18 4.72 Elemente da intare ale anal’ efacuald de management 18 4.73 Elemente de iegre dn anaiza efecuaté de management 18 AAnexa A (rformatva) Ghd pontu llzarea acest standard intematjonal 19 ‘Anexa_B(informativ) Corespondanja.intre ISO 50001:2011, ISO 9001:2008, ISO 14001:2004 gi 180 22000-2005. 25 Biiograte 2a 3 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN [SO 50001:2011 Introducere ‘Scopul acestui standard international este de 2 da posiiitatea organizailor $8.4 stabileasca sistomele 51 procesele necesare Imbunatajiii performanfe! energetie, inclusiv a efcienjl ‘energie, ga utlizari ¢ necesaruul de energie. Implementarea acest standard Internayonal at lrebui 88 conducd la reduceroa emisilor de gaze cu elect de sera gia orcdruialtimpact asupra mediulti 51 a costurlor de energie prin management sistematic al snergiei, Acest slandard international este apicabil orgarizailor de orice tp gi marme, inciferent de condiile geografice, culturale sau sociale. Implementarea cu succes depinde de angajamentul de la toate nivelurie 9 functile organizatiei gn special, de la managementu! de la cel mai inall nivel Acest standard international specifica cerinfele pentru sistemul de management at anergiei (EnMS), pe baza cérora © organizalie poate reaiza gi implementa o polited energetied gi poale stabil obectvo, fine 5 planuri de acne care au in considerare cerintole legate 5 informatile Teferitoare la tiizarea semnifcativa a energiei. Un EnMS permite unei orgenizafii -s realizeze angajamentele privind pola, s@ inteprinda acjuni necesare pentru a- Imbunatal performanja energelica $ sd demonsireze conformitalea sistemului cu cerinele acesi Standard intemalional. Acest slandard internajonal se aplica actwilablor pe care organizalia le Controleaza gi aplcarea acestui standard internajoral poate fi adaptata pent a corespunde cerinjelor specific ale organizapol,incluzand complextatea sistomulu, nvelul ce documentare si resursele ‘Acest standard international se bazeazd pe metodologia de Imbundtatre continua *Pian-Do- Cheek-Aet” (POCA) 5 inlroduce managemantal enargiel in practice organizalorice de fecare zi ‘dupa cum este iustrat in figura 1 NOTA ~ in contextul managementului energiel, bordarea POCA poate fi reaumata in esena pen urmatoarel: Planificd: ofectuoazd analiza energtica $I stables nivelul 60 refering al energie, Indleator do performanga energetic (ENP), oblotvee, tele gplanurve de actune necesare obtneri ce rezutate ‘ate sa Imbunalaeascé performansa energetca In concordanta cu poites organza Ih coment ‘energetle Efectueazé:implemertesza planutle ce acfune ale managementulul energie = Vorificd: montorizears $1 misoaré procesale si caracerstcle principale ale operatunlor care eterna perormaniaenergeled In rapa cx paica 9 obecivele pins energias raportcard ‘Actioneaza: reprinde actu pent imbunattrea continu a performanjolenergotice ga EnMS. 4 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN [SO 50001:2011 Imbunatatire ‘continua TE: rh Figura 1— Modelul sistemului de management al energi international ‘cuprins in acest standard 30a la nivel mondial a acestui standard intemaional contribue la utitzarea mai sficient8 2 nergie cisponibile, la cresterea compeiivtai gi la reducerea emisilor de gaze cu ‘fect de sera sila oncare alt impact asupra mediului asociate, Acest standard intomational este aplicabilindiferent de tipurie de energie ublzat. ‘Acest standard international poate § uliizat pentns certifieare, invagistrare gi declararea pe roprie rdspundere a EnMS al organizalisi. Acesta nu stablagte cerinjele absoiule pentru Performanta energetic peste angajamentele asumate privind poltica energetica a organ zatiei 5 obligatilo acostoia de a respecta corinjale legato 3i alte crint, Astfl, dou organizati caro estagoard aclvita) similare, Gar avand performante energetice dient, pot si fia amandoul Conforme eu cerinfele acest standara, Acest standard inleralional este fundamental pe slementele comune ale standardelor de sistome do management ISO si asigura un nivel rdicat de compatbiltate cu ISO 9001 si 180 14001. NOTA - Anexa & araté rela Inte acest standard intemajonal si ISO 9001:2008, SO 14001:2006 30 220002008, © organizajie poate alege integrarea sislomuli de management din acest slandard internalional cu alle sisteme de management, clus acelea refentoare la cailale, medi $1 séndtale gi secuniate ocupational, 5 InfoStandard Web 3.0.‘SR EN ISO 0001:2011 1 Domentu de aplicare ‘Acest standard intemational specifica cerinjele pentru stabiirea, implementarea, menfinerea si Impunatatirea unui sistem de management energetic, al carui scop este $8 creeze posibiitatea ca 0 organizalio s urmeze 0 abordare sistematica pentru a objine imbundtatrea continua a performantel energetic, care SA includ eficienla energelicd, modul de ulizare a energiei gi consumul de energie. Acest standard international slabilegte cerntele corespunzatoare penta uilizarea gi consumul de fenergie, § include practic: de masurare, de documentare gi de inregistrare, de proiectare 5i de achizifonare peniru echipamente, sistem, procese 51 personalil care s& conivibue la performanta energetic. ‘Acest standard intemational se aplica pentru toate variabilele care afecteazé performanja energetics are pot i monitorzate gi inflenlato de organizale. Acest standard internalional nu stabilegte rites de performanta speciice priv eneraia, |Acest standard intemajional a fost conceput pentru a fi ulizat independent, dar poate fi aliniat sau integrat cu alte sistome de management. AAcest standard interational este aplicabil oricrei organizatii care doragte 8 se asigurs c& se Conformeaza proprei polici energetics declarate si doreste s demonstreze aceasta alora, astfel conformitatea find demonstralé al prin miloace de autowvaluare g declarale pe propre raspundere 2 conformilai cal gi prin cartiicare @ sislemuldi de management al energie de calre 0 organizaje ‘Acest standard intemational furizeazs, de asemenea, in anexa A, un ghid informav pent utizarea 2 Referinte normative [Nu sunt indicate referinfe normative, Acestartcol este inclus pentru a mentine numerotarea identicé ci cea a colorake standard ISO refertoare Ia sistema de management 3. Termeni Pentru scopul acestui document, ge aplica termeni gi definite care umeaza 3A imite imile fizice, ale amplasamentului gisau limite organizatorice, aga cum sunt defile de catre organizatio EXEMPLU: Un proces: un grup de procese; un amplasament: 0 Iteagé organzaie: amplasamente multiple ‘afte sub contol accel! organzatt 2 bundtajire continua proces recurent din care rezuilé cresterea performanlei energelice gi a sistemului de management energetic NOTA 1 -Procesul de stabe a oblectvelors de gasite a oportunsiior de imbundtaje este un proces cont NOTA 2 - Imoundtaiea continua permite crestarea performanjsl energetce glabsle i concordants cu palitca bnergetcd a organza InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 33 corecti ‘acfunea de eliminarea @ neconformititi (3.21) detectate NOTA -Acapiat dupa ISO 8000-2005, detnija 3.8.6. 34 actiune corectiva acjune pentru ekminarea cauzei unei neconformitai (3.21) detectato NOTA 1-Potensta mai mute cauze pent oneconformite NOTA 2 - Actunea corectva este Inveprnsé ca 58 prevind reapariia neconformkaji in imp ce acjunea preventva este nvepinss pers preven sparta neconfomtat NOTA 2- Acta upd 80 9000:2008, defingia 2.65 leclicitate, combustbil,abur,caldurd, aer comprimat gi alte miloace asemanaioare NOTA 1 - Pentru ubizarea acest standard internaional, energie reprezna cfertele forme de energie inlusi tele in surse regonerable, care pot achiziionate,stocata, rata, wlzae fn ecnpamente sau procese, 8a recuperate NOTA 2 - Enerla poate cet ca fine capactatea unul sistem de a produce o ac tfecta un vera mecars. Wate externa sau de @ 36 nivel de energle de referints feferin}S (ceferinje) cantiaiva (canttative) care ofe tnergetice (© bac peniny compararea_performante NOTA 1 - Un nivel de energie ae referinté reflects peroad de timp species NOTA 2 Un nivale enerle de reterin poste fi normalizat prin uizares vaiabelarearesfecteaza wslzarea ‘sau consumul de energie, ales nivel! de procucte, temperatura le (temperatura exteioara ete NOTA 3 - Nivel de energie ce refenny este fost si pentru caleularea economilo de energie, ca refer Inaiie ide cup implementarea actiunlor ée Tnbundtie a pertormaniel energetce, a7 consum de energie cantate de energia utiizata 38 eficienta energetica Taport sau alta relate cantitaiva intre un rezultat realzat (elementul de iegire) al performants, serviciul, eunurior sau energie g energiaintata in sistem (elementul de intrare) EXEMPLU: Eflenta converse: raport energie necesarlenergia tliat: raportieselnare;raport energie teoreticd necesaré penis funcionare/energieuilzaté pent funetonare NOTA - Este necesar ca att clementul de inare cit si element de iegre s4 fe clar specifeate caltaty g canis 9158 fe masurabl 39 Sistom de management al energiei EnMs. fansamblu de olemente interconectate si in interacjune, cx scopul 6 a stabil pollen energeticd 5! biactivae prvind onersia procum s procosele gi procedure pontu a reakza acolo obiactve InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 nt al energiei Persoan (persoane) responsable pentru implomentarea efeciiv’ a actvitajilor sistemului de ‘anagement al energiel si pentu realizavea de imounatalr ale performantei energetice NOTA Masimoa echipel va f determinata de maimea g natura organize precum side resuselecisponible. Echipa poate compusa cinta singura persoana, cum af reprazantantul management 344 obiectiv privind energia Fezultt sau set de acini stabiite pentu a fi ndeplinta poliica energeticd a organizatel, refertoare la Imbunatajrea performanjei energetice 32 Performanfé energetic Fezultalo masurabile referitoare la eficienta energeticd (3.8), utiizare de energie (3.18) si consumul de energie (3.7) NOTA 1 = Ta contexul slstemetor de management a! energie, rezuitatele pot fi masurste in raport eu politea ‘nergete, oblectvele,tinele organiza alte carne ce peformarta energet, NOTA.2-Performanta energtic este o component a performante sistem de management al energie 3.3 indicator de performanta energetic’ EnPt valoare canttaiva sau masurd a performantei energetice, aga cum a fost defnita de catre organizaje NOTA -EnP! ar puieaf exprimat print. masurare simpl, un rapot sau prin-un model mal complex 344 politica energeticd eciararea de calre organizate a intenfilor sale generale gi a direciel de organizare in caea ce prveste performanta sa energetica, aga cum sunt exprimate ofl de management de la cel mal Tnaltrivel NOTA Pott etc fumizeaza un cacru de actiune ge stable a cbiectvelor gi tslr energetics. 3.5 analiza energetica doterminarea performantel energotice a organizatoi bazata pe date gi alta informati, care conduc la identifearea oportuntaior de imounatitire NOTA - Conceptele cum ar f “dentifcarea g! analiza aspectelor energetice” sau “profil energetic” cin ale Sandarderegionae sa hallonale sunt ince n concepts "analiza energetic 3.46 Servic energetice Aacivitai gi rezultatale acestoraraferitoare la furnizarea si/sau utizarea de energie 37 {inta energetics Cerinfa detaliaté gi msurabilé a performantei energetice, apicabila Inregii organizatii sau unor parf ale acesiea, care decurge dint-un obiectv energelc g care necesita sa fe slabilta gi Indeplints cu scopul de a reaiza acest obieciv 3.18 utiizarea energiei modalitate sau tp de aplicafi ale enercieh rl, lumina, nedlaee, rite, vansper.procese lint de procucte a InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 39 parte interesata persoana sau grup preocupat sau afectat de performanta energaticé a organizato: 3.20 audit intern proces sistematic, Independent gi documentat pentru obtinerea da date gi evaluarea tn mod obiectiv a fcestora cu scopul de a determmna masura in care cernfele sunt indepinte NOTA ~ Ase vecea anexa A pent informal suplimentar, 321 neconformitate eindeplinirea unel cere [180 9000:2005, defnita 3.6.2) 3.22 organizatio ompanie, corporate, fim, Inlroprindere, autoitate sau insti, o parte sau 0 combinalo a acestora, ‘cu responsabiltate lnitaté Sau cu at stat, de dept public sau privat, care are siructura functional ‘administraie proprie gi care are autontatea de a controla utiizarea gi consumul lor de energie NOTA -0 organizale poate format into persoand sax un grup ce persoane, 323 actiune preventiva acjune pentru elminarea cauzel unei neconformital (3.21) potentiate NOTA 1-Potexsta mai mute cauze pentru oneconformite potential NOTA 2 - Acjunea preventva este inireprins® pentu a preveni spat Irtreprinsd pert a preven reaparta, In timp ce acjunea corectvé este NOTA 2- Aca 264, cups ISO 9000:2005, cf 324 procedura mod specifiat de a efectua o actvtale sau un proces NOTA 1 - Procedure pot § cocumentate sau nedocumentate NOTA 2 - Atuneicénd o procedurd este documentats, este fecvent usizat termenul de “pracecurd criss" sau ‘rocedur’ documenta NOTA 3- Acpeate cupa ISO 90002005, cefinia 345. 3.25 inregistrare document care deciard rezultate obtinute sau fumizeazé dovada actvitaior efectuate NOTA 1 - Inrogsrile pot uizte, co exemplu, pentru a cocumanta rasabiltasa si a fumiza dover ale ‘enfcdri,acuni corctve si acjuni preventive NOTA 2- Adaptare cups ISO 9000:2005, cefinia 376 3.26 domeniu de aplicaro exindere a activiatior, a facitaior i a deczilor la care face referre orgarizatia prin EnMS, care Poa includ difrite limite InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 [NOTA -Domeniul de aplcare poste include energialegata de transpor. 327 utiizare semnificativa de energie Lblizare de energie ce reprecinldo parte semnfficatva a consumusui de energie sisau care reprezinla un potenfal considerabii pentru imbunatajrea performanfei energetice NOTA -Chitele de apreciere a importanjl sunt determinate de ctr orgartaje, 328 management de la col mai inalt nivel prsoana sau grup de perscane care orienteaza gi controleazd de la cel ma inal nivel o organizalle NOTA 1 Managementul de Ia oe! mat Int nivel conalesza organizatia aga cum a fost deft In cach ‘lomenisi de apioare 9 al lmielor sistem de management al energie, NOTA 2- Adpeare cups ISO 9000:2005, cefiniia 827. 4 Cerintele sistemului de management al energi 4.4. Ceringe generale Organizayja trebute un EnMS in 2) SA stabileasca, s8 documenteze, sé implementeze, 68 mentina gi sa Imounatateas Conformitate cu cerinjele acestu’ standard international, ) 88 defineasca gi sa documenteze domeniul de aplcare si limitele proprui Ens; ©) $8 determine modul tn care indepiineste cerinfele acestul standard international, in scopul de a roaliza Imbundtajioa continua a porformantei sale onorgetice gia proprilul EnMS. 4.2. Responsabilitatea managementului 42.1 Management de la cel mai inalt nivel Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie 88 demonsteze angajamentul séu pentru a susjine En gi pentru a imbunaiaii continuu eftcienja acestuia prin 2) dofinirea,stabiirea,implamentarea gi menyinerea une polici anergetce, b) numirea unui reprezentant al managementulu gi aprobarea formal unel echipe de management alenergie: ©) asigurarea resurselor necesare pentru a stabil, implementa, mentine gi Imounatati EnMS gi performanta energetica rezutate; NOTA -Resursee includ esurse umane, calf specialzae, resurse tehnologice gl thanciare Ms, 4) identfcarea domens de apicare ga iiteloraplcabie pi ©) comuinicarea importante! managementuli anergie calor cin eadeul organiza 1) asigurarea ca obiectvee gi into energatice sunt stabi; 4) asigurrea c& EnPl este corespunzétor organiza fh) luerea tn considrare a performantel energetic fn cacrul panier pe termen lng; i) asiqurarea c@ rezultatle sunt masurate 9 rapertatelainorvao determinate de timp; 10 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 i) ccordonarea analzelor efectuate de management 42.2. Reprezentantul managementului Managemental de la cel mai inalt nivel trebuis s8 numeasca un reprezentant (reprezentant)al(a) ‘managementuli cu abiltati gi competente adecvate, care, independent de alte responsabiita, are (au) resporsabiltatea si autortatea pentru ca 1a) 88 apiguro ca EnMIS oate stabil, mpromentat, montinut gi Imunatajt contnuu conform cu acest slandard inernajional ) 88 Identifee perscana (persoanele) aulorizata (e) de catre un nivel de management Corespunzalor, 88 hicrece cu reprezeniantl managementulss pantu a susjina actwiajle de management al enercil ©) 88 raportezs c&tre managementul de la nivelil cel mai ina aspectsle prvind performanta energetic: 4) 88 raporteze catre managementul de la rivelul cel mai inalt aspectele privnd performanta EnMS; ©) 88 asigure 8 planificarea aciviajlor de management al eneraiei este elaboraté astel ined $8 sustind politca energetca a organizatiel, 1) 8 defineasca sis comunice care sunt responsabiltatle si autoriatile pentu a faciita un ‘management al energieleficient, @) 58 determine erterile gi metodele necesare pentru a se asigura cd sunt eficente alatfuncjonarea Al gi contolul Ens, hh) $8 promovaze constiertizarea palit gi obiectivelor energetice la toate nivelurile organiza 4.3 Politica energetica Pollica energatica trebuie 8 stabileasca angajamertul organizatei pentru a realiza Imbunatalirea Performantei energetics. Managementul de la cel mai inait nivel trebuie 88 defineasca poltica fnorgetica gi sa se asigure ca aceasta 2) este corespunzatoare naturi $1 marimi, dn punct de vedere al utizari gi consumului de eneraie ale organiza b) include angajamental de imbunatitre continu 2 performanti ergetice; ©) include un angalament de asigurare a disponibiltatiinformatilor gia resurselor necesare pentru realizarea obiactvelor ga tintelor, 4) include un angajament de conformare cu cerinjele legale aplicabile gi cu alte cerinfe la care ‘organizaja a subscrs referitor la utlizarea energiel, consumul de energie s efiienta energetics; ©). fumizeaza cadrul pentru stabilrea g|analizarea obiectvelor gi tintelor energetics; 1) sustine achiitionarea de produse si servicil energetice efciente gi proiectarea adeovaté pentru Imounaiatiroa performantei energetic; 19) este documentata gi comunicata la toate nivelurie In organizaie; hh) este Tn mod regulat analizata sactualizata daca este necesar. " InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 50001:2011 44 Planificare energetica 444 Goneraltii COrganizaiatrebuie 88 coordoneze gi s& delind o planifcare energeticd documentaté. Planifcarea energetic trebuie 88 fe n concordanfa ci potica energetca g trebule 88 aba ca rozultat acta care Imbunatajesc continuy porformanja energotica Pranificarea energaticd trebuie 88 contind 0 analiza a activitaior organizafel care pot infuenta performanta energetia, NOTA 1 0 clagramé concept de istare privndplaniicares energetica este prezentat In figura A2 NOTA 2 — In ate standard regionale sau najonale conceptela cum arf “ientfcares si analiza sepectelr fenergeice" sau "profll energeie" sun incuse In concep! analiza! prvind energia, 442 Corinte legale si alte cerinte COrganizaya tebuie £8 identifice, sé implementeze gi 88 alba acces la cerinjale legale aplicabile gi la alte ceringe la care organizalia subscre, refetor la utlizarea energie, consumul de energie gi eficenta energeticd COrganizaiia trebuie $4 determine modul in care se aplca aceste cerinie la utlizarea snersisi, Cconsumul de energie gi eficienta energetic gf trebuie s8 se asigure c& aceste cerinjele legale gi alte Cerin la care subscrie sunt uate Tn considerare ia stablirea, mplementarea gi menjinerea EnMS, Cerinjle legale aplicabile gi alte corinte la care organizatia subscrie trebule analiza la intervale de Limp definite 44.3 Analiza energetic& Organizaija vebuie $4 realizece, 88 inragistreze 51 s8 pastreze analiza energeticd. Metodologa gi ciiterile utlizate pentru elaborarea analizei energetic trebuie 88 fe documeniate. Perisu a elabora analiza energetica a organzatia vebue: 2) 88 analizeze uilizarea energie! sl consumul de energie pe baza masural pe ator informali, g — Identficarea surselor curente de energie ; — evaluarea a utlizri gi consumulu de energie din trecut gi prezent; b) 88 identiics domenile de ullizare semnicatva a energiei, pe baza analzei utliziri gi a ‘consumului de energie si anume — 88 identifce facilitate, echipamenisle, sistemele, procesele si personalul care lucreazé Pentru sau In numele organizatiei, care afecteaza in mod semnfcatvutlizarea gi consuml {e energie; — 88 identiice ate variable relovante care afecteaza semnificativ ublizarile energiei, = s8 determine performanja energeticd curenté a facitajilor, echipamenteler, sistemelor gi praceselor in corelare cu utiizare semnificatve, identifcate ale energiei; Luizarea gi consumul de energie vitoare ©) 88 identi, energetic. registreze oportunititle pentru imbun rea performantsi leramizeze gi 88 2 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 NOTA ~ Oporuntaile se pot tm legéturd cu surse potenfale de energie, uilizarea surselor egenerable de ‘energie, sav alte suse ahematve ce energe cum arf energia cin deseun Analiza energetica rebuie actualizaté la intervale defirite, de asemenea ca réspuns la schimbarie Imajore ale faciitailor, echipamentlor,sistemeler sau proceselor, 4.44 Nivel de energie de referinta Organizaja trebuie 58 stabileasca un nivel(ur) de energie de roferinta utlizand informafi din analiza ‘energetic inital, luand in considerayia dale aint-0 perioad adecvata do utlzare §i de consum de energie a organizatei. Modifcdnile privind performanta energelica Lrebuie masurate in raport cu nivel (utle) de energie do refering Alustarea nivelulu(urlor) de energie de referin|s trebule efecluaté Int-anul sau mai multe dintre ccazurie uratoarele: _— ature’ cdnd EnPl nu mai reflect ullizarea 5} consumul de energie al organizaje, sau — au avut loc modifica majore in procesul, modelele operationale sau in sistemele de energie, sau — In conformitate cu © metoda predefinita [Nivurte de energie de rofernttrebuio 88 fe actualizate si inragistrato, 4.45 Indicator ai performanjei energetice Organizaja trebuie s& identfice EnPl adecvall pentru montorizarea gi mésurarea performante! sale fenergetce. Metodologia peniry slablirea gi actualizarea EnPl trebuie Inrogisvala g1 anaizala in mod regulat EnP! trebuie 8 fe anaiizali gi compara tn raport cu nivelul de energie de referints, dupa caz 4.46 Obiective, tinte energetice gi planuri de actiune privind managementul energie! Organizayja tebuie sa stabileascd, s8 implomenteze gi s& monjnd obiectve gi tinte energetice documentale pent toate functile,rivelunl, procesele sau facitaie relevante din cadru organ zal Trebuie stabilte termenele pant realizarea cbiectvelar gtintelor. Obiectivete gi tintele trebuie sa fle In concordanta cu poltica energeticd. Tintele trebuie sa fe in concordant cu cbiectivele. [Atunci cand so stabilesc gi so analizeaza obioctvel gi tntle, organizaiatrebuie s& fa Tn consideratio Cerinele legale gi alte cerinfe, utlzarea semnificata a energia $i oportunitapla de Imbunatajie a Performante: energetice, aga cum au fast identficate prin analza energeica. Trebule, de asemenea, luate in consideratie conijile nanciare, operafjonale 51 comerciale, optunie tehnologice 51 punctul {de vedere al parr interesate. Organizaja trebuio s8 stabileascd, s8 implementeze gs men)na planur de acfiuni perisu reaizarea obectwvelor gi tintelor sale. Planurile do acjune trobuie includ — desemnarea responsabiliaior = miloacee gtermenele in care sunt realzate intee incviduae; — 0 prezentare a molede’ prin care tebule verfcaléo imbunatatie a performanel energie — 0 prozentare a motedoi de vericare a rzultatelor. Pianurile de actiune trebuie documentate si actuaizate la intervale definite a InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 4.5 Implementare i operare 454 Generalitag COrganizatja trebuie s8 utlizeze planuri de actune gi alte rezultate din procesele de planiicarea pentru implementare si operare. 452 Competent, instruire si constientizare COrganizayia trebuie sa se asigure c orice porscand (e) care tucreaza pentru sau tn numolo organizatei, jn legalurd cu bizare semnificative de energie, este (sunt) compatenta (e) avand in vedere niveiu! adecvat al educa, instuli, profesionalismulu: eau experientel, Organizava Webuie $8 identifee nevole de instruire asociate cu ‘controlul uilizrior sale semnnificative de energie si cu funeyonarea EnMS su, Organizalia trebu'e 6a ofereinstrures sau sa inteprinda alte acjuni pentru a Indepinnecestable de instute. Trebuie 88 fe pastrate documentale corespunzatoare, Organizaja trebuie 88 se asigure c& once persoana care lucreaza pentru sau Tn numele organzate este conglenta de: 2) impertanta conforma cu paltica energetics, procedure gi cerinjele EnMS; b)atributile, responsabillaie g aulortatea lor in Tndoplinirea cerintolo €) beneficile unei performante energetice Imbunstatte; 4) impactul roal sau potential al actvitdjlor prvind ullizarea energiei gi de consumul de energio precum gi modul in care actwvitaile gi comportarea sa contibuie la realizarea objectivlor gi tinlelor fenergetice precum 5! de consecinjle potenfiale ale abateri de la procedurie specifica, 453° Comunicare Organizaja trebuie 88 comunice pe plan intom despre performanjele sale energetce si despre EnMS, Inr-un mod adecval dimensiani: rgarizalie COrganizaja trobue 8 stableasca 1 68 implomenteze un proces prin care orice persoana care lucreaza pentru sau in numele organizaliei poate face comentani sau s& sugereze Imbunatajn referitoare la EnMS, Organizaia trebuie sa decidé dac8 va comunica sau nu in exterior despre politica sa energetics, EnMS gi performanta sa energetod gi trebuie 54 documenteze aceasta decvie, Daca deciza este Pentru comunicarea in exterior, organ zaljatrebui sa stabileasca gi sa implamenteze o motoda pentru ‘acaasia comunicare externa, 45.4 Documentatie 45.41 Corinto pentru documentatic COrganizatja trebuie sa stabileascd, 68 implementeze gi sé pastreze informalia care descrie slementale principale ale EnMS gl interactiunea acestora, pe suport harte, in format alectronic sau pe orice alt tp 4 suport. Documental EnMS Lebuie 9 includ 2) domeniul de aplicare gi imitele EnMS, b) politica energetea, “4 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 ©) obieetiv {inlle gi planurile de acyiune gets; 4) documentele, incusiv inregistranle cenuto de acest standard intemnayonal @) alle documents stabilite de organizatia a find necesare. NOTA -Gracul ce documentare poste varia pent cere organiza din umétoarele mative: = marine gpl activior organiza ~ complexe processor ga insrachuniorcntre al; ~ competent personal 48.4.2. Controlul dacumentelor Documentele cenite de acest standard intemafional gi de EnMS trebuie tinute sub control Acolo unde ‘9 cazul, contol include gi documentaia teh COrganizaiatrobuo sa stabileascd, 8 implomantezo gs monjina procod.ra() pont 28) aprobarea dacé sunt pertinente sau nu documentela,ininte de emiterea acestor; »b) analiza perodcd 5 actualzarea docmentelor, up cum este necesar; ) asiguarea c& suntientficate modifica 5 stasul de revizuire a documertelor, 8) asiqurarea c4 versiunile relevante ale documentelor apiicabile sunt disponible la locurile de bizare, ©) asigurarea c& documentale rama lable gl identficabile cu uguring 1) asigurarea ca documentole de provenianté exter stabilte de organizatio ca find necesare pentru Planificarea gi funejionaraa EnMS sunt identiieale gi acestea sunt cistnbuite in mad contol; @) provenirea utlizari neintentionate a documentelor perimate | dentficarea corespunzatoare a ‘cestora, n eazul in care sunt pastrale pentru un scop oarecare, 455 Control operational COrganizata trebuie 88 identiice si s& planifice acele operatuni si actvtatle de mentenanta asociate cu utizanio sale somnifeatve ale anergiel g care sunt In lagaturd cu politica, obiectvelo, pntole g planurile de actiune energeticd, cu scopul de a se asigura cd ele sunt reaiizate in condiile specifcate prin urmatoarele mloace: a) stabiirea si apicarea de citeri penis funcjonarea gi menlinerea efcianté a ullizénlor Ssermificative de energie, acolo unde absenja acestora ar putea duce lao abatere sermiicativa de la Performanta energotica stabil; ) functionarea 5i mentenanta faciitatlor, proceselor,sistemelor gi schipamentelor In conformitate cu cnterile operationale ©) comunicarea corespunzatoare a controalelor operationale cdize persoanele care lucreaza pent gi In numele organizate NOTA ~ 0 organizatic poste sloge sé includa pertrmarja energstis,stunel cénd se ia In considerare posiitateaaparjelunor sap de urgena sau cezaste noisy achltlonarea de echipamente gs determine ‘mocul In care va roactona in acests situa 16 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 45.6 Proiectare Organizaja trebuie 8 ia in considerare opartunitatie de Imbundtajire a performantei energelice gi Controlul aperalional in proiectarea faciiltior, echipamentelr,sistemelor gi proceselor noi, madificate sau renovate care pot avea un impact semnficat asupra performantei energetic, Rezultatele evaluari performantel energetice trebuie 8 fle Incorporate acolo unde este cazul, In spociticatio, proiect gi actvitat do achizitonaro al project (or rolevanto. Rezultatale actvtati de proiectaretrebuie Inregistate. 45.7 Achizifionarea de servicii energotice, produse, echipamente si de energie ‘Atunci end achizitoneaza servci energetice, produse gi echipamente care au, sau pot avea un Impact asupra ular sormifcatve a energie, organizala vebuie 8 infermeze fumizoni c& achizijonarea esto evaluatd partial g pe baza performantei energetics. COrganizaja tebuie si stableasca gi s& implomenteze criterila pent evaluarea utilzari, a Consumului de energie gi a eficientel energetice pe durata de viald planificata sau probabilé atunc cand achizitioneaza produse, echipamente gi serviilenergetce gi caro se asteapta s@ aiba un impact ‘somnifcatv asupra porformante1 enorgeice a organ ati. COrganizatia trebuie sé defineasca si 38 stableasca specifcaiile de achizijonare a energie de la fumizor, daca este cazul, pentru energia ulizata fect NOTA~A se vodeaanexa A potu mai mute intormafi 46 Verificare 46.1 Monitorizaro, masurare si analiza Organizaia trebuie £8 20 asigure c& principaele caractorsil ale functunior sale care determina Performanta energetica sunt monitonzate, masurate si anaiizate la intervale planifcate. Principalele Caracteistc rebuie s@ inctuea cal putin: 8) uiitearie semniiative ale energie i ate olemente de iegire ale analze! energatice; ) variables principale asociate utizarior sermifcatve ale energie ©) EnPt; 4) eficenta planurlor de aclune privind aingerea obiectveor gi inteor; ©) evaluarea consumului real de energie fat de ce! preconizal Rezullatele monitorizari i mésurdiprincipalelercaracterisi rebuie inregistrate. ‘Trebuie defiit gi implemental de caire organizalie un plan de masurare a energiei adecval mérimi gi complextalorganizate’ gi echipamentul de moritorizare gi masurare necesar. NOTA - Masurarea poate cuprnde ce la contre num pent uit! in organizaile mil, pnd la sister. Complete de montrizare si masurare coneciata la aplicati sofware compete capable $8 preiucrezeinformaia | 8 ofere analize In mod atiomat. Este ce competenia omganizatel $8 cetermine mijaacele g1 melodele de masurare Organizayia trebule $8 dofineascd $i sd analzeze periodic nevaile sale de masurare. Organizata lrebuie 8a ge asigure ef echipamentul ublizat la montorzarea si mAsurarea caracterisicilor principale furizeaca informati care sunt precise si repelabile. Trebuie pastrate inregisirare elalonarior gi ale ‘madaltati de stabi a exacttati 9 repetabiitai 6 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 Crganizaja tebuie 88 invastigheze gi s& dea un réspuns referlor la abaletle importante ale performantei energetice. Rezullatele acestor avila rebuie pastrale cu cerinfelalagale gi cu alte cerinte COrganizajia trebuie 88 evalueze la intervale planficale conformitatea cu cerinfele legale gi cu alte Cerin la care a subscrs, asociateutlizari gi consumulu sau de energie, Tnrogistrarie rezuitatelor evaluarior conformitttrebuie péstrate, 4.83 Auditul intern al EnMS. Organizaya Vebuie sa efectueze aucun interne laintorvale planifcate pentru 2 ge asigura ca EnMS: ete conform cu masurile planificate referitoara la managemontul energetic, incusiv cerinteler ‘acest’ standard international ste conform cu oblectivele g jntole energetic stabilte; este implamental gi mentinut in mod efect gi imbundtateste performanta energeticd Trebuie elaborate © programare gi un plan de auclt care 2 ia in considerare slarea gi importanta proceselor gi a zonelor care vor fauditate precum si rezultatele auditurlor precedente, Saleclarea audtorlor gi modul de efeciuare al audilunior trebuia sé asigure obectviatea gi impartaitatea procesului de auctt Inregistrarie rezitatetor auditulu trebuie pastrate gi raportate managementului de lace! mai inal nivel 4.64 Neconformitifi, corecti actiune corectiva gi actiune preventivi Organizaija tebuie sa acorde alenjie necontormitior existente gi poteniale prin efectuarea de ‘corecti g prin Inirprinderea de acjun’corectve si preventive, care 8 includa urmatoarele: 2) analizarea neconformitatior sau neconformitatilr potential, ») detorminarea cauzolor naconformtaor sau neconformitatlor potontale; ©) evaluarea nevoii de actune pentru a se asigura c& neconformitatle nu vor aparea sau repeta; 6) determinaraa gi implementarea acjunilor adecvate necesare; ©) pastrarea Tnregistrinlor prvind acjunile corectve gi preventive; ‘analiza efcionjei acfnilor corective sau preventive Tareprins. AActunile corective gi preventive trebuie sa fe corespunzatoare importantei problemelor existente sau. poteniale gi cu consecinjele asupra performanel energetice COrganizaya Vebuie sa se asigure ca sunt facule toate modifcdrile necesare EnMS, 46.5 Controlu!inregistearior COrganizaya tebuie 58 stabileascd gi s8 menind Inegisin, dup cum este necesar, pentru a {demonsira objierea rezultatelorprivind performanta snergatica 9i conformitatea cu cerntela propriuit EnMS g alo acest standard international w InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 Crganizaja trebuie $8 defineasca gi s& implementeze masur de control pentru identficarea, retragerea gi pstrarea inregistranor Tnragitranietrebuie 88 rémana lizbile identificabile g rasable fala de actviatea relevant 4.7 Analiza efectuata de management 474 Gonoralitagi Managementul do la cel mai inat rive! trebule ea analzeze EnMS organizatil la intervale planifcat, pentru a se asigura ed este n continuare corespunzator, adecvat gi elicit Inrogistrarile analizeiefectuate de management trebuie pasta. 4.12 Elemente de intrare ale analize ctuate de management Elementele de inrare ala analzei efecliate de management tebuie ef includ 12) acjunirazuitate din analizele antarioare efeciuale de management b) analiza poli energotice; ©) analiza performantsi enargetice in raport cu EPI 4). rezultatele evaluariiconformitai cu cerntelelegale si a modficarlor acestora gia ator cerint la care organizatia a subscrs; fe) masura in care objectvele gi jntele energetic au fost indepliite; 1) rezultatole aucitaui EnMS; 9) stadiul acjunior corective i preventive: hh) performanta energetica prevazuta pent pericada urmatoare; |) recomandari de imbunalar. 477.3 Elemente de iagire din analiza efectuati de management Elementele de iesire ale anaizei efectuala de management trebule 58 conjna toate decizlle sau acjunte cu prvire la 2) modifica ale performantel energetice a organizatil; b) modifica ale politic energetioe; ©) modifica ale EnPI; 4) modifica ale obiectvetor, tintelor sau ale altor slemente ale EnMS, conform cu angajamentul ‘organizajoi da Tmbunaie continua ©) modifica refertoare la alocarea resurselo. 8 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 ‘Anexa A (informativa) G pentru utilizarea acestui standard international AA Cor fe generale Textul suplimeniar prazentat in aceasté anexi este strict informaliv gi are ca scop 88 prevind interpretarea gragté a cerinjelor confnute in articoul 4. In timp ce aceasta informatie se adreseaz8 gi ‘sta 19 concerdan|a cu cerinfele articolului 4, ru este destinala s8 adauge, s4 substtue, sau sa ‘modiice in orice To! acoste carne. Implementarea unui sistem de management al energiei cum se specifica in acest slandard najonal este destinala sa imbundtdleasca performanja energetic. Prin urmare acest slandard internajonal are la baz principiul potrvit cia orice arganizalie igi va analiza si evalua periodic sistomul sau de management al energiei pentru a identifica oportuntatie de imbunataie si punerea acestora In aplcare. Organizaja decide modaillatea In care sa implomenteze EnMS, de exemplu organizatia este cea care dolermina ritmul, extinderea si programarea in timp a procesului de mbunalajive continua COrganizatia poate lua in considerate aspectele economice gi ate aspectele alunci cand determina rimul, exinderea si programarea in timp a procesuiui de imbunatajre contnua Conceptul domeniulsi de apicare 51 al lmitelor asigura fexbiltatea organizatei cand detineste co ineluae in EnMs, CConceptul performantel energetice include utiizérile (aplcatile) energie, eficinta energetica si Consumul de energie, Astfel organizaia poate alege diat-un domeniu vast de acivital) prvind performanta energeticé. De exemplu, organzalia poate reduce varful de sarcind, poale uiliza Surplusul de energie, sau energia recuperabild sau poate Imbunatali functionarea.sistemelor, proceselor sau a echipamenteicr sale, In figura A.1 este indicatd o reprezentare conceptiala a performantei energetic, 19 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 . "/ energie Consume ‘energie Figura A1 — Reprezentarea conceptului de performanta energetica A2 Responsabilitatea managementului A.2.4 Management de la cel mai inalt nivel Managementul de la cel mai inalt nivel sau reprezentantul su, in comunicarea cu persoanele din organizatie poate sustine importanta managementului energil prin activtall de implicare a angajajlor ‘cum ar f responsabiizarea, motivarea, recunoaplerea,insinirea, recompensarea si parciparea Crganizajile care stabilese planificiri pe termen lung pol include in activilaie placate considera Prvind managementul energiei, cum arf: sursele de energie, performanta energetica i imbunatatirie Performanta: energetic, A.2.2 Reprezentantul managementului Reprezentaniul managementuiui poate fl un angajat al organizaijei, existent, nou sau cu contract. Responsabiltatle reprezentantulli-managementulli pot reprezenia toale sau parte din responsabillatie sale In orgarizalie. Abii si competentele pot fi determinate in functia de rmavimea, cultura § complexitatea organizato, sau de cerinaielagale, sau de alte casings. Echipa de management al energisi asigurd realizarea imbundtajti performantei energetice, Mérimea ‘echipei este deteminata de complexitatea organizatie — pentru arganizatii mii, pate fia persoand, cum ari reprezentantul managementulu; — pentru organiza mari, © chip multifunetionalé constituie un mecanism ficient pentru angalarea ciferielor parti ale organizatie in pianificarea gi implementarea EnMS, A3 Politica energetica Politica energetic este motorul implementéri g| mbundtatini EnMS unei organiza gi a performantel fenergetice a organizatiel In cacrul comeniulul s8u de aplicare gia limitelor sale. Poltica poate f Ey InfoStandard Web 3.0.‘SR EN ISO 0001:2011 prezenlaté sub forma unei declaraii concise pe care membri organizalieio pot intelege ugor gi 9 pot ‘pica in actvitatea lor. Diseminarea poltici energetice poate fi uilizala ca miloc penn dirjarea ‘comportamentului organizational in cazul in care servicul de transport este achizijonat sau utiizat de organizale, utlizarea si ‘consul de energie pentru transport pot incluso in domaniu de aplicare gi imiolo EnMS. AA Planificarea energetic A4A Generalitati In figura A2 este prezentata o diagrama conceptual ce intentioneazé sa imbunatateasca injlegerea procesulul de pianicare energetica. Aceasta clagrama nu este destinala sa reprezinte detali ale unel organiza specifice. nformata din dagrama de planificare energetic nu este exhausiva gi pol exisla alle detali specfce ale organizajei sau circurstantelor parteulare. Procesul de planificare energetica Elemente ce nae ‘Anaiza energetic] Clemente de sire ‘ale panics ale planter Lewinan ve Ln nen CORSUAL kin vocut si a irezent TE RITE A F Vara relevant 8 IDENTIFCARE ZONE NSA Karetestrtide 5) |vuTuRAN AE ENE ADIATOR EP lneraie consuMiua Te | Perorman PLARURIDEACTUNE Aceasta diagrama soxTUNTAT BE indiea conceptele de aura REA baza ale planificari REORMANTE energetice ENENGETICE Figura A2— Diagrama conceptuala a procesulul de planificare energetic’ Acest artico! rateazd performania energeticd @ orgenizafei gi instrumentsle pentru a menting gi JImunatati continuu performanta energetca, Evaluarea este procesul de colectare, analizé gi de corslare @ datelor refertoars Ja performanta fenergeticd a actvtatlor comparable cu scopul evalua g: compara performanto| Ire sau Tn cadrul aifertelor entity. Exsta puri difente de ovaluare, incopand de la evaluarea intema, pentru evidenjerea celor mai bune practci In organizaje de evaluare intema a performantei, pana la a InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 evaluarea externa pentru a stabi “cea mai bund perfornanta in industriein sector penta instalate/un echipament sau un produsiservici specific in acslasi domeniu sau sector. Procesul de fevaluare poate 1 aplcat pentu oricare sau pentru toate aceste elements, Avand dato corespunzatoare gi corecte, avaldarea consituie un element de inare valores pentru a analiza ‘energoticd obiectva (a se vedea 4.4.3) gi slablroa Tn continuare a obiectvelor gi tntelor (a se vedea 4.46), A4.2 Corinto legale gi alte cerino Cerinjle legale pot fi, de exemplu, cerinjle internationale, najonale, regionale sau locale, legate de energie, care se aplic’ domeniuuisistemului de management al energie. Exerplele privind cerinjele legale pot include o regulamentare sau o loge nationala de conservare a energil. Exemplele de alte Cearnja: pot inelude acardun cu cienti, princi voluntare sau codun da buna praclica, programe: volunlare gi alte AA.3 Analiza energetica Procesul de identifica gi evaluare a utlizarii snergiei ar trebui condus de organzatie pentru a defin secloarole cu utlizaro semniicatva a energie: gi identicarea oportuntajlor penttu Imounatatiroa performante: energetics Exemple de personal care lucreaza In numele organizaijol include contractor de servi, personalul unorma partial gi personalul angajat tamporar. Sursele potentiale de energie pot include sursele conventionale care nu au fost ullizate anterior de Dorgarizatie. Surssle alemative de energie pot ince combust fosii sau nefosil ‘Actualzarea analizei energetice semnifcd luarea in considerate actualzarea informatelreferitoare la analiza, determinarea caracterului semniicativ g) determinarea oporunitajior de Tmounatatire a performanle: energetic, Un audit energetic sau o evaluare energetcd cuprinds 0 analiza delalaté a performantel energetice a tunel organiza, a unui proces sau amandoua. Auditl sau evaluarea, in mod obigrut, se bazeaza pe Imasurarea si dbservarea corespunzatoare a performantsi enargetice reals. Elomentelo do lose a uditulu incud informati prvind consumul de energie si performanta energetic curente g acestea Pot f insole de o serie de recomandan ordonate penira imbundtajirea concifonata a performantel fenergetce. Audiurle energetics sunt planificate s1 efectuate ca parte a identifica’ si ierarhizasi perlunitajior de imbunalalire a perfarmante: energetice. A4A Nivel de energie de refering © peroadé adecvata de colectare a datelor inseamné o perioada aprecialé de organizatie pentru Corinto reglomentate sau varabilele care inluenfeaza uilizarea s} consumul de enersje. Varabilele pot include conditile meteoroiogie, anotimpuria, ciciurie de activi comerciale g alte condi, [Nivelul de energie de referinta este inregistrat si pastrat ca un mijoc folosit de organizatie pentru a determina inegisanie pericadei de mantenan\a. Modifiedie nivelulu de energie de referinta sunt, de asemenea, considerale ca incluse in mentenania gi cerinjele sunt definite in acest standard AAS Indicatori de performanta energe! EnP! pot fun simplu paramotru, un simplu raport sau un model complex. Exemplels de En?! pot include consumal de energie pe unitatea de timp, consumul de energie pe unilatea de product gi ‘modele cu multiple variable. Organizalja poate alege EnPl care 8 informeze despre performanta fenergeticd @ operatiunior sale gi poate aciualiza EnPI alunci c&nd, dupa caz, actvilaile comerciaie, au nivelul de refernia al energia se modifica g afecteaza relevania EnPI. InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 ‘A.A. Obiective, finte gi planuri de actiune ale managementului energiei ‘Suplimentar planurlor de acjne concentrale pe imbundtalirea specificd realizalé in performanta fenergeticd, 0 organizafe poate avea planuri de aciiune care se concentreaza pe imbunatatiris realzaio in managementul energie in ansamblu seu pe Imbunatatr chiar ale proceselor EnMS insu Pranunle de actine pentru aceste ipun de imbunalaire pol, de asemenea, stabih modul i care organizalia va veriica rezuilatelerealizate conform planuiui de acliune. De exemplu, 0 organizate, poale avea un plan de aclune care prevade si se oblind creglerea conglentizari angajalior gi a Coniractorior prin adaplerea privind comportamenislui la managementul energiei, Masura in care planul de actine realizeaza cangtentizarea mai buna gi alte rezullata, ar trebui vecfica prin uiiizarea ‘melode! stabil de organizatie $1 documentalé in pranu! de aciune, AS Implementare si operare AS. Generalitati Nu sunt nacesareclaficé supimentare, 5.2 Competent, instruire si constientizare COrganizatia definegte carnjle de compatona, Instuiro gi congtenlzare po baze nacostajior sale corganizatonce. Compolenia este bazala pe 0 combinaje relevanta de edicabe, intnire, aia § experient A5.3 Comunicare [Nu sunt necesareclaficd supimentare, AS4 Documentatie ‘Numa procedure care necesité 8 fe documentate sunt cole specifica ca procedurd documenta. COrganizatia poate elabora toate documentsle pe care le considera necesare panitu a demonstra in ‘mod eficient performanta energetic gi sustinerea EnMS, AS.S Controlul operational © organizatie ar trebui 8 evalueze care sunt operalile sale asociate cu ullizinle semnifcaive identifeate ale energie gi s8 50 asigure c& sunt coordonate astfel ca fle finute sub control sau 38 educa impactul negatv asociat acestora, pentu a Indepiini cerintele poltici sale energetce gi s3-s Indepiineascé obiectvele gi intole energelce. Aceasta ar trobui 8 includd toate parila operator sale, inelusiv aciviaile da mentenanta AS. Proiectare Nu sunt necesareclanficdi supimentare A5.7 Achizitjonarea de servicil energetice, produse, echipamente gi de energie AAchzivonarea consituia 0 oporunitate de a imburataji porformanta onergoicd prin utiizaroa praduselor gi servcilor mal efiiente. Este de asemenea o oportunitate de a luera eu lanl de furnizor $1 de a influerta comportamentul energetc al acesteia Aplcablitatea specficafilor de achizionare a energil poate varia de la o plaié la alla. Elementele speciicafei de actizijonare a energiei pot include caitatea energiei, disponibiltatea eneraiel, stuctura costului,impactul asupra mediulu gi sursele regenerable. 2 InfoStandard Web 3.0.6-1865‘SR EN ISO 0001:2011 rganizala poate utiliza specificalia propusa de un furizor de energie, daca este cazul AS Verificare AG.1 Monitorizare, masurare gi analiza ‘Nu sunt necesare clanficari supimentare. A6.2 Evaluarea conformarii cu cerinte legale sau cu alte cerinte ‘Nu sunt necosare clarified supimentare. ‘6.3 Audit intern al EnMS ‘Audituile interne ale unui sistem de management al energsi pot fi realzate de personalul din corgarizati, sau de personal extern selecat ce organizale, a lucreze in rummela acestia, In fecare din aceste cazur, parsoanele care conduc auditul ar rebui 8a fe competent gi sa so afe int-o astel de pozlie incat 88 7 realizeze in mod impartial si obiectv. In organzali mai mii, independenta Aauditorului poate fi demonstrat de un aueitor care ru are responsabiat in activtalea audit Daca © organizatie doregte 84 combine auditunie sistemulu de management al energiei cu alte auditun interne, intenya gi domeniul fecaruia ar rebu definite cu canal Un audit sau 0 evaluare energeticd nu este acelagi concept cu un audit inte al EnMIS sau un aul inter al performanfel energetce al unui EnMS (a se vedea A.4.3). A.6.4 Neconformitafi, corectie, actiune corectiva gi actiune preventiva ‘Nu sunt necesare clanficar suplimentare. A6.5 Controlul inregistrarilor Nu sunt necesare clanicar suplimentare. ALT Analiza efectuata de management A.A Generalititi Analiza efectiata de management ar trebui s4 acopere domeniul de aplcare al sistemului do ‘management al anergiei, desi nu loate elomantele sislemului de management al energies necesita $2 fie analzate in acel moment $i procesul de analizé ar putea avea loc dup 0 paricada de timp. A.7.2 Elemente de intrare ale analizei efectuata de management Nu sunt necesare claficar suplimentare. A.7.3 Elemente de iesire ale analizei efectuaté de management ‘Nu sunt necosare clanficar suplimentaro. InfoStandard Web 3.0.6-1865SR EN ISO 50001:2011 ‘Anexa B (informativa) Corespondenta intre ISO 50001:2011, ISO 9001:2008, ISO 14001:2004 si 180 22000:2005 a manatee a Stokes angered snare “ora ronment more 882 | Recomm ss | tga Srproncaa aa | toeccammgems | — = = = Ta] aap ‘management proaussul cues 25 InfoStandard Web 3.0. 1865SR EN ISO 50001:2011 a 45 | Geneanat [751 [emma gate] 446 | Conve wap | 7a | Geatm 752 | Compson, naive | 622 | Competes narre | 442 [Compete natare| G22 | Conpaena. mature eongtentase eonrentare ‘Seongtontzare ongtontase ocrnertatie ‘dome aea2]_canvoin | 428 | conor | aas | convo | 422 ] Convo as Comal Tet | Cantous proavateig | 446 | Cots operational | 74 | Pana HACCP eowrgatingeng 7 ‘verter & | wasues wateay | ae vetiawe 3 [Valders vnteareg Tar | _womowae, | 023 | wonrormaeas [45a | Wontorawes | Tea | Seomae conforms ct ‘eave cor cere ge coecje agume | esonarm schirecoedvi, | | necro ia | Ganeanas | Set | Generay [a0 | Araiza teouatade | 87 | Ganeramae ranagerert 6 InfoStandard Web 3.0.6-1865a 8 4 ‘SR EN ISO 0001:2011 Bibliografie 180 9000:2008, Quaiily management systems — Fundamentals and vocabulary 180 9001:2008, Quatiy management systems — Requirements 180 14001:2004, Environmental management systems — Requirements with guidance for use 1S0 22000:2008, Food safety management systems — Requirements for any organization in the food chain a InfoStandard Web 3.0.‘SR EN ISO 0001:2011 Un standard roman nu conjine neapaat tolaliatea prevederilor necesare pentru conlvaclar. Utiizatori standardului sunt rdspunzaton de apicarea corecld a acestuia, Este important ca ullizaton standardelor romane $8 se asigure c& sunt In posesia ulime! edit gi a tuturor med fies, Informatie refertoare la standardele roméne sunt publcate in Catalogul Standardelor Romane in Buletinul Stanaaraizari. InfoStandard Web 3.0.6-1865