Curs 3 (partea 1):

Notiuni de CEM

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA
CURS AN IV, Specializrile: SE, I&AD, IM
AN UNIVERSITAR: 2012-2013
 Obiectivul cursului (partea 1):

Definirea si intelegerea notiunilor de pamant si masa

Intelegerea notiunilor de perturbatii de mod comun (MC) si perturbatii
de mod diferential (MD)

Cuprinsul cursului 3 (partea 1):

3.1. Notiuni de CEM

3.1.1. Pamant si masa
3.1.2. Perturbatii de mod comun (MC) si perturbatii de mod
diferential (MD)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 2/50

 3.1. Notiuni de CEM

3.1.1. Pamant si masa

!!! Conductorul de pamantare este parcurs de

curent numai in caz de defect.
!!! Conductorul de referinta (masa) conduce
curentul de lucru si reprezinta adesea conductorul
comun de intoarcere, la sursa, pentru mai multe
circuite de semnal.

Pamant Masa
Conductor de protectie Conductor neutru
Pamantare Masa schemei
Pamantare de protectie Referinta semnalului
Conductor de pamantare de referinta Masa semnalului
Pamantarea carcasei Pamant de masura
Pamantarea statiei 0 volt

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 3/50

 3.1.1.Pamant si masa

Pamant Staie de transformare

L1
L2
L3
N PEN

Reeaua din cldire

L1
L2
Contor L3
N
Bar de
PE
echipoten-
ializare

RB RA

Punerea la pamant
Sistem de conducte
intr-o retea metalice Echipament carcas Priz
electrica de JT trifazat (metalic) monofazat

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 4/50

 3.1.1.Pamant si masa

Solutii pentru realizarea prizei de pamant

Tevi de Cu sau tevi de apa galvanizate infipte in pamant

Puturi de substante chimice conductoare (sulfat de cupru, sulfat de magneziu) in
care se insereaza tevi de cupru
Retea de bare de cupru implantate in fundatia cladirii odata cu constructia
acesteia
Bara electrolitica incarcata cu o sare (NaCl)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 5/50

 3.1.1.Pamant si masa

Rezistenta electrica a unei prize de pamant

dr
dR
2 r l
k k
d
dr d d 2l
Rn ln
n 2 l r0 r 2 n l r0

k 1,3

Tensiunea de pas
J i r2
i r2
E U p E dr ln
2 r l r 1
2 l r1

r1 r0
Tensiunea de atingere
r2 r0 0,8

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 6/50

 3.1.1. Pamant si masa

2.3.2. Masa
Masa unui circuit reprezinta un punct de referin comun, fata de care se masoara
tensiunile din diferitele puncte ale schemei.

In aceeasi schem electrica pot fi definite, alese, mai multe tipuri de puncte de masa:
- masa analogica (fata de care se raporteaza tensiunile din nodurile circuitelor analogice),
- masa digitala (fata de care se raporteza tensiunile din nodurile circuitelor digitale),
- masa de forta (fata de care se raporteaza tensiunile din nodurile unui circuit de putere)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 7/50

 3.1.1. Pamant si masa

- punct de mas central cu sau fr legaturi radiale (n englez: single point ground);

Circuit 1 Circuit 2 Circuit 3 Circuit 1 Circuit 2 Circuit 3

I1 I2 I3 I1 I2 I3
L L L L1 L2 L3
1 I2+I3 2 3
I1+I2+I3 GND GND

conexiune serie conexiune paralel (stea)

- mas distribuit sau mas de suprafa (n englez: multi point ground).

Circuit 1 Circuit 2 Circuit 3

I1 I2 I3
L L L
1 2 3
GND

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 8/50

 3.1. Notiuni de CEM

3.1.2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

CIRCUIT SURSA DE SEMNAL + CALE DE RECEPTOR

= +
ELEMENTAR (comandata/ necomandata) SEMNAL

3.1.2.1. Conexiuni simetrice si asimetrice

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 9/50

 3.1 2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

Conexiuni simetrice = ambele conductoare ale conexiunii sunt parcurse de aceeasi

curenti si sunt identice din puctul de vedere constructiv (au aceleasi impedante
proprii si de cuplaj parazit)

Conexiuni asimetrice = prin conductoare circula curenti diferiti si nu sunt identice

constructiv, avand impedante proprii si/sau de cuplaj diferit

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 10/50

 3.1 2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

SEMNAL DE MOD SEMNAL DE MOD COMUN

DIFERENTIAL (NORMAL)

Tensiune transversala Tensiune longitudinala

Tensiune simetrica Tensiune nesimetrica
Mod diferential Mod comun
Mod serial Mod paralel
Mod impar Mod par
Mod normal Tensiune sincrona

11/50
 3.1.2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

3.1.2.2. Perturbatii de mod diferential (normal, in tact opus) = curentul de

interferenta intra printr-o borna a receptorului si iese prin borna cealalta

Exemplu de producere a interferentei de mod diferential: Demonstratie 1

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 12/50

 3.1.2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

3.1.2.3. Perturbatii de mod comun (in acelasi tact) = curentul de interferenta intra
prin ambele borne ale receptorului si se inchide prin capacitati parazite

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 13/50

 3.1.2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

Interferente de mod comun datorate inductiei electromagnetice

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3

1 14/50
 3.1.2. Perturbatii de mod comun si de mod diferential

3.1.2.4. Conversia mod diferential/ mod comun

U NM ( )
FCCN
U CM ( )

U CM ( )
FACN 20 log
U NM ( )

U P ( ) Z R ( )
FCCN
U CM ( ) ZS ZR

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 15/50

 Curs 3 (partea 2):
Mecanisme de cuplaj si
masuri de atenuare

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA
CURS AN IV, Specializrile: SE, I&AD, IM
AN UNIVERSITAR: 2012-2013
 Obiectivul cursului 3 (partea 2):

Cunoaterea tipurilor de cuplaje prin intermediul crora perturbaiile

electromagnetice se propag de la surse la receptoare;
Cunoaterea metodelor practice de atenuare a interferenelor
electromagnetice

Cuprinsul cursului 3 (partea 2):

3.2. Mecanisme de cuplaj si masuri de atenuare

3.2.1. Cuplajul galvanic
3.2.2. Cuplajul capacitiv (electric)
3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)
3.2.4. Cuplajul prin radiatie electromagnetica

17/50
 3.2. Mecanisme de cuplaj si masuri de atenuare

Surse
Cmpuri Conducie

Cmpuri E&H

Cuplaj Cuplaj Cuplaj prin Cuplaj prin

capacitiv inductiv radiaii conducie

Modele la JF Modele la F Modele la JF i F

Cureni i tensiuni
induse

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 18/50

 3.2. Mecanisme de cuplaj si masuri de atenuare

3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Apare intotdeauna intre doua circuite care au o impedanta comuna:
- o portiune comuna de circuit conductor;
- o impedanta de transfer;
- un anumit tip de dipol.

I. CUPLAJ GALVANIC INTRE CIRCUITE FUNCTIONALE

II. CUPLAJ GALVANIC DATORITA LEGARII LA PAMANT A

ECHIPAMENTULUI

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 19/50

I. Cuplajul prin conductie intre circuite functionale

Daca doua sau mai multe circuite au o impedanta comuna, atunci trecerea
curentului prin impedanta comuna este de natura sa distorsioneze curentii din toate
circuitele cuplate galvanic.

Reactia asupra retelei de alimentare creata de sursele in comutatie si

de convertoarele statice;
Variatiile de curent la comutarea circuitelor integrate numerice;
Variatiile de curent la actionarea bobinelor releelor;
Curentii in circuitele de alimentare ale motoarelor cu colector.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 20/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Mecanismul cuplajului galvanic

(Demonstratie 2)

Neutralizarea cuplajului galvanic: masa

intr-un singur punct

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 21/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Metode de reducere a perturbatiilor conductive intre circuite de alimentare

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 22/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

II. Cuplajul galvanic datorat legarii la pamant (realizat prin buclele de

pamantare)

Tensiune electromotoare intre doua

prize de pamant

Impedanta de transfer (cuplaj) a cablului coaxial

IP()
l U P ( )
Zt
I P ( ) l
IP()
UP()

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 23/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Caracteristici ale impedantei de transfer

Descrie cazul cel mai defavorabil al unei bucle de pamantare cu o linie de semnal
coaxiala.
La frecvente inalte, datorita refularii curentului prin efect pelicular, curentul
perturbator circula practic numai pe partea exterioara a ecranului.
Cu cat impedanta de transfer a unui cablu coaxial este mai mica, cu atat este mai
mica tensiunea perturbatoare produsa si cu atat este mai buna calitatea ecranarii.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 24/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

U p ( ) ZR
FCCN
U CM ( ) ZR ZS

Z R Z s Perturbatia de MC se regaseste in intregime ca perturbatie de mod

normal la receptor

ZR Zs Perturbatia de MC se regaseste ca perturbatie de mod normal la

receptor, numai jumatate din aceasta valoare

La F curentul perturbator circula numai prin partea exterioara a ecranului;

tensiunea culeasa de conductorul central reprezinta caderea de tensiune longitudinala
pe partea interioara a ecranului, care poate sa prezinte o dependenta de frecventa
specifica.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 25/50
 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

U CM ( ) Z P Z L

U CM ( )
'
ZL

U CM ( ) Z S Z R Z P Z L

U P ( ) ZR ZL
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 26/50
 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Pentru L 1 / C circuitul oscilant serie format din inductivitatea L si

capacitatea parazita ajunge la rezonanta si in functie de amortizare, apar curenti
mari (rezonanta de curenti)

Pentru linii de semnal lungi si frecvente inalte trebuie sa se tina cont de

impedantele liniei de ducere si de intoarcere care sunt in serie cu impedanta sursei
si a receptorului

Pentru frecvente la care lungimea de unda este de acelasi ordin de marime cu

lungimea cablului de semnal sau mai mica, trebuie aplicata teoria liniilor electrice
lungi

Pentru linii de semnal coaxiale si la frecente mari, datorita efectului pelicular,

curentul perturbator circula numai la suprafata exterioara e ecranului cablului;
conversia mod comun/mod normal are loc atunci prin impedanta de transfer a liniei

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 27/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic

Masuri antiperturbative in cazul cuplajului prin conductie

Decuplare cu transformator (izolare galvanica)

A. Transformatoare de separare pentru semnalul util
B. Transformatoare de neutralizare (simetrizare)
C. Transformatoare de retea
Optocuploare si linii din fibre optice (izolare galvanica)
Amplificatoare diferentiale si sisteme simetrice
Tehnica ecranului de protectie (gardare)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 28/50

 3.2.1.Cuplajul prin conductie (galvanic)

Decuplare cu transformator (izolare galvanica)

A. Transformatoare de separare pentru semnalul util (permit separarea

galvanic a circuitelor de curent alternativ)

Asigur ntreruperea buclelor de pmntare realiznd o foarte bun rejecie de mod

comun.
La F rejecia de MC este mai redus din cauza capacitilor parazite dintre nfurrile
primar i secundar ale transformatorului.
mbuntirea rejeciei n acest caz se poate obine prin introducerea ntre cele dou
nfurri a unui ecran pus la pmnt.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA
COMPATIBILITATE curs
ELECTROMAGNETICA 3 7
Curs 29/41
29/50
 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Raportul de transformare trebuie

sa fie constant pentru toata latimea
de banda a semnalului.
Transformatorul de separare nu
transfera o eventuala componenta de
c.c a semnalului util.

www.loreelectro.ro

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 30/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

B. Transformatoare de neutralizare

Transformatorul de neutralizare: doua infasurari bobinate pe miez de ferita. Sensul

de bobinaj al infasurarilor determina pentru semnalul :
- Contratact: flux magnetic practic nul in miezul de ferita (pentru semnalul util nu
ofera reactanta semnificativa)
- In acelasi tact (provenit fie dintr-o t.e.m. Ed, fie din cauza unui cuplaj inductiv);
bobinele functioneazaca reactante sumatoare

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 31/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

C. Transformatoare de retea

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 32/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Conexiunile ofera urmatoarele efecte benefice:

Neutralizarea efectului t.e.m. Ed ( curentul se

inchide pe traseul punctat fara a influenta
infasurarile transformatorului T2). Valoarea
curentului este limitata de reactanta capacitiva a
capacitatii C1= 500.1000pF.

Capacitate minima intre infasurarile primara si

secundara

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 33/50

 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Optocuploare i cabluri din fibr optic

Ofer o nalt rejecie de MC sunt utilizate pentru ntreruperea buclelor de
pmntare, n special la intrrile i ieirile automatelor programabile, respectiv la
interfeele sistemelor de conducere a proceselor

O diod luminiscen sau o diod laser transform

semnalul electric n semnal luminos, care se transmite
printr-un mediu electroizolant transparent optic i este
transformat din nou n semnal electric printr-o fotodiod sau
un fototranzistor.
Nivelele de izolaie obinuite ale optocuploarelor sunt
ntre 500 V i 10 kV.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA Curs 3 34/33

34/50
 3.2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic)

Optocuploarele sunt folosite mai ales n tehnica numeric, unde asigur o

transmitere foarte bun a semnalelor numerice. (Pentru transmiterea semnalelor
analogice, ele asigur, ns, numai o precizie satisfctoare)
Pentru semnalele de MC de F, rejecia de MC oferit de optocuploare scade
foarte mult din cauza capacitilor parazite dintre intrare i ieire.

O rejecie de mod comun orict de mare, chiar i la cele mai nalte frecvene se
poate obine folosind o transmisie prin fibre optice

Cu cabluri din fibre optice pot fi asigurate orice diferente de potential

pana in domeniul MV.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 35/50

 3.2. Mecanisme de cuplaj si masuri de atenuare

3.2.2. Cuplajul capacitiv (electric)

Se manifesta intre conductoare, circuite aflate la potentiale diferite si intre care
exista cai de inchidere a curentilor produsi de catre diferenta de potential.

C12, C12 capacitati de

cuplaj parazit
IP curent perturbator
produce tensiuni efective
perturbatoare la bornele
rezistentelor receptorului

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 36/50

 3.2.2. Cuplajul capacitiv (electric)

Exemplu: Doua circuite (perturbator si perturbat) care au referinta (masa) comuna

Aparitia culajului capacitiv (Demonstratie 3)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 37/50

 3.2.2. Cuplajul capacitiv (electric)

Efectul ecranului electric asupra cuplajului capacitiv

Ecran electric = incinta din material bun conductor in care este plasat circuitul perturbat

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 38/50

 3.2.2. Cuplajul capacitiv (electric)

Ecranul nu este conectat la masa

Ecranul este conectat la masa prin inductanta

Ecranul este conectat la masa prin impedanta nula

!!! Pentru ca ecranul electric sa fie

activ, este esential sa fie conectat
la masa prin impedanta nula.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 1

3 39/50
 3.2. Mecanisme de cuplaj si masuri de atenuare

3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic, transformatoric)

Apare intre doua sau

mai multe circuite
parcurse de curenti

-Inductanta proprie unei portiuni de

circuit
-Cuplaj magnetic (inductanta mutuala)
-Flux total
-Flux de dispersie (de scapari)
inductanta de scapari

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 40/50

 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

Intr- un circuit cu aria A, intersectat de fluxul variabil in timp

, se induce o t.e.m. (e)

- Daca inductia prezinta o variatie armonica, A=const

- Daca bucla este cuplata prin M cu un circuit parcurs de curentul I1

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 41/50

 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

IP

-Cuplajul inductiv este de mod diferential

-Tensiunile perturbatoare nu se reduc prin reducerea rezistentei totale a circuitului
perturbat
-Tensiunile pe R si RS sunt in antifaza

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 42/50

 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

3.3.1. Dependena geometric a cuplajului inductiv

Se consider dou circuite, o linie simpl i o linie cu ducere i ntoarcere, i se calculeaz

influena celor dou sisteme, considernd o bucl rectangular la distana r

Inducia cmpului magnetic este proporional cu curentul electric i(t).

Cnd H al liniei simple scade numai invers proporional cu distana, H al circuitului
cu linie de dus i linie de ntors descrete invers proporional cu ptratul distanei,
pentru distane mari diferen important a dependenei cuplajului inductiv pentru
fiecare dintre modelele de reea

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 43/50

 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

Inducia cmpului magnetic al unui circuit egal ncrcat pe liniile de ducere i

ntoarcere este cu dou ordine de mrime mai mic i reducerea este mai rapid fa
de linia simpl. Acelai lucru este adevrat i pentru inductivitatea de cuplaj.

Reguli de aur" pentru conformitatea CEM a

instalaiilor electrice:
meninei aria unei instalaii electrice pe ct posibil
mai redus;
maximizai distana fa de o linie cu curent mare;
separai circuitele de putere de cele de date;
utilizai numai circuite de tipul TN-S.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 44/50

 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

3.3.2. Masuri antiperturbative in cazul cuplajului inductiv (magnetic)

- Micsorarea lui M prin portiuni paralele ale conductoarelor, cat mai scurte
- Dispunerea perpendiculara a circuitelor
- Marirea distantei intre circuite
-Utilizarea unui conductor de reducere a cuplajului
- Micsorarea ariei circuitelor
- apropierea conductoarelor
- prin torsadare
- utilizand cabluri coaxiale
- Ecranarea sistemului perturbat

Conductorul de reducere formeaza o bucla in

scurtcircuit al carei camp magnetic poate
compensa partial campul magnetic perturbator.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 45/50
 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

3.3.3. Ecranarea cablurilor si a cuplajului parazit magnetic

I. Reducerea perturbatiilor prin cuplaj inductiv prin ecranare

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 46/50

 3.2.3. Cuplajul inductiv (magnetic)

II. Protectia cablurilor la perturbatii prin cuplaj magnetic, prin ecranare

Frecventa de semnal este sub frecventa

de taiere curentul se indchide prin
masa iar aria intersectata de campul
perturbator este maxima

Frecventa de semnal este peste frecventa

de taiere (5fet) curentii prin ecran si
conductorul interior sunt egali (aria
circuitului este mult mai mica, deci
perturbatia indusa este mai redusa)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3

2 47/23
47/50
 3.2. Mecanisme de cuplaj si masuri de atenuare

3.2.4. Cuplajul prin radiatie electromagnetica

Reprezinta interferenta provocata de campurile electromagnetice variabile in timp ;

La mare distanta, campurile E si H apar intotdeauna impreuna si sunt legate

prin legea inductiei electromagnetice:
B
rot E Unda electromagnetica
t
E (r , t ) E d (n r v t )
1
H (r , t ) n E d (n r v t )
Z0

r - vectorul de pozitie al undei in spatiul liber

N - versorul directiei de propagare (perpendicular pe planul E,H)
V - viteza undei
Z0 377 impedanta caracteristica a undei

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 48/50

 3.2.4. Cuplajul prin radiatie electromagnetica

Unghiul de incidenta
in plan vertical

Unghiul de incidenta
in plan orizontal

Polarizare verticala = vectorul Ei este continut in planul de incidenta, vectorul Hi este paralel
cu interfata
Polarizare orizontala = vectorul Hi este in planul de incidenta, vectorul Ei este paralel cu
interfata

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 49/50

 3.2.4. Cuplajul prin radiatie electromagnetica

Masuri antiperturbative in cazul cuplajului prin radiatie se

realizeaza cu ajutorul:

Filtrelor
Ecranelor
A spatiilor (cabine) ecranate

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 50/50

 Bibliografie
1. G. Hortopan, Principii si tehnici de compatibilitate electromagnetica, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1998;
2. A. J. Schwab, Compatibilitatea electromagnetica, Editura Tehnica, 1996.
3. Eugen Coca, Curs de CEM, Universitatea tefan cel Mare Suceava, Facultatea de Inginerie
Electric i tiina Calculatoarelor
4. Alex. Sotir, T. Mosoiu, Compatibilitate electromagnetica, Ed. Militara, Bucuresti, 1997
5. Prof. Dr. Wolfgang Langguth Hochschule, Legarea la pmnt & CEM. Aspecte
fundamentale ale Compatibilitii Electromagnetice (CEM), Ghid de Aplicare - Calitatea
Energiei Electrice, 2006, http://www.sier.ro/Articolul_6_1_2.pdf
6. F.D. Surianu, Compatibilitate electromagnetica. Aplicatii in ingineria sistemelor
electroenergetice, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005

7. Dan Pitica, Curs de CEM, Universitatea Tehnica din Cluj

Napoca, Facultatea de Automatica si Calculatoare
8. http://www.scribd.com/doc/90023548/CEM-5

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA curs 3 51/50

1. Care este diferenta intre notiunea de pamant si notiunea de masa?
2. Pamant (definitie, caracteristici constructie priza de pamant, rezistenta priza de pamant, tensiune de
pas, tensiune de atingere)
3. Explicati notiunea de masa (definitie, tipuri de puncte de masa )
4. Conexiunui simetrice si asimetrice.
5. Perturbatii de mod comun (definitie, exemplu).
6. Perturbatii de mod diferential (definitie, exemplu).
7. Cuplajul galvanic. Definitie. Exemple. Masuri antiperturbative
8. Cuplajul prin conductie intre circuite functionale
9. Cuplajul galvanic datorat legarii la pamant. Tensiune intre doua prize de pamant. Impedanta de
transfer
10. Cuplajul capacitiv. Definitie. Exemple. Masuri antiperturbative
11. Efectul ecranului electric asupra cuplajului capacitiv
12. Cuplajul inductiv. Definitie. Exemple. Masuri antiperturbative
13. Ecranarea cablurilor si a cuplajului parazit magnetic
14. Cuplajul prin radiatie electromagnetica. Definitie. Unghi de incidenta.
Polarizare. Exemple
15. Conversia mod comun/ mod normal (definitie, exemplu, factor de conversie,
factor de atenuare).