PARTEA 2

1.Oras-formatiune teritoriala de org a popul def printr-un mod propriu de existenta numit mod de viata urban ce se caracterizeaza prin
diversitatea activitatilor neagricole, dotarilor si serviciilor, modul de utiliz a timpului, organiz spatiului si comportamentul popul.
Aglomeratie urbana-acea arie urbana cu un grad sporit de dotare,industrializare si ocupare ce cuprinde localitati invecinate,din care
cel putin una este oras.Localitatile au o dezv coordonata si maj popul desf activitati neagricole.
Conurbatie-acea arie urbana ce rez din contopirea mai multor aglomer urbane, formate treptat in jurul a 2 sau mai multe orase
apropiate :Tokyo-Osaka.
Tesut urban-ansamblul tuturor manifestarilor ce conduc la predominarea caracterelor urbane asupra celor rurale,ingloband alaturi de
domeniul construit al oraselor si elem dispersate amplasate in mediul inca rural.
Compozitie urbana-componenta a planificarii urbane ce priveste org fizica a spatiului urban la nivel de cartier,zona sau
oras,conferindu-i o identitate a imag globale prin modul de localiz,elaborare si implementare a proiectelor de amenajare si a celor de
constructii.Compozitia urbana e rezultatul org functionale morfologice si estetice a unui spatiu urban
.2.Urbanismul ca act politic-urbanismul e stiinta care se ocupa cu amenajarea orasului si imprejurimile acestuia, utiliz diferite
modalitati de amplasare optima a edificiilor si cailor de acces intr-o maniera care sa ofere locuitorilor conditii de viata
sanatoase,comode,agreabile.
3.Urbanismul e un proces integrator-pt ca integr notiuni ce provin din diferite sfere :social,economic,cultural,ecologic,fizic,politic.
4.Obiectivele urbanismului :dezv socio-econom armonioasa,ameliorarea calitatii vietii,gestiunea responsabila a resurselor si
protectia mediului,utiliz rationala a terenului. 5.Reguli de baza privind modul de ocup a terenurilor incluse in Legisl Ro actuala :
1.reguli cu privire la pastr integrt mediului si protej patrimoniului natural si constr-se refera la terenuri agricole din extra si
intravilan,supr impadurite,resurse ale subsolului, resurse de apa si platforme metereologice, zone cu val peisagistica sau zone naturale
protejate sau z construite protejate,2.reguli privind siguranta constr si apararea interesului public.-se refera la expunerea la riscuri
naturale, riscuri tehnologice, constr cu functiuni generatoare de risc tehn,asigurarea echiparii edilitare,asig compatibil funct,procentul
de ocup al terenului, lucrari de utilit publica.
6.conditii de amplasare si conformare a constr ingluse in L R actuala :1.reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii :orient
fata de pct cardinale,amplasarea fata de drum publice,amplas fata de cai navig, cai ferate,aeroporturi sau fasia de protectie a frontierei
statului,retrageri fata de aliniament,amplas in interiorul parcelei de teren.2.reguli cu privire la asig acceselor
obligatorii(pietonale,carosabile) ,3.reg cu privire la asig lucr edilitare,4.reg cu privire la forma si dim terenului si a constr :parcelarea
terenului,inaltimea constr,aspectul arhitectural.5.reg de amplasare a parcarilor,garajelor,sp verzi, imprejmuirilor :locuri de amplas a
parcarilor,modul de org al sp verzi,aspectul si amplas gardurilor sau imprejmuirilor.
7.Alegera amplasamentului unui oras-se face in urma unui studiu comparativ a mai multe variante,luandu-se in considerare solutiile
de sistematizare pe care le ofera terenul, analiza dif variante se face pe baza indicilor de cost,in final alegandu-se amplas ce prez cele
mai economice posibilitati,dar nu in detrimentul conditiilor de confort si salubritate.Amplas unui oras nou langa unul existent usureaza
lucrarile de constr intr-o prima etapa,dar poate fi dezavantaj pe parcurs datorita integr dificile in vechiul centru.
8.Conditii de teren necesare in aleg amplas unui oras :supr teren,densitatea de loc :150-180loc/ha-mare,130-150-mijl,100-130-
mica,forma cat mai compacta pt a micsora dist de parcurs a retelelor edilitare si a mijl de transport,panta terenului aprox 2%pt fct
corecta a canalizarii, max8%, apele de suprf repr un elem imp in comp urbana deoarece constituie o cale de transp,sursa de alim cu
apa,loc de diversare a apei poate infl microclima,poate constitui un elem valoros a orasului,apele subterane preferabil sa fie cat mai la
adancime, la cel putin 50 fata de talpa de fundare ,gradul de seismitate infl solutia de fundare si constructia, terenurile inundabile
trebuie evitate pt a nu creste costul.-amplasarea se face in leg cu caile de com din zona,-orasul trebuie deservit cu alim cu apa in cant
si coresp si cost de investitie de exploatare min.-deseuri,crematorii si statii de filtrare.

9. )Cadrul Urban e mediul fix complex in care se desf. Fc. Urbane. El se compune din spatii constr si amenajate (spatii ramase libere
intre ele includ cai de com supr plantate, de apa, parcari si zone d joaca pt copii). Cadrul urban se deoseb de rural prin calitatea
amenajarilor, modul de ocupare a terenurilor, mod de amplasare si diversitatea sa. El reprez mediul fix, static al organismului urban
spre deos de elem evolutiv dinamic format de fc urbane. Intre elem cadrului urban exista anumite relatii ce se impart in rel de folosinta
si compozitionale.
10). Fc. Urbane: 1. fc adminstrative se ref la diferite servicii administr la niv d oras sau regional. De aici necesitatea exist in carul
unui oras a unor sedii dest acestor serv. 2. fc sociala aspectele sociale constau in indrumarea si dez interesului popul pt ideile de
salubritate si igiena. De aici necisit exist dispensarelor, bai publice, biblioteci. 3. fc economica o ramura a econ e agricultura ce reprez
pt o z urbana baza alimentatiei, ea se dezv la periferiile localitatilor de aceea tb sa existe cai de comunic intre aceste zone si orasul
propr. zis. Dar si pt desfacerea produselor agricole. 4 fc de invatamant sunt neces spatii speciale desf acestor tip de activ dar si spatii
administr verzi de sport. Scolile sa fie amplasate uniform p supraf orasului. 5. fc de odihna specifica statiunilor turistice. Imp pt aceste
e modul in care se realiz. Circulatia. 6. fc de inlocuire si cond esentiala a oricarezi asez urbane 7 fc de circulatie determ un anume
specific al orasului.
11) formele urbane: 1f . naturala - aparitia unui oras in mod natural adik la intersectia drumurilor comerciale intr-o zona in care
exista resurse de apa si in care ex posibil de aparare. 2f conventionala caract oraselor gen colonii acele orase a caror aparitie a fost
impusa de conducerea unui stat. Ele au forma circulara sau ortogonala.
12 )Insorirea ca factor climatic ce infl structura oraselor: 1 insorirea el izolate se pref orientarea sudica. 2 insorirea str lor
datorita faptului ca strazile sunt margini de constr ele se vor umbri unele pe altele tb sa se tina cont de relief pt ca in cazul unui oras
alfat in zona de campie nu apare o umbrire aditionala. In schimb in orasele colinare tb sa se tina cont si de umbra rez dat reliefului pe
langa umbra deter de ei.
13). miscarea aerului ca mod de asezare a ei raportat la directia vantului el se aseaza cu latura lunga perpendiclar p directia vantului
sau oblic. In cazul unui ansamblu de el sde locuit ele pot forma alveole. Ele trebuie sa fie inchise vantului de iarna si deschise celui d
vara.
14) surse de salubritate: viata in oras tb sa se desf in cond de igiena si salubritate. Ex: soluri instabile, emanatii gazoase ale solului
iluminatul defectuos, depoz necontrolata a deseurilor surse de zgomot suprapopulare.
15 )deseurile: modul de precolectare a deseurilor la la locul lor de producere infl solutiile arhitecturale ale ei, iar modul de preluare
transp si tratare infl sol urbanistice. Natura deseurilor: menajere stradale, industr, agricole, medicinale. Deseurile contin o parte imp ca
si comp organice si o cant mare de apa pt care intra f repede in descompunere.
16). Combaterea zgomotului urban: dat. Dezv. Industr. Dar in special maririi nr mij de transport, niv zgomotului urban a crescut.
Lim admisa e 70 db pt zgomot continuu ex: aeroport 120 db. Zgomotul provoaca o serie de neajunsuri: scaderea f de munca,
instabilitate si zdruncina sist nervos. Pt impiedicarea zgomotului urban se iau urm masuri: zonificarea orasului (separarea zonei industr
de zona de locuit) amplasarea z inustr ca vantul sa bata dinspre zona de loc spre zona industr. Nivelul de zgomot urban depinde de nat.
Traficului intensitatea lui si viteza de circulatie.
17 ) lg urbana : e ramura stiintelor medicale care se ocupa cu studiul efectelor de imbolnavire si crearea cond adecvate de val.
Principalele probleme sunt alim cu apa in cant si calit coresp. Evacuarea apelor uzate murbiditate si mortalitate
18). Cond de amplasare a zone industr. : forma si struct oraselor cond de igiena si conf caract retelelor de transp, traseul retelelor
utilitare sunt infl de amplasarea dimens si modul de org a z industr. Conditile de amplasare a z industr: poz fata de caile de com, de
sursele de materii prima de surse de energie caract terenului, leg cu centrele de consum, poz fata de zona de locuit si considerentele de
aparare.
20)CARTIERUL : acea unitate organizatorica ce poate prezenta 1 nucleu sau mai multe , numite si centre in care sunt grupate
dotarile folosite de populatie la intervale mari de timp.dotarile care nu intra in alcatuirea centrelor trebuie repartizate uniform.cartierul
e delimitat de artere mari de circulatie de obstacole naturale sau de zone plantate .E traversat de strazi secundare ce separa intre ele
cvartalele.
21) CVARTALUL : compus dintr-un nr. gramezi de locuinte si cuprinde acele dotari necesare populatiei in mod zilnic.EL e
delimitat de strazi colectoare sau de limita terenurilor aferente unor institutii.Circulatia in interiorul lor trebuie sa fie caracterizata ca
fiind mai redusa.Forma lui poate fi una ortogonala sau cu traseu liber.
22)GRUPAREA CONSTR. DE LOCUIT SE FACE: dupa o dispozitie perimetrala , in jurul unui nucleu , dupa o dispozitie in
adancime.Dispozitia ansamblului de locuinte se poate face dupa : o compozitie geometrica (cladirile sunt ordonate riguros , urmand
alinierea strazilor ; compozitie libera (cladirile sunt asezate relative independente fata de strazi , retragerea facandu-se prin
intermediul unor spatii plantate
23)RETEAUA STRADALA IN INT CVARTALULUI : retelele de cai de acces de circulatie cuprind strazi locale , incarosabile(de
acces) pietonale (alei).
24)DISPOZ.ANSAMBLURILOR CONSTRUCTIILOR SE POATE FACE: o compozitie geometrica(cladirile sunt ordonate
riguros urmarind alinierea strazilor) compoz libera (cladirile sunt relative independente fata de strazi , retragerea facandu-se prin
intermediul spatiilor plantate)
25)ELEMENTE DE REFERINTA PT SISTEMATIZAREA UNUI CVARTAL: suprafata totala , suprafata neta , suprafata
dotarilor , suprafata de circulatie in care sunt incluse si parcarile , suprafata plantata in care sunt mici incluse si amenajarile sportive ,
aria locuibila , suma suprafetelor locuibile a tuturor spatiilor destinate locuintelor.
26) CONDITII DE AMPLASARE A ZONELOR DE LOCUIT: zona de locuit e conditionata in primul rand de relief si de panta
reliefului.pe o panta de 1-2% cladirea sa poate amplasa in orice directie.2-5% lungimea cladirilor paralele cu lungimea de cea mai
mare panta se limiteaza.8% lungimea cladirilor perpendiculare pe linia de cea mai mare panta si >8% cladiri de mici dimensiuni
27) SCOPUL SI ROLUL ZONELOR PLANTATE: au rol educativ socio-cultural , sanitar , fiziologic , igienic , utilitar si
estetic.asigura posibilitatea repaosului si a destinderii fizice.imbunatateste climatul , ajuta la atenuarea zgomotului si substantelor
iritante.rol de asanare a terenurilor mlastinoase , fixeaza pantele.rol de protectie a zonelor de locuit si a zonelor agricole.limiteaza
incendiile si au rol estetic adica se poate pune in valoare o opera de arta , poate valorifica efecte de perspectiva si poate masca o serie
de aspecte inestetice.
28)CLASIFICAREA ZONELOR PLANTATE: 1)-dupa folosinta spatii plantate , de folosinta generala(parcare gradina)-spatii verzi
de folos limitate(spatiile din jurul cladirilor de locuit) 2-dupa destinatie-pentru odihna si recreere-cu caracter cultural/festival.caracter
utilitar. 3-dupa pozitia fara de oras-spatii plantate externe de tip urban (zone de agrement)-spatii interioare.
29)REPARTITIA SI DIMENSIONAREA ZONELOR PLANTATE: repartitia se poate face dupa mai multe sisteme numite sisteme
in piete /parcuri.sisteme in fasii.In adoptarea sistemelor se urmareste o distributie cat mai uniforma pe suprafata
orasului.dimensionarea depinde de marimea orasului atat ca suprafata cat si ca nr de locuitori.tipuri de cladiri , natura industriei ,
conditii de relief si clima.Spatiile plantate masiv reprezinta 15% din suprafata totala a orasului
30)METODE DE REPARTIZARE A ZONELOR PLANTATE : 1-metoda de compozitie cu traseu geometric-spatiu organizat cu
alei drepte , cu vegeteatie ordonata , cu ape ingradite in forme geometrice.intreg ansamblul avand un caracter amplu si monumental.2-
metoda de compozitie cu traseu liber-caracterizat printr-un spatiu organizat cu traseu liber.intreg ansamblul avand un aspect pitoresc.3-
metoda mixta compozita-face trecerea gradata de la o metoda la alta.aceasta metoda pune in valoare de la mare distanta un monument
impresionant sau poate creea zone de liniste
31)CLASIFICAREA STRAZILOR: se face dupa marimea si natura traficului in functie de importanta legaturilor si in functie de
modul de realizare a profilului transversal: 1-artere de ordin-magistrale-au 4 benzi pe sens , 2 artere de ordin 2 cu 2 sau 3 benzi pe
sens.sunt artere de penetratie interne sau de legatura complementara.3-strazile principale au functia de a colecta traficulsi de a-l
transmite strazilor secundare.2 benzi pe sens asigura patrunderea circulatiei in interiorul diferitelor zone unde nu se admite traficul
transporturilor in comun.alei carosabile-strazi locale ce asigura legatura intre cladiri si strazi secundare.
32)SCHEME STRADALE: mai multe scheme: deformatie spontana , sau naturala.de creatie conventionala sau preconceputa.aceste
scheme pot fi geometrice , ortogonale , radiale sau cu traseu liber.Schema ortogonala este cea mai usor de realizar.Schema
radialaprezinta o concentrare a arterelor de circulatie in zona centrala.sistemul cu traseu lober are strazi sinuoase si se aplica pe
terenuri accidentate