Unitatea de nvare I

POLITICI I SISTEME DE SECURITATE SOCIAL.

DREPTUL SECURITII SOCIALE

1.1. Politici i sisteme de securitate social

1.1.1. Noiunea de securitate social

Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune
politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si
un sistem de drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si obligatii
la un moment istoric dat.
Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a
statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii, are
dreptul la securitate sociala.
Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu riscurile
sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se urmareste
repararea consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente calificate drept
riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il reprezinta riscul
social. Semnificative din acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei Organizatiei
Internationale a Muncii (OIM) din 1952, care enumera principalele riscuri sociale dupa cum
urmeaza:
boala
maternitatea
invaliditatea
batranetea
accidentul de munca si boala profesionala
decesul
protectia juridica a urmasilor
sarcinile familiale
somaju
1.1.2. Coninutul politicilor de securitate social
Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:
- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment
susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului (extensiune pe orizontala)
- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator (prestatiile
dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii riscurilor (extensiune
pe verticala).

1.1.3. Sisteme de securitate social. Trsturi

Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii
sociale.
Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:
- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate .
- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri
constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.

1.1.4. Apariia i evoluia sistemelor de securitate social

a) Primul sistem de securitate sociala
A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial, asupra
masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator, demersul
constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o stransa legatura cu
noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu.
Aceasta conceptie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:
(i) asigurarile de boala
(ii) asigurarile pentru accidente de munca
(iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete
Caracteristicile sistemului lui Bismarck:
- singura categorie protejata: muncitorii industriali cu un venit profesional sub plafonul stabilit
de lege
- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau rolul de
a substitui acest venit
- participarea la acest sistem era obligatorie
- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat.

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935

A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada de
somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea reglementa,
totodata, si politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de batranete si deces
pentru familiile salariatilor.
Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind
demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)

Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de nevoie a
persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel prima forma a
consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala.
Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim
prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurarea unui nivel
vital si nu asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional.
Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.

d) Raportului lordului Beveridge

Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din Anglia,
si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii, promovand
astfel ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire era foarte mare, iar
prestatiile oferite de sistem erau uniforme.
Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui cetatean
la securitate sociala prin declaratii politice si analize.

1.2. Dreptul securitii sociale

1.2.1. Trsturi
Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma de
protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare impotriva a
unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui nivel economic
minim pentru toti membrii societatii.
Trasaturi:
(i) Izvor juridic
Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative. Doar in
mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor (de exemplu,
schemele de pensii ocupationale).
(ii) Domeniu de aplicare
Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele
teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in
spatiu).
Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare, astfel
ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care continua sa-si
produca efectele in prezent (aplicare in timp).
(iii) Ramura de drept public
Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si functioneaza
ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept public (ex:
caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor datorate). Actele
juridice prin care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter administrativ.
1.2.2. Obiectul de reglementare

Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor juridice
de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.

(i) Raporturile de asigurare sociala

Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in legatura cu
acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege .
a) Subiectele raportului de asigurare:
- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):
- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei de
asigurari de a plati aceste indemnizatii
- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al
institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii
c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de
persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de contract
(ex: persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca, somaj, etc).
d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de
inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor.

Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul asigurarilor
pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale.

(ii) Raporturile de asistenta sociala

Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu
dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in imposibilitatea de a-si
procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului de a garanta acest venit
persoanelor aflate in nevoie.
a) Subiectele raportului de asistenta:
- beneficiar va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asistenta va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):
- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite de lege
si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii
c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.
d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare non-
contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului profesional, ci asigura un
venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul prestatiilor acordate este fix si
uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii succesive.

Exemple: ajutorul social, alocatia de stat pentru copii, alocatia pentru sustinerea familiei.
 Unitatea de nvare II
SISTEMELE DE ASIGURARE PENTRU PENSII
SISTEMUL DE PENSII PUBLICE

2.0. Sistemele de asigurare pentru pensii

In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii ( cei 3 piloni):

2.1.1. Sistemul de pensii publice (Pilonul I) Legea 263/2010

Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de o institutie
publica: Casa Nationala de Pensii Publice.
Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile stranse din plata
contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor.

2.1.2. Sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) - Legea 411/2004

In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de
institutii private (administratori)si anume societati de pensii private.
Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu se redistribuie,
ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.

Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii; obligatoriu pentru toti asiguratii
in varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru asiguratii cu varste cuprinse intre 36 si 45 ani

Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de pensii va fi

redirectionata catre pilonul II

Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine participant la un fond de
pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii
sale de catre institutia de evidenta.

Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile private este

exercitata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritate
administrativa independenta, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei.
Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi, depozite, etc.), titluri
de stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati publice locale din Romania, din state
membre UE sau apartinand SEE, etc.

2.1.3. Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006

Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa aderarea la un
fond de pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune individuala.

Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale poate adera la un
fond de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu angajatorul, dupa caz.

Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul asimilat acestuia
al persoanei care adera la un fond de pensii facultative

Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare participant in

limita echivalentului a 400 EURO anual. Daca angajatorul contribuie si el, se bucura de
deductibilitatea acestor contributii la calculul profitului impozabil in limita echivalentului a
400 EURO anual intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca varsta de 60 de
ani, indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit minimum 90 de contributii lunare.
Legea prevede anumite exceptii de la aceasta regula.
2.2. Sistemul de pensii publice

2.2.1. Aspecte generale

De la Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurri sociale de stat i pn in prezent, la adoptarea
Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, au avut loc numeroase modificari ale
reglementrilor privind asigurrile pentru pensiile publice care au vizat:
- sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele asigurate erau
numai salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate
salariatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati independente.
- perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in considerare pentru
calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari
- plata contributiei. Potrivit Legii 3/1977, contributia era platita in intregime de angajator. In
plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita pensie suplimentara. In prezent,
cota de contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de angajator
- baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare toate veniturile
salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu cuantumul
acestora, spre deosebire de reglementarea Legii nr. 3/1977 cand se luau in considerare la alegere 5
ani din ultimii 10
- varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62 la 65 de ani, iar
pentru femei de la 57 la 63 de ani)
- alte drepturi de asigurari sociale. Initial, Legea nr. 19/2000 a reglementat pe langa dreptul la
pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si indemnizatie de maternitate,
concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca), care functionau in baza
principiului contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor prestatii au fost trecute ulterior in
sistemul de asigurari sociale de sanatate.
- principiul gestionarii autonome. Legea 19/2000 a adus principiul gestionarii autonome a
sistemului de asigurari sociale si a infiintat Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de
Asigurari Sociale (CNPAS), in prezent Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP).

2.2.2. Principiile sistemului public de pensii

Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza:

a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii bazat
pe aceleasi norme de drept, pentru toti participantii la sistem. Sistemul unic de acum a unificat si alte
sisteme de asigurari care functionau separat.
b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili
si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de
lege.
c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc
obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale
prevazute de lege. Spre exemplu, exista anumite categorii (asimilate) care nu contribuie la sistem, dar
care sunt considerate ca avand stagiu de cotizare.
d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de
a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu
indeplinirea obligatiilor. Destinatarii reglementati sunt: asiguratii si contribuabilii angajatori.
e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public de pensii,
drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale datorate
si/sau platite;
f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce
revin sistemului public in acel moment, conform legii;
g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii,
conform legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era administrat de Guvern, in
prezent, sistemul functioneaza independent de orice alte institutii si este administrat de o institutie
specializata: Casa Nationala de Pensii;
h) principiul imprescriptibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau partial.

2.2.3. Categorii de persoane asigurate

In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit legii, domiciliul sau
resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara cand erau asigurati doar
cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot asigura si cetatenii straini cat timp domiciliaza sau au
resedinta in Romania.
Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul
legii si (ii) persoanele care se asigura facultativ

1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii

a) salariatii si persoanele asimilate acestora
- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv
soldatii si gradatii voluntari
- functionarii publici
- persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din
drepturi de autor si drepturi conexe, precum si din contracte/conventii incheiate potrivit
Codului civil
- cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu
statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale,
ordinii publice si sigurantei nationale
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului
- membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti
b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se asigura din bugetul asigurarilor
pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri:
- persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj
- persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la societatile care se
reorganizeaza sau trec prin concedieri colective; in acest caz, se suspenda plata
indemnizatiei de somaj)
c) persoanele care desfasoara o activitate in mod independent persoanele care realizeaza, in
mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla intr-
una din situatiile urmatoare:
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;
- membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale;
- persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
- persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale
d) cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii
nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de ajutoare lunare ce se
asigura din bugetul de stat, in conditiile legii.
2) Persoane asigurate facultativ
In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract cu Casa Nationala de Pensii
Publice in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar raporturile de asigurare vor fi
reglementate de contractul respectiv. Astfel se pot asigura:
- persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele mentionate pentru persoanele
asigurate obligatoriu (ex: sotia care nu lucreaza) si doresc sa se asigure
- persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus, dar care doresc sa-si
completeze venitul asigurat
- avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate in sistemul public.

Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform clauzelor prevazute
in cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari sociale achitate nu se restituie, iar stagiul
de cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie.

2.2.4. Stagiul de cotizare

Definitie
Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la pensie poate fi
accesat doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de asigurari sociale pentru o
anumita perioada de timp, perioada care reprezinta stagiu de cotizare.
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc
contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii din Romania, precum si in alte tari, in
conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.

Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale
Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al prestatiilor
aferente ce au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale diferit fata de cel aplicabil in
tara in care aceste drepturi si prestatii vor fi acordate efectiv asiguratului.
Astfel, la stabilirea drepturilor de asigurari sociale se iau in considerare stagiile de cotizare realizate in
sistemul public de pensii din Romania, precum si perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca
atare in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter international la care
Romania este parte si/sau regulamente comunitare. In sistemul public de pensii, obligatiile si
prestatiile de asigurari sociale se achita in moneda nationala
Beneficiarii drepturilor banesti stabilite de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale,
care nu au domiciliul in Romania, pot opta pentru transferul in strainatate al acestor drepturi, in
conditiile legii.
Prestatiile de asigurari sociale cuvenite beneficiarilor stabiliti in strainatate, aferente drepturilor pentru
care au fost luate in considerare stagiile de cotizare realizate atat in Romania, precum si in alte tari,,
pot fi transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter
international la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra
careia s-a convenit.

Calcularea stagiului de cotizare
In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care:
- fie s-au datorat contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii (indiferent daca s-a
platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se aplica in cazul salariatilor si persoanele
asimilate acestora;
- fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative); acest sistem de calcul se aplica
in cazul celorlalte categorii de asigurati decat salariatii si persoanele asimilate acestora
 (asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala - somerii,
asiguratii independenti si cei care se asigura facultativ).

Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele perioade se iau in
considerare la calculul stagiului de cotizare (perioade asimilate), perioade cum sunt:
1) perioada in care asiguratii au beneficiat de pensie de invaliditate
in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de invaliditate.
Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile
pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea
copilului si ingrijirea copilului bolnav.
In prezent, legea considera ca fiind perioade asimilate perioadele in care asiguratii au beneficiat de
indemnizatii de asigurari sociale acordate potrivit legii, concediu pentru incapacitate temporara de
munca cauzata de accident de munca si boli profesionale, concediu pentru cresterea copilului, in
perioadele in care acestea erau asimilate expres de lege stagiului de cotizare.
2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar organizat
potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu
diploma
Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel particular, buget sau
taxa, luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul1, spre deosebire de sistemul
anterior, cand masterul si doctoratul erau considerate studii postuniversitare si nu studii universitare
normale.
In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de cotizare o singura
perioada de studii, la alegerea asiguratului.
3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu
termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat
4) perioada in care asiguratula fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau
student al unei institutii de invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica si
siguranta nationala pentru formarea cadrelor militare, politistilor si functionarilor publici cu
statut special din sistemul administratiei penitenciare, cu exceptia liceului militar
Nota:
Perioadele mentionate mai sus sunt asimilate stagiului de cotizare daca in acest timp,
persoanele in cauza nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau datorarea
lor).
Perioadele asimilate nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a pensiei
anticipate partiale.

Evidenta stagiului de cotizare
Evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale se realizeaza pe baza codului numeric personal
al asiguratului.
Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor, din oficiu, o data la 2 ani, de CNPP si de casele de pensii
sectoriale. Stagiul de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor, contra cost, oricand in timpul
anului.

2.2.5. Contribuabilii i contribuia de asigurri sociale

In sistemul public de pensii, au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii:
a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
b) angajatorii si institutiile care efectueaza plata ajutoarelor prevazute de lege catre cadrele militare
trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice
si sigurantei nationale;
c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele asimilate salariatilor;
d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul asigurarilor
pentru somaj;
e) persoanele care nu se afla intr-un raport de angajare si sunt asigurate obligatoriu sau care
incheie contract de asigurare sociala.

Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale
Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca:
(i) conditii normale
(ii) conditii deosebite
(iii) conditii speciale
(iv) alte conditii de munca

Conditii deosebite
Sunt incadrate in conditii deosebite locurile de munca stabilite in baza criteriilor si metodologiei
prevazute de legislatia in vigoare la data incadrarii acestora.
Conditiile deosebite dau dreptul la:
- sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel National
pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de munca deosebite este de cel putin
10% din salariul de baza)
- echipamente de protectie
- pensionare cu reducerea varstei
Conditii speciale
Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale, astfel ca partile nu au
libertatea de a stabili alte categorii:

in unitatile miniere pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel
putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva
activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor prime nucleare in
zonele I si II de expunere la radiatii
activitatile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale,
prevazute de actele normative cu regim clasificat
aviatia civila pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege (piloti,
instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.)
activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege clovni si
acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in cadrul orchestrei, etc.
anumite activitati si unitati prevazute in Anexele legii acestea sunt supuse periodic,
din 2 in 2 ani, procedurii de reevaluare a incadrarii in conditii speciale. Procedura de
reevaluare se stabileste prin hotarare a Guvernului,
Constituie stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de munca si perioadele in care un asigurat
care isi desfasoara activitatea in conditii speciale de munca se afla in concediu pentru incapacitate
temporara de munca si/sau in concediu de odihna, daca cel putin in ziua premergatoare concediului a
lucrat in locuri de munca incadrate in astfel de conditii de munca.

Cotele de contributie
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt prevazute in Codul fiscal si pot fi modificate prin legea
bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2017 cotele de contribuie care se aplica asupra salariului brut sau asupra veniturilor
brute lunare ale asiguratilor au fost stabilite dup cum urmeaz:

- pentru conditii normale: 26,3%

- pentru conditii deosebite: 31,3%
- pentru conditii speciale: 36,3%

Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale
In cazul salariatilor si al persoanelor asimilate acestora, sarcina contributiei se imparte intre angajator
si salariat, dupa cum urmeaza :
- contributia de asigurari sociale individuala reprezinta contributia datorata de
salariat si asimilatii acestora
In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota aferenta
fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, cu modificari.
- contribuia de asigurri sociale datorat de angajator reprezinta diferena
dintre nivelul cotelor de contribuii de asigurri sociale stabilite difereniat,
n funcie de condiiile de munc, i nivelul cotei contribuiei individuale de
asigurri sociale.
In cazul somerilor contributia se datoreaza si se plateste de catre instituia care administreaz bugetul
asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca, cu exceptia
platilor compensatorii si a veniturilor de completare acordate salariatilor din industria de aparare, in
perioada de reducere temporara a activitatii . Contributia de asigurari sociale pentru persoanele care
beneficiaza de plati compensatorii se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj la nivelul cotei
contributiei individuale de asigurari sociale, cu exceptia cazurilor in care, prin lege, se dispune altfel.

In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in mod independent si al persoanelor asigurate pe
baza de contract de asigurare, contributia se datoreaza si se plateste de catre asigurat, la nivelul cotei
de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca.

Contributia de asigurari sociale pentru cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au
incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se suporta integral din
bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca.
Categoria de asigurati Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale
26,3%, din care: 31,3%, din care: 36,3%, din care:
Contributia inviduala: Contributia inviduala: Contributia inviduala: 10,5%
I (salariati si persoane 10,5% 10,5% Contributia datorata de angajator:
asimilate) Contributia datorata Contributia datorata de 25,8%
de angajator: angajator:
15,8% 20,8%
Contributia inviduala se retine din castigul lunar brut realizat din salarii si venituri
asimilate salariilor (din care 6% este directionat la asigurarile private) si se plateste de
catre angajator. Baza de calcul nu mai este plafonata, contributia calculandu-se la
totalul veniturilor respective platite de angajator.
Contributia datorata de angajator se calculeaza raportat la suma castigurilor lunare
brute realizate de persoanele fizice care obtin venituri din salarii si venituri asimilate
salariilor si se plateste de angajator. Nici pentru angajatori baza de calcul nu mai este
plafonata.
Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale datorate de asiguraii din aceasta
categorie i de angajatorii acestora se fac lunar de ctre angajatori. Angajatorul
calculeaza si vireaza lunar, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul
acestuia, contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor
sociale de stat impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati.
Regula: cota unica: 26,3%,
Exceptia: plati compensatorii care se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj:
10,5%
Cota de contributie se aplica asupra cuantumului drepturilor banesti lunare ce se
II (someri) suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj. In situatia in care totalul acestor
venituri este mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut,
contributia se calculeaza in limita acestui plafon.
Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituia care administreaz bugetul
asigurrilor pentru omaj (ANOFM).
26,3% - cota de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceasta cota, care se va aplica asupra
III (independenti)
venitului lunar asigurat, inscris in declaratia individuala de asigurare, dar nu mai putin
decat suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la
26,3% - cota de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc cota de contributie, care se va aplica
asupra venitului lunar asigurat si inscris prin contractul de asigurare, dar nu mai
IV (persoane asigurate putin decat suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la
facultativ) fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si nici mai mult de 5 ori
valoarea acestuia.

Plata contributiei de asigurari sociale se poate face si anticipat, pe o perioada de cel

mult 12 luni.
V (cadrele militare 26,3% - cota de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca
trecute in rezerva, Cota de contributie se aplica asupra cuantumului ajutoarelor lunare, platite din
politistii si functionarii bugetul de stat.
publici cu statut
special ale caror Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituia care achita drepturile
raporturi de serviciu respective si se suporta integral din bugetul de stat.
au incetat)
 Nota: Contribuia de asigurri sociale datorat de contribuabili nu se impoziteaz.

Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale
Contributia individuala
Este diferentiata in functie de categoria de persoane asigurate:

Categoria V
(cadre militare in
rezerva, politisti si
Categoria I Categoria IV
functionari publici
(salariati si Categoria II Categoria III (persoane
cu statut special
persoane (someri) (independenti) asigurate
ale caror raporturi
asimiliate) facultativ)
de serviciu au
incetat)

Cota de contributie Cota de contributie Cota de contributie Cota de contributie Cota de contributie
de calculeaza de calculeaza de calculeaza de calculeaza se aplica asupra
asupra castigului asupra drepturilor asupra venitului asupra venitului cuantumului
lunar brut realizat banesti lunare ce se lunar asigurat, lunar asigurat si ajutoarelor lunare,
din salarii si suporta din bugetul inscris in declaratia inscris prin platite din bugetul
venituri asimilate asigurarilor pentru individuala de contractul de de stat
salariilor. somaj, in limita a de asigurare, dar nu asigurare, dar nu
5 ori castigul mai putin decat mai putin decat
salarial mediu brut. suma reprezentand suma reprezentand
Sunt incluse aici: 35% din castigul 35% din castigul
indemnizatia de salarial mediu brut salarial mediu brut
somaj, platile utilizat la utilizat la
compensatorii si fundamentarea fundamentarea
veniturile de bugetului bugetului
completare). asigurarilor sociale asigurarilor sociale
de stat si nici mai de stat si nici mai
mult de 5 ori mult de 5 ori
valoarea acestuia. valoarea acestuia.

Contributia datorata de angajator

Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale datorate de ctre angajator o constituie suma
veniturilor care constituie baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale.
Contributia datorata de angajator se calculeaza raportat la suma castigurilor lunare brute realizate de
persoanele fizice care obtin venituri din salarii si venituri asimilate salariilor si se plateste de
angajator.
Codul fiscal prevede, totodata, si anumite sume pentru care nu se datoreaza contributii de asigurari
sociale. Orice alta suma care nu este prevazute de lege, va intra in baza de calcul (ex: premii, al 13-lea
salariu).

Plata contributiilor de asigurari sociale
Angajatorul calculeaz i vireaz lunar, la casa teritorial de pensii n raza creia se afl sediul
acestuia, contribuia de asigurri sociale pe care o datoreaz bugetului asigurrilor sociale de stat
mpreun cu contribuiile individuale reinute de la asigurai.

Nereinerea i nevrsarea de ctre angajatori a contribuiei individuale de asigurri sociale genereaz

plata unor dobanzi si penaliti, potrivit reglementrilor legale n vigoare.
Perioadele n care persoanele asigurate pe baz de declaraie sau contract de asigurare nu au achitat
contribuia de asigurri sociale datorat nu se valorific la stabilirea pensiilor pn la achitarea
acesteia, inclusiv a dobnzilor i penalitilor aferente.

2.2.6. Prestaiile ce se acord n sistemul de pensii publice

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala
sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului.
Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii
prevazute de lege, si anume :
a) pensia pentru limita de varsta
b) pensia anticipata
c) pensia anticipata partiala
d) pensia de urmas
e) pensia de invaliditate
f) ajutorul de deces

Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si

indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca
precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste
prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile sociale de sanatate si sunt
suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Unitatea de nvare III

PENSIILE ACORDATE N SISTEMUL DE PENSII PUBLICE

3.0. Pensiile

3.1.1. Pensia pentru limit de vrst

Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii,
conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau in specialitate, dupa
caz, prevazute de lege.

Conditii standard de acordare

Varsta standard de pensionare
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati.
Stagiul minim de cotizare
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani.

Stagiul complet de cotizare

Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la reducerea varstei
standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cat si pentru barbati.

Reducerea varstei standard de pensionare

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu
reducerea varstelor standard de pensionare.
Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute mai sus referitor
la varsta standard de pensionare, de exemplu in urmatoarele situatii:
a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea
total sau partial in conditii de munca deosebite, speciale sau in alte conditii de munca
prevazute expres de Legea nr. 263/2010 au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu
reducerea varstelor standard de pensionare, conform tabelelor prevazute de lege.
b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din unitatile
miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani in aceste conditii speciale
beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare cu 20 de ani,
dar varsta astfel redusa nu poate fi mai mica de 45 ani. Stagiul complet de cotizare pentru
aceste persoane este de 20 de ani.
c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati artistice si care au
realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani, beneficiaza de pensie pentru limita
de varsta cu o reducere de 15 ani a varstelor de pensionare, dar varsta astfel redusa nu poate fi
mai mica de 50 de ani, cu exceptia balerinilor si acrobatilor pentru care varsta de pensionare
nu poate fi mai mica de 40 de ani pentru femei si 45 de ani pentru barbati. Stagiul complet de
cotizare pentru aceste persoane este de 30 de ani.
d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de cercetare,
explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si care au realizat un stagiu de
cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de
expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta. Stagiul
complet de cotizare pentru aceste persoane este de 15 ani, in cazul celor care au desfasurat
activitate in zona I de expunere la radiatii, respectiv de 17 ani, in cazul celor care au desfasurat
activitate in zona a II-a de expunere la radiatii.
e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent
calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de
cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:
- cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime
din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua
treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet
de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca
au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.
Nota: Reducerile vrstelor standard de pensionare pot fi cumulate, fr ca reducerea totala s
depeasc 13 ani. Varstele de pensionare astfel reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si
de 52 de ani pentru barbati.

Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale

Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula pensia cu
veniturile obtinute din activitati profesionale.

3.1.2. Pensia anticipat

Beneficiari
Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani si care au cel
mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele
asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au
satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de
invaliditate.

Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru limita de varsta.

Trecerea la pensia pentru limita de varsta
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata se
transforma din oficiu in pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin adugarea perioadelor
asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de suspendare a platii pensiei
anticipate.

3.1.3. Pensia anticipat parial

Beneficiari
Se poate acora asiguratilor care au realizat stagiul complet de cotizare precum si celor care au depasit
stagiul complet cu pana la 8 ani, daca mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de
pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele
asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au
satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de
invaliditate.

Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza din cuantumul pensiei pentru limita de varsta care
s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni
cu care s-a redus varsta de pensionare.

Trecerea la pensia pentru limita de varsta
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata
partiala se transforma din oficiu in pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin eliminarea
diminurii prevzute de lege i prin adugarea perioadelor asimilate i a eventualelor stagii de cotizare
realizate n perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.

3.1.4.

Pensia de urma
Beneficiari
Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca acesta era pensionar
sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
a) Copiii au dreptul la aceasta pensie in urmatoarele conditii:
- pana la varsta de 16 ani
- daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii pana la terminarea lor,
fara a depasi varsta de 26 ani
- pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada in care acestia se aflau
intr-una din situatiile de mai sus.
 b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii:
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei
a fost cel putin de 15 ani.
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei
a fost intre 10-15 ani; cuantumul se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna de casatorie
in minus.
- indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II, daca durata casatoriei a
fost de cel putin 1 an.
- indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a fost urmarea unui
accident de munca/boli profesionale si daca sotul supravietuitor nu realizeaza venituri
lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea
sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.

- sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie de

urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau
acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.
- sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi
copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de
catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare
dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai
mici de 35% din castigul salarial mediu brut.

Baza de calculul a pensiei
Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel:
- din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul
decedat;
- din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit inainte de indeplinirea
conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.

Cuantumul pensiei
Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu
anual al sustinatorului, astfel:
- pentru 1 singur urmas 50%
- pentru 2 urmasi 75%
- pentru 3 sau mai multi urmasi 100%

Dreptul de optiune al sotului supravietuitor
Soul supravieuitor care are dreptul la o pensie proprie i ndeplinete condiiile prevzute de lege
pentru obinerea pensiei de urma dup soul decedat poate opta pentru cea mai avantajoas pensie.

3.1.5. Pensia de invaliditate

Beneficiari
Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care si-au pierdut in totalitate sau jumatate din
capacitatea de munca ca urmare a:
- accidentelor de munca si bolilor profesionale,
 - neoplaziilor, schizofreniei si SIDA,
- bolilor obisnuite
- accidentelor care nu au legatura cu munca.

Gradul de invaliditate
Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu gradul de reducere a
capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de
autoingrijire;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de
autoingrijire;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul
putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de
munca.
Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc
prin hotarare a Guvernului.
Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul expert al asigurarilor sociale, pe baza expertizei
medicale. Decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata, in termen de 30 de zile de
la comunicare, la comisiile medicale de contestatii. Decizia comisiei medicale de contestatii poate fi la
randul ei atacata la instanta judecatoreasca n termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Stagiul de cotizare
Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel:
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui accident de munca, a unei boli
profesionale, neoplaziilor, SIDA, schizofreniei, elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total
sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor
profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale, persoanele care si-au pierdut
total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la
lupta pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare
din decembrie 1989, cei care au satisfacut serviciul militar ca militari in termen sau militari cu
termen redus, pe durata legal stabilita, au fost concentrati, mobilizati sau in prizonierat beneficiaza
de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau accident in
afara muncii, beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc un anumit stagiu de cotizare
(stagiu necesar) prevazut expres in raport cu varsta.
Legea prevede totusi posibilitatea ca si asiguratii care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de
handicap preexistent calitatii de asigurat si nevazatorii sa poata accesa o pensie de invaliditate,
daca au realizat pana la ivirea invaliditatii cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar
prevazut de lege.

Stabilirea pensiei stagiul potential
In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asigurailor care nu indeplinesc stagiul de
cotizare li se acord un stagiu potenial, determinat ca diferen ntre stagiul complet de cotizare i
stagiul de cotizare realizat efectiv pn la data acordarii pensiei de invaliditate. Pentru asiguratii care
au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si pentru
nevazatori, stagiul de cotizare se determina ca diferenta intre stagiul cerut pentru accesarea pensiei
pentru limita de varsta si stagiul realizat efectiv pn la data acordarii pensiei de invaliditate.
Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care
asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordarii pensiei de invaliditate si pana la implinirea varstei
standard de pensionare, varsta la care poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

Indemnizatie de insotitor
Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie de insotitor in
cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie).

Evaluarea medicala
Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale,
periodic, la intervale cuprinse intre 1 an si 3 ani, pana la implinirea varstelor standard de pensionare.
Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale emite o noua decizie prin care se
stabileste, dupa caz:
a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) redobandirea capacitatii de munca.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii
pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala sau, dupa caz,
incetarea platii pensiei.
Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;
b) au implinit varstele standard de pensionare prevazute de lege ;
c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat
stagiile complete de cotizare.

Dreptul de cumul
Legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul III de a cumula pensia
cu veniturile din activitati profesionale corespunzatoare a cel putin jumatate din timpul normal de
munca.

La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia de invaliditate
devine pensie pentru limita de varsta si se acorda persoanei in cauza cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizatia pentru insotitor se mentine si pe durata acordarii pensiei pentru limita de varsta.

3.1.6. Calculul i plata pensiilor

Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu
valoarea unui punct de pensie2 (se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).
Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura:
a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate profesionala
1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin raportarea castigului
salarial brut lunar sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul
a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut lunar din luna
respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin impartirea la 12 a sumei punctajelor
lunare realizate in anul calendaristic respectiv.
3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin
impartirea sumei punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunzator
stagiului complet de cotizare.
 b) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza,
dupa caz, de exemplu:
- cuantumul pensiei de invaliditate, cand asiguratul a beneficiat sau beneficiaza de
pensie de invaliditate. In cazul persoanelor care beneficiaza de aceste perioadele
asimilate si care in aceeasi perioada obtin venituri pentru care se datoreaza
contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau
in considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru
perioadele asimilate.
- 25% din castigul salarial mediu brut lunar pe economie din perioadele respective,
cand asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar sau cand a
satisfacut serviciul militar
c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin raportarea
cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la castigul salarial mediu brut lunar din luna
respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

In mod exceptional, legea prevede expres ca, pentru stagiul potenial acordat asigurailor n drept s
obin o pensie de invaliditate, punctajul lunar al asiguratului este de:
- 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
- 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
- 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

CNPP si casele de pensii sectoriale comunica asiguratilor punctajul anual si punctajul cumulat pentru
perioadele de cotizare, din oficiu, o data la 2 ani, precum si oricand, la cererea asiguratilor, contra
cost.
Plata pensiei se face lunar, personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei careia i s-a
incredintat ori i s-a dat in plasament copilul urmas sau, dupa caz, mandatarului desemnat prin procura
speciala. In functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont de card.

3.1.7. Cererea de pensionare i aspecte privind jurisdicia

Acordarea pensiei se face la cererea persoanei indreptatite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a
persoanei careia i s-a incredintat sau i s-a dat in plasament copilul minor, dupa caz, depusa personal
ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
Cererea de pensionare, impreuna cu actele prin care se dovedeste indeplinirea conditiilor prevazute de
lege, se depune, incepand cu data indeplinirii acestor conditii, la casa teritoriala de pensii competenta,
in a carei raza domiciliaza persoana, iar Casa Teritoriala de Pensii emite o decizie in 45 zile de la data
inregistrarii cererii prin care admite sau respinge motivat cererea.
Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la
comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, care functioneaza in cadrul CNPP. Termenul de
solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.
Hotararile Comisiei Centrale de Contestatii pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta, in
termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararile care nu au fost atacate la instantele judecatoresti in
termen sunt definitive.

Cererile indreptate impotriva CNPP si a caselor teritoriale de pensii se adreseaza tribunalului in a carui
raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul. Impotriva hotararii tribunalului se poate face
apel la curtea de apel competenta. Hotararile curtilor de apel, precum si hotararile tribunalelor
neatacate cu apel in termen sunt definitive.
3.1.8. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesional
Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala este posibil doar in cazurile expres prevazute
de lege.
Astfel, pot cumula pensia cu cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie,
in conditiile legii,:
a) indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) pensionarii pentru limita de varsta;
b) nevazatorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul
III de invaliditate, care pot presta o activitate profesionala corespunzatoare a cel mult jumatate
din timpul normal de munca;
d) copiii pensionari de urmas, pana la varsta de 16 ani sau, daca isi continua studiile intr-o forma
de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26
de ani;

b) Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din
activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc
35% din castigul salarial mediu brut.

Unitatea de nvare IV
SISTEMUL ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE.
CONCEDIILE I INDEMNIZAIILE DE ASIGURRI SOCIALE DE
SNTATE

4.0. Asigurrile sociale de sntate

Reglementarea cadru privind sistemul asigurrilor sociale de sntate este reprezentat de Legea nr.
95/2006 privind reforma n domeniul sntii, cu modificrile i completrile ulterioare.

4.1.1. Categoriile de asigurai

Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii
straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au
domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, precum si cetatenii statelor membre
UE, SEE si ai Confederatiei Elvetiene, in conditiile legii. De asemenea, sunt asigurati si pensionarii
din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul in Romania, in anumite conditii.
Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii contributiei la
fond, urmand ca sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de sanatate si de ANAF, in
conditiile legii.

Sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele categorii de

persoane:
1. persoanele asigurate pentru care contributia se plateste din alte surse, si anume :
a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de
munca sau a unei boli profesionale;
b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul
copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, sau se afla in concediu
si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani;
c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest la domiciliu sau in arest preventiv,
precum si cele care se afla in executarea masurilor prevazute de art. 109, 110, 124 si 125 din
 Codul penal, respectiv cele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii
pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri;
d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
e) strainii aflati in centrele de cazare in vederea returnarii ori expulzarii, precum si cei care sunt
victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii si
sunt cazati in centrele special amenajate potrivit legii;
f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social;
g) persoanele fizice cu venituri lunare din pensii;
h) persoanele cetateni romani, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioada de cel
mult 12 luni, daca nu au venituri.
i) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat in evidenta Secretariatului de Stat pentru
Culte, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte surse.

2. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de contributie :

- toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani,
daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai
mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;
- tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu
realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social
- sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;
- persoanele ale cror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane persecutate din motive
politice, etc.)
- persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse ;
- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii
Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie
sau din alte resurse;
- femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza
minim brut pe tara.

3. Orice alte categorii de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia sa se
asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in
conditiile legii.

4.1.2. Cota de contribuie

Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de
sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.
Contributia se datoreaza diferit, astfel:
1. persoana asigurata datoreaza o contributie lunara de 5,5%, care se aplica asupra
veniturilor acesteia, de exemplu asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, respectiv castigul brut al persoanelor respective;
b) veniturilor lunare din pensii, in limita a de 5 ori salariul mediu brut contributia se suporta de la
bugetul de stat;
c) indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca sau boala
profesionala, in limita a de 5 ori salariul mediu brut contributia se suporta de catre angajatori
sau din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
d) indemnizatiilor de somaj si alte drepturi banesti lunare ce se soprta din bugetul asigurarilor
pentru somaj, in limita a de 5 ori salariul mediu brut contributia se suporta de la bugetul
asigurarilor de somaj;
e) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se
supun impozitului pe venit, in limita a de 5 ori salariul mediu brut;
 f) veniturilor din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, veniturilor din cedarea folosintei
bunurilor, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si altor venituri care se supun
impozitului pe venit, in limita a de 5 ori salariul mediu brut;
g) veniturilor din investitii (transferul titlurilor de valoare, dividende, dobanzi, etc.);
h) veniturilor din alte surse, daca nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai sus, cu
exceptia veniturilor din cedarea folosintei bunurilor si din investitii.
n cazul persoanelor care realizeaz n acelai timp venituri de natura celor asupra carora se datoreaza
contributie de asigurari de sanatate, contribuia se calculeaz asupra tuturor acestor venituri.
Persoanele fizice care nu realizeaza venituri de natura celor mentionate mai sus sau care realizeaza
venituri lunare exclusiv din investitii si/sau din alte surse ale caror baze lunare de calcul se situeaza
sub nivelul valorii salariului de baza minim brut pe tara si nu se ncadreaza n categoriile de persoane
exceptate de la plata contributiei sau n categoriile de persoane pentru care plata contributiei se suporta
din alte surse datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate astfel:
a) lunar, prin aplicarea cotei individuale de contributie asupra bazei de calcul reprezentnd valoarea
salariului minim brut pe tara, si au obligatia sa plateasca contributia de asigurari sociale de sanatate pe
o perioada de cel putin 12 luni consecutive, ncepnd cu luna n care se depune declaratia prevazuta de
lege; sau
b) la data la care acceseaza serviciile acordate de sistemul public de asigurari sociale de sanatate
potrivit legii, prin depunerea declaratiei prevazute de lege, aplicnd cota individuala de contributie
asupra bazei de calcul reprezentnd valoarea a de 7 ori salariul minim brut pe tara.

2. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa
calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,2% din suma castigurilor brute relizate
de asigurati asupra carora se datoreaza contributia individuala.

4.2. Concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate

Sistemul de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este reglementat
de OUG 158/2005, cu modificrile i completrile ulterioare.

4.2.1. Categoriile de asigurai

1. Salariatii si asimilatii acestora :

- persoane ce desfasoara activitatea in baza contractului de munca
- persoane care au raporturi de serviciu (functionari publici)
- persoane ce desfasoara orice alte activitati dependente
- persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective
- persoane numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti
- membrii cooperatori din cooperativa mestesugareasca
2. Persoane care beneficiaza de drepturi care se platesc din bugetul asigurarilor pentru somaj
3. Persoane care nu se afla in categoriile 1 si 2, dar care sunt: asociati, comanditari sau
actionari; membrii unei asociatii familiale; sotia/sotul titularului ntreprinderii
individuale/persoanei fizice autorizate care, fara a fi nregistrata/nregistrat n registrul
comertului si autorizata/autorizat sa functioneze ea nsasi/el nsusi ca titular a/al ntreprinderii
individuale/persoana fizica autorizata sau fara a fi salariata/salariat, participa n mod obisnuit
la activitatea ntreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, ndeplinind fie aceleasi
sarcini, fie sarcini complementare; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente si
alte persoane care se pot asigura pe baza de contract de asigurare.
Persoanele din aceasta categorie care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform OUG
158/2005, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a pensionarilor nevazatori, care sunt
fie membri ai unei asociatii familiale, fie persoane autorizate sa desfasoare activitati independente.

4.2.2. Cota de contribuie

Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de plata contributiei de
asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.
Cota de contributie este de 0,85%, aplicata la suma castigurilor brute lunare realizate de asigurati sau,
dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, ori asupra veniturilor supuse impozitului
pe venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asigurari sociale si se achita la bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna
respectiva si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata.

4.2.3. Contribuabilii
Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre:
a) angajatori, pentru asiguratii prevazuti in categoria 1.
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor, pentru somaj pentru asiguratii prevazuti in
categoria 2.
c) persoanele prevazute in categoria 3.

4.2.4. Baza de calcul a prestaiilor

Baza de calcul se aplica tuturor prestatiilor si reprezinta media veniturilor lunare din ultimele 6 luni
din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe
tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.
n situaia n care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizaiilor se
utilizeaz perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se iau n considerare sunt fie cuantumul
indemnizaiilor, fie salariul de baz minim brut pe ar, din perioadele respective, fie indemnizatia
lunara pentru cresterea copilului, pentru situaiile expres prevzute de lege, dupa caz.

4.2.5. Stagiul de cotizare

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de sanatate este de 1 luna
realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din insumarea perioadelor
pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de
catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
sau bugetul asigurarilor pentru somaj.
Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate:
a) perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute de aceasta
ordonanta de urgenta.
b) perioadele in care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
 - a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;
- a beneficiat de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani.
Aceste perioade se asimileaz stagiului de cotizare numai dac n aceste perioade asiguratul nu a
realizat stagii de cotizare n nelesul prevederilor legii.
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii
de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase
din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile
infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a Guvernului.

4.2.6. Condiii de acordare a prestaiilor

Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat in
conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se
prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat
concediul.
Pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate
trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de aceasta OUG 158/2005;
b) sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de
concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia urgentelor
medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.

4.2.7. Categorii de prestaii

Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii :
a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli
obisnuite sau de accidente in afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii
de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli
profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul acestui sistem constituie stagiu de
cotizare in cadrul sistemul public de pensii cu plata contributiei in acest sistem (nu sunt perioade
asimilate deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie individuala).

1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii

Fondul din care se suporta
Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe categorii de asigurati:
a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste indemnizatia din prima
zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, iar bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate incepand cu a sasea zi.
b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate din prima zi de incapacitate.

Durata de acordare
Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima zi de
imbolnavire.
Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai de catre medicul specialist, cu
aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Dupa expirarea duratelor de acordare a
indemnizatiei, medicul primar sau medicul specialist poate propune pensionarea de invaliditate.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul primar sau medicul specialist poate
propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de
invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical peste 183 de zile
se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP, impreuna cu CNAS, in
raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.
In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului i a indemnizaiei
pentru incapacitate
Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau al
concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediul
de odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.

Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin
aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de
tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa din grupa A si de urgente
medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul.

2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de

munca
a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul reducerii timpului de
munca cu , daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de sanatate, nu mai
pot realiza durata normala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni
anterioare primei zile de concediu, iar cuantumul il re prezinta diferenta dintre media veniturilor
lunare asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat in urma reducerii
timpului de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul.
b) Concediu si indemnizatie pentru carantina se acorda in cazul in care asiguratului i se
interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea stabilita
in certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica, iar cuantumul brut lunar al indemnizatiei este
de 75% din baza de calcul.
c) Tratament balnear - Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munc pe o perioad
mai mare de 90 de zile consecutive beneficiaz de tratament balnear i de recuperare a capacitii de
munc, pe baza biletului de trimitere.

3) Concediul si indemnizatia de maternitate

Continutul prestatiei
Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile
calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

Beneficiari
Benficiaza de concediul si indemnizatia de maternitate, in primul rand, femeile care sunt asigurate in
sistemul de asigurari pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate .
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile lor, calitatea de
salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de
asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in
cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora.

Durata
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru
lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa
intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare,
in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a
6-a de sarcina.
In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie,
indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.

Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.
In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor, baza de calcul a
indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-a calculat
contributia pentru concedii si indemnizatii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de
asigurat.

Fondul din care se suporta
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate.

4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav

Continutul prestatiei
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la
7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de
18 ani.

Benficiari
Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca
solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca
indeplineste conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in conditiile
legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau i-au fost dati
in plasament.

Durata de acordare
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil,
cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este
imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in
aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre
medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.

Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de
calcul.

Fondul din care se suporta
Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
 5) Concediul si indemnizatia de risc maternal
Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, cu modificari.
Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.
Indemnizatia de risc maternal se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate.

4.2.8. Plata indemnizaiilor

Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:
a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, pentru
salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana asigurata care se afla in doua sau
mai multe categorii de asigurati si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare
fiind asigurata conform prezentei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se
platesc, dupa caz, de fiecare angajator;
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor;
c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane.
Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei
ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se
retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.
Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma
contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic
de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile
reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi
recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.
Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct beneficiarului, reprezentantului legal
sau mandatarului desemnat de acesta prin procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate asiguratului
decedat se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, persoanei care
dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului.
Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata
conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie
de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre
celalalt stat.
 Unitatea de nvare V
SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

5.0. Asigurrile pentru omaj i stimularea ocuprii

5.1.1. Aspecte generale

Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca este reglementat prin Legea
76/2002.
Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se punea accent doar
pe compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea ajutorului de somaj. Reglementarea in
vigoare pune mai mult accent pe masurile de prevenire a somajului si cuprinde totodata regulile
generale dupa care se realizeaza protectia somerilor, si anume:
- includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor persoane
- acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita beneficiarului
- conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de catre benficiar a obligatiilor
de calificare si recalificare profesionala
- largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor drepturi suplimentare pe
langa indemnizatia de somaj

5.1.2. Beneficiarii prestaiilor sistemului asigurrilor de omaj i stimulrii ocuprii

Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea unui loc de munca
si care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii:
1) au devenit someri
Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de
referinta3 al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare;
- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc
de munca.
2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant
3) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia
4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie internationala, potrivit legii
5) cetatenii straini/apatrizii care au fost incadrati in munca sau care au realizat venituri in Romania
sau care au drept de munca pe teritoriul Romaniei
6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea din detentie

3
In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii oc
5.2. Sistemul asigurrilor pentru omaj

5.2.1. Asiguraii
In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurati. Asiguratii
pot fi:
a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile
legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;
c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania,
sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.
Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze
de indemnizatie de somaj.
Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor cat si altor
categorii de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua categorii de asigurati:

1. Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii

- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de
contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de
pensionari;
- functionarii publici si alte persoane care-si desfasoara activitatea in baza actului de numire
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul
autoritatilor legislative, executive, judecatoresti, pe durata mandatului.
- persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se
regasesc in una dintre situatiile prevazute mai sus, in conditiile in care pentru aceste persoane
asupra veniturilor respective exista obligatia, potrivit legii, de plata a contributiei de asigurari
pentru somaj

2. Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare pentru somaj

- asociat unic, asociati
- administratori care au ncheiat contracte potrivit legii
- persoane fizice autorizate, intreprinzatori persoane fizice, titulari ai intreprinderilor
individuale, precum si membrii intreprinderilor familiale
- cetatenii romani care lucreaza in strainatate
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se
regasesc intr-una din situatiile de mai sus.
Persoanele prevzute in aceasta categorie pot ncheia contract de asigurare pentru omaj cu agenia
pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial i au domiciliul sau, dup caz, reedina, cu
respectare urmatoarelor conditii cumulative:
a) sa aiba cel puin vrsta de 18 ani

b) sa fie asigurate n sistemul public de pensii i n sistemul asigurrilor sociale de sntate.

c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in
plata si mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, in
vigoare in luna pentru care se plateste contributia de asigurare pentru somaj.
5.2.2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj
Pentru a beneficia de drepturile acordate in sistemul de asigurari pentru somaj, asiguratii au obligatia
sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj, astfel:

In cazul persoanelor pentru care asigurarea este obligatorie

Pentru aceste persoane, sarcina contributiei se imparte angajator si asigurat.
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie de 0,5% calculata la suma castigurilor lunare
brute acordate persoanelor asigurate asupra carora exista obligatia de plata a contributiei individuale.
Pentru contributia individuala datorata de fiecare salariat, tot angajatorii au obligatia de a retine si de a
vira contributia lunara in cota de 0,5%, aplicata asupra castigului brut lunar realizat de asigurat.

In cazul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de asigurare pentru somaj
Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie de 1% din venitul lunar declarat si prevazut
in contractul de asigurare pentru somaj.

5.2.3. Indemnizaia de omaj

Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor pentru somaj este indemnizatia de somaj.

Beneficiari
a) Somerii
In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle intr-una din
urmatoarele situatii:
- le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
- le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in
munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a
activitatii angajatorului;
- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din
activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de
referinta, in vigoare;
- au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit
capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de
suspendare a acestora, potrivit legii;
- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la
unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii,
sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
- le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel de natura
celor prezentate mai sus, in considerarea caruia s-a datorat, potrivit legii, contrributia
individuala de asigurari pentru somaj.

b) Persoane asimilate somerilor

Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada
de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii
profesionale;
- sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani,
care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.

Conditii de acordare
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, somerii trebuie sa indeplinesca cumulativ anumite conditii
prevazute expres de lege:
a) sa aiba un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 luni anterioare datei de
inregistrare a cererii
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici
decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare
c) sa nu indeplinesca conditiile de pensionare
d) sa fie inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta daca au avut
ultimul loc de munca/au realizat venituri in acea localitate
Persoanele asimilate somerilor trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
a) sunt inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici
decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare (orice fel de pensie)

Nu vor beneficia de indemnizatie de somaj:

- persoanele care, la data solicitarii dreptului, refuza un loc de munca potrivit pregatirii sau
nivelului studiilor sau refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare
profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
- absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.
- absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie care, la data
solicitarii dreptului, au promovat concursul national de rezidentiat pe locuri sau pe posturi, n
conditiile legii.

Durata de acordare
a) Somerii
Pentru aceste persoane, indemnizatia se acorda diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
b) Persoanele asimilate somerilor
In toate cazurile, se acorda timp de 6 luni.

Cuantum
Indemnizatia reprezinta suma ce se acorda lunar, diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
a) Someri
Cuantumul indemnizatiei de somaj este de:

75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru
persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

la suma de mai sus se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza
lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in
functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
- 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;
- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.
 b) Persoanele asimilate somerilor
Pentru aceste persoane, indemnizatia fixa este de 50% din valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data stabilirii acestuia.

Momentul nasterii dreptului la indemnizatia de somaj
Dreptul la indemnizatia de somaj devine exigibil la momente diferite in functie de situatia
beneficiarului. Astfel, dreptul la indemnizatia de somaj se naste la data :
a. incetarii raporturilor de munca;
b. incetarii raporturilor de serviciu;
c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract;
e. incetarii calitatii de membru cooperator;
f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;
h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu;
i. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
j. incetarii activitatii desfasurate exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel de natura
celor prezentate mai sus, in considerarea caruia s-a datorat, potrivit legii, contrributia
individuala de asigurari pentru somaj;
k. expirarii perioadei de 60 de zile in care absolventii institutiilor de invatamant in varsta de
minimum 16 ani nu au resusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
l. absolvirii, pentru cazurile absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap care nu
au reusit sa se incadreze in munca.

Plata
Indemnizatia de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite, de la momentul nasterii dreptului.
Cu toate acestea, indemnizatia de somaj se acorda de la momentul la care s-a nascut acest drept,
numai in masura in care cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen
de 10 de zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni de
la data la care s-a nascut dreptul, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii
cererii. Acest termen de 12 luni este unul de decadere.
Indemnizatia de somaj se plateste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procura speciala.
Cererile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, precum si toate actele procedurale in legatura cu
stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.

Obligatii ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj
- sa se prezinte lunar in baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitati la ANOFM la care
sunt inregistrati pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca
- sa comunice in termen de 3 zile agentiei la care sunt inregistrati orice modificare a
conditiilor care au dus la acordarea drepturilor
- sa participe la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala la agentia la
care sunt inregistrati
- sa caute activ un loc de munca
- sa instiinteze in scris agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate
aparitia starii de incapacitate temporara de munca si datele de identificare, respectiv numele
medicului prescriptor si unitatea in care functioneaza acesta, in termen de 24 de ore de la
data acordarii concediului medical

Obligatii ale angajatorilor care au incadrat in munca beneficiari ai indemnizatiei de
somaj
- sa comunice AOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/sediul toate locurile vacante
de munca in termen de 5 zile de la momentul vacantarii lor
- sa comunice AOFM ocuparea locurilor de munca vacante ce au fost comunicate acesteia,
in termen de 1 zi de la ocuparea locurior de munca respective
- daca incadreaza in munca persoane dintre cele ce primesc indemnizatii de somaj, sa anunte
in termen de 3 zile ANOFM la care acestea sunt inregistrate

Unitatea de nvare VI
MSURI PENTRU PREVENIREA OMAJULUI I STIMULAREA OCUPRII

6.0. Msuri pentru prevenirea omajului

6.1.1. Sprijinirea angajatorilor pentru realizarea programelor de formare profesional

In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea

competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza
planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati,
derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din
bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare
profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor participante
la programul de pregatire profesionala, pentru care s-a acordat aceasta suma, cel putin un an de la data
acordarii sumei.
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale acestor persoane anterior
termenului de un an sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca
subventia acordata pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,
in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea acestora a avut loc
prin acordul partilor, ca urmare a constatarii nulitatii contractului de munca, a reintegrarii prin
horarare judecatoreasca a persoanei care ocupase anterior poastul ocupat de salariat sau pe motiv de
reoeganizare, si nu mai pot beneficia de o astfel de subventie o perioada de 2 ani de la data incetarii
raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor respective

6.1.2. Servicii de preconcediere

In cazul concedierilor colective, angajatorii au obligatia sa instiinteze agentiile pentru ocuparea fortei
de munca in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si prevenirea efectelor
sociale nefavorabile ale acestor concedieri.
In perioada preavizului angajatii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de agentiile
pentru ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii de ocupare din sectorului public sau
privat, acreditati, selectati de catre acestea, in conditiile legii.
In vederea realizarii serviciilor de preconcediere, angajatorii sunt obligati sa instiinteze agentiile
pentru ocuparea fortei de munca cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de
concediere.
Persoanele amenintate de riscul de a deveni someri, in special in urma unor concedieri colective
beneficiaza de servicii de preconcediere, care presupun, in principal, urmatoarele activitati:
 - informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea serviciilor de
ocupare si de formare profesionala;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitati de cautare
a unui loc de munca;
- reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta durata;
- sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de combatere a
somajului.

6.2. Msuri pentru stimularea ocuprii

Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in cautarea unui loc
de munca, cat si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de agentiile pentru
ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii din sectorul public sau privat.

6.2.1. Msuri destinate persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc

Masurile care vizeaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt destinate cresterii sanselor
de ocupare a acestor persoane.
Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de catre
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin:
a) informarea si consilierea profesionala - se realizeaza prin furnizarea de informatii privind piata
muncii si evolutia ocupatiilor, profilarea si incadrarea in nivelul de ocupabilitate: usor ocupabil, mediu
ocupabil, greu ocupabil si foarte greu ocupabil, dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor
in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera,
instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca, indrumarea pe parcursul procesului de
integrare socioprofesionala la noul loc de munca.
Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de agentiile pentru ocuparea fortei de munca,
precum si furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati, in conditiile legii.

b) medierea muncii - reprezinta activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor
cu persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de
serviciu.
Agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a identifica locurile de munca vacante la
angajatori si a le face cunoscute persoanelor in cautarea unui loc de munca.
Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit de catre
agentiile pentru ocuparea fortei de munca si constau in: informatii privind locurile de munca vacante si
conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca;
mediere electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri
de munca prin intermediul tehnicii de calcul; preselectia candidatilor corespunzator cerintelor locurilor
de munca oferite si in concordanta cu pregatirea, aptitudinile, experienta si cu interesele acestora.
In vederea realizarii masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca, agentiile pentru ocuparea
fortei de munca au obligatia de a intocmi, pentru fiecare persoana in cautarea unui loc de munca,
planul individual de mediere.
Pentru somerii care beneficiaza de indemnizatii de somaj, in conditiile prevazute de prezenta lege,
participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agentiilor pentru ocuparea fortei de munca la care
sunt inregistrati, este obligatorie.

c) formarea profesionala - persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pot participa la programe
de formare profesionala care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor profesionale in
scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii .
Programele de formare profesionala asigura, conform legii, initierea, calificarea, recalificarea,
perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc de munca. Formarea profesionala se
face tinandu-se seama de cerintele de moment si de perspectiva ale pietei muncii si in concordanta cu
optiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor respective, prin cursuri, stagii de practica si
specializare, precum si alte forme, in conditiile legii.
Accesul la programele de formare profesionala se face in urma activitatii de informare si consiliere
profesionala sau de mediere.

Activitatea de formare profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca se desfasoara pe baza
planului national de formare profesionala elaborat anual de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca.

d) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei
afaceri - se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice,
de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.

e) completarea veniturilor salariale ale angajatilor

Persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj potrivit legii si care se angajeaza
pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale in vigoare, si, ca urmare a angajarii, le
inceteaza plata indemnizatiei de somaj beneficiaza, din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei
pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara, acordata din
bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj si, dupa
caz, reactualizata conform legii. In schimb, nu beneficiaza de aceasta indemnizatie persoanele care se
incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani, precum si
persoanele pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata, iar ulterior, ca urmare a
schimbarii duratei contractului individual de munca, plata indemnizatiei de somaj inceteaza.
Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani,
inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, in situatia in care se angajeaza cu norma
intreaga, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de
o prima de incadrare egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii.
Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada de
acordare a indemnizatiei, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu
indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la expirarea perioadei de
acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat. Acest drept se acorda absolventilor care isi mentin
raporturile de munca sau de serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii.
Valoarea indicatorului social de referinta, avuta in vedere la calculul indemnizatiei de somaj la care
absolventii ar fi avut dreptul daca nu s-ar fi angajat, este valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data angajarii.
Nu beneficiaza, insa, de aceste prevederi:
- absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca sau de serviciu;
- absolventii care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau de serviciu
in ultimii 2 ani;
- absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de invatamant;
- absolventii institutiilor de invatamant fata de care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a-i
incadra in munca;
- absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata ca urmare a incheierii
unui contract de munca pe o durata de cel mult 12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbarii
duratei contractului individual de munca pentru o durata mai mare de 12 luni, plata
indemnizatiei de somaj inceteaza.
f) stimularea mobilitatii fortei de munca
Persoanele inregistrate ca someri la agentiile de ocupare a fortei de munca si care se incadreaza in
munca, potrivit legii, intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 15 km de localitatea in care isi
au domiciliul sau resedinta, pot beneficia de o prima de incadrare neimpozabila. Cuantumul acestei
prime la 0,5 lei/km, dar numai mult de 55 lei/zi, proportional cu numarul de zile in care persoanele in
cauza desfasoara efectiv activitatea la angajatorul la care se realzeaza incadrarea in munca. Prima de
incadrare se acorda pe o perioada de 12 luni.
Persoanele nregistrate ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de munca care se ncadreaza n
munca, potrivit legii, ntr-o alta localitate situata la o distanta mai mare de 50 km fata de localitatea n
care si au domiciliul sau resedinta si, ca urmare a acestui fapt, si schimba domiciliul ori si stabilesc
resedinta n localitatea respectiva sau n localitatile nvecinate acesteia pot beneficia de o prima de
instalare, neimpozabila, destinata stimularii ncadrarii n munca, asigurarii cheltuielilor pentru locuire
n noul domiciliu sau noua resedinta, si/sau pentru rentregirea familiei, dupa caz. Aceasta prima de
instalare se acorda n cuantum diferentiat, astfel:
a) 12.500 lei pentru persoanele nregistrate ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de munca si
care se ncadreaza n munca, potrivit legii, ntr-o alta localitate si, ca urmare a acestui fapt, si schimba
domiciliul sau si stabilesc resedinta;
b) 15.500 lei pentru persoanele prevazute la lit. a), care si schimba domiciliul sau si stabilesc
resedinta, n situatia n care sunt nsotite de membrii familiei n sensul Codul ui civil, cu iar n cazul
familiei monoparentale, n situatia n care sunt nsotite de copilul sau copiii aflati n ntretinere.
n cazul n care ambii soti ndeplinesc conditiile de acordare a primei de instalare, unul va primi suma
prevazuta mi sus, iar celalalt va primi o prima de instalare n cuantum de 3.500 lei Prima de ncadrare
si prima de instalare sunt denumite prime de mobilitate si nu se cumuleaza. Beneficiaza de primele de
mobilitate persoanele care se ncadreaza n munca, cu norma ntreaga, pentru o perioada de cel putin
12 luni.

6.2.2. Msuri destinate Angajatorilor

n vederea stimulrii ocuprii, legea prevede i msuri care ii vizeaza pe angajatori, respectiv
stimularea acestora pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca
Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:
a) subventionarea locurilor de munca.
Exemple:
A. Din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilor legale se pot
subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate n cadrul realizarii unor programe care au ca scop
ocuparea temporara a fortei de munca din rndul somerilor, pentru executarea de lucrari si activitati de
interes pentru comunitatile locale.
Pot fi subventionate astfel, n principal, urmatoarele categorii de servicii:
a) servicii publice de refacere si ntretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a unor
lucrari edilitare, organizate de autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii
neguvernamentale, cu avizul administratiei publice locale;
b) servicii sociale care cuprind activitati de ngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor
vrstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritatile publice locale, organizatii
neguvernamentale si alte organisme, n conditiile legii.
Subventiile mentionate se acorda, la solicitarea autoritatilor publice locale, angajatorilor carora li s-au
atribuit contracte cu respectarea reglementarilor n vigoare privind achizitiile publice, pe o perioada de
cel mult 12 luni pentru fiecare persoana ncadrata, din rndul somerilor, cu contract individual de
munca pe perioada determinata de cel mult 12 luni.
B. Angajatorii care ncadreaz n munc pe durat nedeterminat absolveni ai unor instituii de
nvmnt primesc lunar, pe o perioad de 12 luni, pentru fiecare absolvent incadrat, o suma in
cuantum de 900 lei.
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu
handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma prevazuta mai sus pe o perioada de 18 luni.
Nu beneficiaza de aceste prevederi angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca
absolventi ai institutiilor de invatamant; angajatorii care n ultimii 2 ani au fost n raporturi de munca
cu absolventii institutiilor de nvatamnt; angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este
detinuta de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la
alti angajatori care au beneficiat de cel putin una dintre aceste facilitati, pentru persoanele n situatia
carora raporturile de munca cu angajatorul care a beneficiat de facilitati au ncetat prin demisie,
conform prevederilor legale, n ultimii 2 ani; angajatorii care la data solicitarii acordarii masurii de
stimulare a ocuparii fortei de munca se afla n situatia de insolventa, n procedura de executare silita,
reorganizare judiciara, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare speciala, care au activitatile
suspendate sau restrictii asupra acestora.
Masurile de stimulare prevazute mai sus nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca sau
de serviciu sunt suspendate.
Prin absolvent al unei institutii de invatamant se intelege persoana care a obtinut o diploma sau un
certificat de studii, in conditiile legii, in una dintre institutiile de invatamant gimnazial, profesional,
special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat in conditiile legii.
Angajatorii care incadreaza absolventi in conditiile mentionate mai sus sunt obligati sa mentina
raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 18 luni de la data incheierii. Angajatorii
care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor anterior acestui termen sunt
obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru
fiecare absolvent plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii
raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea acestora a avut loc din anumite motive pevzute
de lege.
Angajatorii care, dupa indeplinirea obligatiei de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale
absolventilor cel putin 18 luni de la data incheierii, mentin raporturile de munca sau de serviciu cu
absolventii respectivi primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munca sau de serviciu,
un ajutor financiar egal cu suma aferenta contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste
persoane si virate, conform legii. Acest ajutor financiar poate fi acordat pe o perioada de cel mult 2
ani.

b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca

Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca
ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de
maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din dobanda
de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
Beneficiaza de credite, in conditiile legii, cu aceeasi dobanda si persoanele in varsta de pana la 30 de
ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de
invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile legii. Aceste credite
se acorda studentilor care infiinteaza sau dezvolta, individual sau impreuna cu alti studenti care
indeplinesc conditiile prevazute de lege, intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste,
intreprinderi individuale, intreprinderi familiale sau care desfasoara o activitate economica in calitate
de persoana fizica autorizata.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile de mai sus trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de
serviciu;
- activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
 - pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau dezvoltarea de
intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie incadrat personal provenind din
randul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;
- personalul incadrat sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;
- locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de munca vacante,
rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati in ultimele 12 luni
premergatoare incheierii contractului de creditare.
Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri, se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru
somaj, de la capitolul "Imprumuturi", fonduri nerambursabile. Fondurile nerambursabile se acorda in
baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create.
Fondurile nerambursabile se acorda pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii,
unitati cooperatiste, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, precum si activitati desfasurate
de persoane fizice autorizate, care isi desfasoara activitatea in localitati confruntate cu fenomene de
saracie si excluziune sociala din cauza nivelului ridicat al somajului.
Localitatile in care se vor acorda fondurile, precum si sumele ce vor fi alocate fiecarei localitati se
stabilesc prin hotarare a Guvernului, in limitele stabilite prin legea bugetului asigurarilor sociale de
stat.
Fondurile nerambirsabile se acorda intreprinderilor mici si mijlocii si unitatilor cooperatiste cu
conditia ca pe toate locurile de munca nou-create sa incadreze in munca pe perioada nedeterminata
someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani, intreprinderilor individuale si intreprinderilor
familiale infiintate de someri, precum si somerilor care au dobandit calitatea de persoane fizice
autorizate sa desfasoare, in mod independent, o activitate economica.
c) acordarea unor facilitati
Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe
o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand
contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Unitatea de nvare VII

PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI
IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI

7.0. Prestaiile pentru susinerea familiei n vederea creterii copilului

7.1.1. Categorii de prestaii

Prestaiile pentru susinerea familiei in vederea cresterii copilului sunt reglementate n prezent de
OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, cu modificarile si
completarile ulterioare
OUG 111/2010 reglementeaza doua tipuri de prestatii:
1) Concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap,
pe parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media
veniturilor realizate pe ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului (cel putin
85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata).
Nivelul indemnizaiei lunare se majoreaz cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ar
garantat n plat pentru fiecare copil nscut dintr-o sarcin gemelar, de triplei sau multiplei,
ncepnd cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de natere.
Stimulentul de insertie acordat pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in
cazul copiilor cu hadicap. Acest stimulent este, in prezent, in cuantum lunar de 50% din cuantumul
minim al indemnizatiei - 85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata.
Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel:
- indemnizatia de acorda atunci cand beneficiarul isi ia concediu si nu mai obtine venit
- stimulentul se acorda atunci cand in perioada in care este indreptatit sa beneficeze de
concediu pentru cresterea copilului, beneficiarul obtine venituri supuse impozitului pe
venit
n cazul persoanelor care beneficiaz de indemnizaia lunar i solicit dreptul la stimulent de inserie,
plata acestei indemnizaii se suspend
Pentru persoanele care obin venituri supuse impozitului pe venit cu cel puin 60 de zile nainte de
mplinirea de ctre copil a vrstei de 2 ani, respectiv 3 ani, n cazul copilului cu handicap, acordarea
stimulentului de inserie se prelungete astfel:
a) pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 3 ani;
b) pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 4 ani, n cazul copilului cu handicap.

Concediul i indemnizaia lunar, precum i stimulentul de inserie se cuvin pentru fiecare dintre
nateri.
Durata de acordare a concediului se prelungete corespunztor n cazul suprapunerii a dou sau mai
multor situaii de natur a genera acest drept. Totusi, in aceste cazuri se acord o singur indemnizaie,
n cuantumul prevzut de OUG 111/2010. Pe perioada suprapunerii acestor situaii, cuantumul
indemnizaiei lunare se majoreaz cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ar garantat n
plat, pentru fiecare dintre copii, ncepnd cu cel de -al doilea.
In cazul in care o persoana realizeaza concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, se
vor lua in calcul toate veniturile lunare incasate de aceasta.

7.1.2. Natura prestaiilor

Aceasta categorie de prestatii sunt prestatii de asistenta sociala, avand la baza principiul ingrijirii
copilului. Astfel, aceste prestatii nu se acorda dintr-un fond constituit din contributii ale beneficiarilor,
spre deosebire de sistemul de pensii sau cel al asigurarilor sociale de sanatate. Prin urmare, stimulentul
si indemnizatia se platesc din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii.

7.1.3. Beneficiari
Beneficiaza de aceste prestatii, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului.

Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, carei a i s-a incredintat
copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu
exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore.

7.1.4. Condiii de acordare

Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului, solictantul
sa fi realizat timp de 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati
independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit,
asa cum sunt definite de Codul fiscal. In cele 12 luni intra si perioadele asimilate pe care legea le
prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de somaj, pensie de invaliditate, etc.)
Cererea pentru acordarea concediului fara indemnizatie, se depune la angajator.
In situaia n care ambele persoane din familia respectiv ndeplinesc condiiile de acordare a dreptului
la concediul pentru creterea copilului, acesta se acord pe baz netransferabil, dup cum urmeaz:
a) cel puin o lun din perioada total a concediului de cretere a copilului este alocat uneia
dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
 b) n situaia n care persoana prevzut la lit. a) nu solicit dreptul la concediul care i revine,
cellalt printe nu poate beneficia de dreptul la concediu n locul acesteia. n aceasta situaie,
persoana care a solicitat iniial concediul i indemnizaia pentru creterea copilului poate opta
pentru concediu fr plat sau, dup caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ conditiile:
a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;

b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;

c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si
ingrijirea acestuia/acestora.
Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea conditiilor de
acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului
Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului
constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de legea
pensiilor, legea asigurarilor pentru somaj si ordonanta privind concediile si indemnizatiile de asigurari
de sanatate.

7.1.5. Interdicii la concediere

Potrivit OUG 111/2010, este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de
serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2
ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie.
Interdictia se extinde, o singura data, cu 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in
unitate.
Aceste prevederi nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii
judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

Unitatea de nvare VIII

VENITUL MINIM GARANTAT

8.0. Ajutorul social

8.1.1. Beneficiari

Potrivit Legii nr. 416/2001, au dreptul la un venit minim garantat, ca forma de asistenta sociala,
familiile si persoanele singure, cetateni romani, precum si cetateni ai altor state sau apatrizi, care au
resedinta sau, dupa caz, domiciliul in Romnia, care se afla intr-una din urmatoarele situatii:
- persoanele singure
Prin termenul persoana singura se intelege persoana care a implinit vrsta de 18 ani, locuieste singura
si nu se mai afla in intretinerea parintilor.
- familia
In intelesul legii, notiunea de familie desemneaza:
a) sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, aflati in intretinerea acestora, care
locuiesc si gospodaresc impreuna.
b) persoana care locuieste si gospodareste impreuna cu copiii aflati in intretinerea sa si se afla in
una dintre urmatoarele situatii : este necasatorita; vaduva; divortata; al carei sot/sotie este
declarat/declarata disparut/ disparuta prin hotarre judecatoreasca; nu a implinit vrsta de 18
ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus.
c) fratii fara copii, care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau resedinta comuna cu
parintii
d) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, aflati in intretinerea
acestora, care locuiesc si gospodaresc impreuna
Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia dintre soti, copilul
adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori pentru care s-a instituit tutela sau
curatela, potrivit legii.
- sotii despartiti in fapt, daca ancheta sociala atesta situatia existenta si justifica acordarea
acestuia.
- persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, aflate in situatie de nevoie, pe baza
declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat ajutorul social de la alte primarii. Aceste
persoane beneficiaza de ajutor social numai pe perioada in care se afla in evidenta serviciilor
publice de asistenta sociala din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale in care traiesc.

8.1.2. Condiii de acordare

Beneficiarii trebuie sa aiba venituri sub nivelul minim prevazut de lege.

Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarre a Guvernului, in raport cu evolutia
preturilor de consum.
In prezent, nivelul lunar al venitului minim garantat se raporteaza la indicatorul social de referinta si
este de:
a. 0,283 ISR pentru persoana singura;
b. 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane;
c. 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane;
d. 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane;
e. 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane;
f. cte 0,073 ISR pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care face
parte din familie.

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau n considerare
toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat n luna anterioara depunerii cererii, inclusiv
cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, indemnizatii, alocatii si
ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suporta, obligatii legale de ntretinere
si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru sustinerea familiei, a alocatiei de stat pentru copii, a
bugetului personal complementar al persoanelor cu handicap, a ajutoarelor de stat acordate
producatorilor agricoli, a burselor scolare, a sumelor acordate n baza Legii educatiei nationale, a
stimulentului educational oferit sub forma de tichet social pentru stimularea participarii n
nvatamntul prescolar a copiilor proveniti din familii defavorizate, a sprijinului financiar acordat
elevilor n cadrul Programului national de protectie sociala Bani de liceu, a sumelor acordate n
baza Programului national de protectie sociala Bursa profesionala, precum si veniturile obtinute din
activitatile cu caracter ocazional desfasurate de zilieri n conditiile legii.
De asemenea, se iau in considerare si bunurile pe care familia sau persoana singura le are in
proprietate, inchiriere, comodat sau alta forma de detinere, dupa regulile stablilite de Legea 416/2001
si normele metodologice de aplicare a acesteia.
Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in
considerare la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe
familie numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei
de munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile
pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.
Persoana apta de munca este persoana care: (i) are varsta cuprinsa intre 16 ani si varsta standard de
pensionare; (ii) nu urmeaza o forma de invatamant cursuri de zi prevazuta de lege; (iii) are starea de
sanatate si capacitatea fizica si psihica corespunzatoare, care o fac apta pentru prestarea unei munci.

8.1.3. Cuantum
Prestatia reglementata este ajutorul social si consta in diferenta intre venitul minim lunar garantat de
lege si veniturile nete lunare ale beneficiarilor
Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.
Legea incurajeaza incadrarea in munca stabilind ca familiile si persoanele singure cu venituri nete
lunare pna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului
ajutorului social pe familie, in cazul in care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza
pe baza de contract individual de munca, are statut de functionar public sau presteaza o activitate,
realiznd venituri cu caracter salarial.

8.1.4. Acordarea i plata ajutorului social

Ajutorul social se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de actele
doveditoare privind componenta familiei si veniturile membrilor acesteia.
Cererea si declaratia pe propria raspundere se semneaza si se inainteaza de catre reprezentantul
familiei. Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are capacitate
deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul persoanei indreptatite.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este familia.
Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie scrisa a
primarului. In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a ajutorului
social, primarul dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, in termen de 15 zile lucratoare
de la data inregistrarii cererii.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepnd cu luna urmatoare inregistrarii cererii.
Plata ajutorului social se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de optiunea
beneficiarului, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

8.1.5. Obligaii ale beneficiarilor

a) Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din familia
beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari
de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de
securitate si igiena a muncii. Primarul are obligatia sa afiseze planul de actiuni sau de lucrari de
interes local, lista cuprinznd beneficiarii de ajutor social, precum si persoanele care urmeaza sa
efectueze actiuni sau lucrari de interes local.
b) Persoanele apte de munca pentru care se acorda ajutorul social au obligatia sa dovedeasca cu acte,
in fiecare luna, ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru
 incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru stimularea
ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.
c) Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice modificare cu privire
la domiciliu, venituri si la numarul membrilor familiei, in termen de 15 zile de la data la care a
intervenit modificarea. Sumele incasate necuvenit, cu titlu de ajutor social, se recupereaza de la
titularul dreptului ajutorului in termenul de prescriptie stabilit de lege.
Nerespectarea acestor obligatii atrage suspendarea dreptului la ajutor social.

8.2. Ajutoarele de urgen

8.2.1. Beneficiari i condiii de acordare

Au dreptul la ajutoare de urgenta familiile si persoanele care se afla in situatii de necesitate cauzate de
calamitati naturale, incendii, accidente, precum si alte situatii deosebite:
- datorate starii de sanatate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune sociala, precum si
n alte situatii stabilite prin hotarre a Guvernului, care va cuprinde si procedura si/sau conditiile de
acordare ajutoare acordate de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale
- stabilite prin hotarre a consiliului local ajutoare acordate de primar.
De exemplu, in cazul decesului unei persoane din familia beneficiara de ajutor social sau al persoanei
singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentnd o parte
din cheltuielile cu nmormntarea. Ajutorul se acorda unei singure persoane, care poate fi, dupa caz,
sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutore le, curatorul, mostenitorul n conditiile dreptului comun
sau, n lipsa acestuia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile cu nmormntarea.

8.2.2. Cuantum
Ajutoarele de urgenta se poat acorda in bani si in natura.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de primari se suporta din bugetul local,
iar cele necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de Guvern se asigura din bugetul de stat,
prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Capitolul IX
PRESTAIILE FAMILIALE

9.0. Alocaia de stat pentru copii

Legea nr. 61/1993 instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a statului acordata tuturor
copiilor, fara discriminare.

9.1.1. Beneficiari
Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii :
1) toti copiii in vrsta de pna la 18 ani
2) tinerii care au implinit vrsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamntului liceal sau
profesional, organizate in conditiile legii, pna la terminarea acestora. Nu beneficiaza de
alocatie de stat tinerii care repeta anul scolar, cu exceptia celor care repeta din motive de
sanatate, dovedite cu certificat medical.
3) copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in
Romnia, daca locuiesc impreuna cu parintii.
9.1.2. Plata alocaiei
Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul sau tanarul, dupa caz, insa plata
alocatiei nu se face in toate cazurile direct titularului ci difera, dupa cum urmeaza :
- unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei
autoritatii tutelare ori a hotarrii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre
crestere si educare.
- tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv
asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in
conditiile legii.
- dupa implinirea vrstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct
titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.
- pentru tinerii care au implinit varsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamntului liceal
sau profesional, organizate in conditiile legii, pna la terminarea acestora, plata alocatiei de
stat se face direct acestora, pe baza de cerere.
- pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta de Legea nr.
272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului dati in plasament unui centru
de plasament sau unui centru de primire a copilului in regim de urgenta, alocatia de stat pentru
copii se plateste numai in cont personal. In cazul decesului, sumele cu titlu de alocatie de stat
se fac venit la bugetul de stat.

9.1.3. Condiii de acordare

Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta
indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
Cererea se face, in numele copilului, de catre reprezentantul legal al copilului, iar dupa implinirea
vrstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau.

Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepnd cu luna urmatoare celei in care s-a nascut
copilul, iar plata drepturilor se face incepnd cu luna urmatoare depunerii cererii.
In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de stat
pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.

9.1.4. Cuantum
Cuantumul alocaiei de stat pentru copii se stabilete n raport cu indicatorul social de referin (ISR)4,
dup cum urmeaz:
a) 0,4 ISR pentru copiii cu vrsta de pn la 2 ani (sau de pn la 3 ani, n cazul copilului cu
handicap);
b) 0,168 ISR pentru copiii cu vrsta cuprins ntre 2 ani i 18 ani, precum i pentru tinerii care
au dreptul la alocaie de stat pentru copii;
c) 0,4 ISR pentru copiii cu vrsta cuprins ntre 3 ani i 18 ani, n cazul copilului cu handicap.
Alocaia de stat pentru copiii cu vrsta de pn la 2 ani se cumuleaz cu indemnizaia lunar,
stimulentul lunar sau stimulentul de inserie, prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului nr.
148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modifi crile i completrile
ulterioare, respectiv de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul i
indemnizaia lunar pentru creterea copiilor, cu modificrile i completrile ulterioare.
Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit dect in vederea
recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu administrarea si
transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale.
4
n prezent, valoarea indicatorului social de referin n vigoare este de 500 lei, conform art. 33 din
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc.

9.1.5. Obligaiile beneficiarilor

1. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice
imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la
aparitia acestora.
2. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei
emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul
de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit.

9.2. Alocaia pentru susinerea familiei

Legea nr. 277/2010 instituie alocatia pentru sustinerea familiei ca forma de sprijin pentru familiile cu
venituri reduse care au in crestere si ingrijire copii in varsta de pana la 18 ani, denumita in continuare
alocatie.
Acordarea alocatiei pentru sustinerea familiei are drept scop completarea veniturilor familiilor in
vederea asigurarii unor conditii mai bune pentru cresterea, ingrijirea si educarea copiilor, precum si
stimularea frecventarii de catre copiii de varsta scolara, aflati in ingrijirea familiilor cu venituri reduse,
a cursurilor unei forme de invatamant, organizate conform legii.

9.2.1. Beneficiari
Beneficiaza de alocatia pentru sustinerea familiei:
- Familia
a) familia formata din sot, sotie si copiii aflati in intretinerea acestora, care locuiesc
impreuna, denumita familie
b) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si
gospodaresc impreuna, daca aceasta se consemneaza in ancheta sociala

- Familia monoparentala - persoana singura si copiii aflati in intretinerea acesteia si care

locuiesc impreuna cu aceasta, denumita
Prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii: este
necasatorita; vaduva; divortata; are sotul/sotia declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarare
judecatoreasca; are sotul/sotia arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau
executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor; nu a implinit varsta de
18 ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus; a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori i s-au
dat in plasament unul sau mai multi copii si este necasatorita, vaduva sau divortata.
Sunt considerati ca facand parte din familie si copiii incredintati in vederea adoptiei, cei aflati in
plasament la o persoana sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.
Asistentul maternal profesionist beneficiaza de alocatie doar pentru copiii sai, luandu-se in considerare
la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu exceptia celor provenite din
alocatiile de plasament si alte sume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor
lunare, in conditiile legii.

Beneficiaza de alocatie familiile ai caror membri sunt cetateni romani care au domiciliul sau resedinta
in Romania, precum si cetateni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in
Romania, in conditiile legislatiei romane.
Beneficiaza de alocatie si persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, pe baza declaratiei
pe propria raspundere ca nu au solicitat alocatia de la alte primarii.

9.2.2. Condiii de acordare

a) Alocatia se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de
familie sub nivelul minim prevazut de lege.
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau n considerare
toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat n luna anterioara depunerii cererii, inclusiv
cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, indemnizatii, alocatii si
ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suporta, obligatii legale de ntretinere
si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru sustinerea familiei, a alocatiei de stat pentru copii, a
bugetului personal complementar al persoanelor cu handicap, a ajutoarelor de stat acordate
producatorilor agricoli, a burselor scolare, a sumelor acordate n baza Legii educatiei nationale, a
stimulentului educational oferit sub forma de tichet social pentru stimularea participarii n
nvatamntul prescolar a copiilor proveniti din familii defavorizate, a sprijinului financiar acordat
elevilor n cadrul Programului national de protectie sociala Bani de liceu, a sumelor acordate n
baza Programului national de protectie sociala Bursa profesionala, precum si veniturile obtinute din
activitatile cu caracter ocazional desfasurate de zilieri n conditiile legii.

b) In masura in care familiile au in intretinere copii de vrsta scolara, acestea vor beneficia de alocatie
de sustinere in conditiile in care copiii frecventeaza fara intrerupere cursurile unei forme de
invatamant organizate potrivit legii, cu exceptia celor care le intrerup din motive medicale, si nu
inregistreaza absente nemotivate in cursul unui semestru care sa conduca la scaderea sub 8 a notei
la purtare.

9.2.3. Cuantum
Cuantumul alocatiei pentru sustinerea familiei este fix si este stabilit expres de lege in functie de
venitul net mediu lunar pe membru de familiei si de numarul de copii.

9.2.4. Acordarea i plata alocaiei

Titularul alocatiei pentru sustinerea familiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.
Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere insotita de actele doveditoare
privind componenta familiei si veniturile acesteia si, dupa caz, privind frecventarea cursurilor scolare
de catre copiii aflati in intretinere.
Cererea pentru stabilirea si acordarea alocatiei se intocmeste de reprezentantul familiei si se
inregistreaza la primaria comunei, orasului, municipiului sau, dupa caz, a sectorului municipiului
Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia.
Reprezentantul familiei se stabileste de catre soti sau, in caz de neintelegere intre acestia, de catre
autoritatea tutelara. In cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singura.
Componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se dovedesc cu
livretul de familie.
In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei pentru
sustinerea familiei, primarul dispune, in mod obligatoriu, evaluarea socioeconomica a familiei, prin
ancheta sociala, care se efectueaza in termen de 15 zile de la data inregistrarii cererii.
Stabilirea dreptului la alocatia pentru sustinerea familei si a cuantumului acesteia se face prin
dispozitie scrisa a primarului.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepnd cu luna urmatoare inregistrarii/depunerii cererii.
Plata alocatiei se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de optiunea beneficiarului,
pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatia pentru sustinerea

familiei, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de cate ori este
nevoie.

9.2.5. Obligaiile beneficiarilor

a) In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a veniturilor realizate
de membrii acesteia, titularul alocatiei are obligatia ca, in termen de maximum 15 zile, sa
comunice in scris primarului modificarile intervenite.
b) Familiile care beneficiaza de alocatie au obligatia sa restituie sumele incasate cu titlu necuvenit.

Unitatea de nvare X
PROTECIA I PROMOVAREA
DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP

10.0. Protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

10.1.1. Beneficiari
De dispozitiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni romni, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe
perioada in care au, conform legii, domiciliul ori resedinta in Romnia.
Persoanele cu handicap, in intelesul legii, sunt acele persoane carora mediul social, neadaptat
deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate, le impiedica total sau le limiteaza
accesul cu sanse egale la viata societatii, necesitand masuri de protectie in sprijinul integrarii si
incluziunii sociale.
Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute de lege pe baza incadrarii in grad de
handicap, in raport cu gradul de handicap. Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si grav.
Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA,
asociat, boli rare.

10.1.2. Drepturile persoanelor cu handicap

Potrivit legii, persoanele cu handicap au dreptul la:
a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre
membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
10.1.3. Accesibiliti
Potrivit legii, conceptul de accesibilitate defineste ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a
mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor cu
handicap.
Astfel, in vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si
comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specifice in vederea promovarii si
implementarii conceptului Acces pentru toti, pentru a impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor
noi surse de discriminare;
In acest sens, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri
publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar
pentru calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile publice,
telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor
legale in domeniu, astfel inct sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.

10.1.4. Asistena persoanei cu handicap

A. Asistentul personal
Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal,
angajat pe baza de contract de munca.
Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de domiciliu
sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la data
inregistrarii cererii. Contractul individual de munca al asistentului personal inceteaza de drept in cazul
decesului persoanei cu handicap grav.
Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de
munca, asistentul personal dreptul la
a. salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu
studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele dect cele cu paturi,
precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii;
b. program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamna;
c. concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului incadrat in
institutii publice;
d. transport urban gratuit ;
e. transport interurban, in conditiile legii.

Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:

a. sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
b. sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi
asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav,
respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c. sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile prevazute in
contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de recuperare pentru copilul cu
handicap grav, respectiv in planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d. sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa nu abuzeze
fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e. sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta,
 orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap grav si
alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a obligatiilor prevazute

de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor prevazute in contractul individual de munca
atrage raspunderea disciplinara, civila sau, dupa caz, penala a acestuia, in conditiile legii.

B. Indemnizatia de insotitor
Adultul cu handicap vizual grav precum si persoana cu handicap grav care are calitatea de pensionari
de invaliditate de gradul I poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de insotitor.
Indemnizatia se acorda lunar si este in cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu
studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele dect cele cu paturi.
Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:
a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav care se afla in internate ori in
centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de invatamnt special;
b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care adultii cu handicap
grav se afla in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro, ori in alte tipuri de
institutii publice cu caracter social in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii
administratiei publice;
c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute, arestate sau condamnate definitiv la o
pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a detentiei.

C. Asistentul personal profesionist

Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori
realizeaza venituri de pna la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si
protectia unui asistent personal profesionist.
Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile generale de
asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
sau de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii.
Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal
profesionist beneficiaza de salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea
asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele dect
cele cu paturi, precum si de spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii.
Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi (consiliere si sprijin din partea
specialistilor, decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare si masa, etc. )
Asistentul personal profesionist are, la randul sau, anumite obligatii a caror neindeplinire sau
indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea disciplinara, civila, ori, dupa caz, penala a
asistentului personal profesionist, in conditiile legii.

10.1.5. Incadrarea in munca a persoanei cu handicap

Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia,
meseria sau ocupatia, pentru a dobndi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova
profesional.
Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces
gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de vrsta, tipul si gradul de handicap.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de
munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la
nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de
angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul
total de angajati. In masura in care aceste institutii nu angajeaza persoane cu handicap, acestea pot
opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentnd 50% din salariul de baza
minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat
persoane cu handicap;
b. sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu
handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma
echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.
Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de
urmatoarele drepturi:
a. cursuri de formare profesionala;
b. adaptare rezonabila la locul de munca;
c. consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in
perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
d. o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
e. un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului
individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
f. posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care
beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de
munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de
productie de catre persoana cu handicap;
b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor
cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul
materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap,
angajata pentru munca la domiciliu;
c. decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire,
formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;
d. o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu
modificarile si completarile ulterioare.

10.1.6. Sanciuni
Nerespectarea anumitor prevederi ale legii privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap reprezinta contraventie.
 Unitatea de nvare XI
CONCEDIUL PATERNAL I
PROTECIA MATERNITII LA LOCUL DE MUNC

11.0. Concediul paternal

11.1.1. Beneficiari
Potrivit 210/1999 privind concediul paternal, tatl copilului nou-nscut beneficiaz de concediu
paternal sau de permisie, dupa caz.

11.1.2. Condiii de acordare

Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamni de la nasterea copilului, justificat cu
certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv cu
declaratia de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.

11.1.3. Durata concediului

Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa in cazul in care
tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului
paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in total, 15 zile lucratoare). Tatal poate beneficia de
aceasta prevedere numai o singura data.

11.1.4. Cuantumul indemnizaiei pentru concediu paternal

In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul paternal este
egala cu salariul corespunzator perioadei de concediu.
Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se plateste din fondul de salarii al
unitatii si nu din bugetul de stat.

11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate

In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal
copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.
Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie egala
cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa salariul de
baza si vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi desfasoara activitatea, la
alegere.

11.2. Protecia maternitii la locul de munc

11.2.1. Beneficiari
Potrivit OUG nr. 96/2003 privind protecia maternitii la locul de munc, beneficiaza de protectie
femeile de cetatenie romana sau a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic
European precum si de cetatenia altor state sau apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau
resedinta in Romnia si care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative :
a) sunt salariate
b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza
c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator
Salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de
graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist
care sa ii ateste aceasta stare.
Salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de
lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document
medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut.

Salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie,
isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al
perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens.

11.2.2. Condiii de acordare

Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiara prestatiilor are obligatia de a se prezenta la
medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa ii ateste starea si de a informa
angajatorul despre aceasta.

11.23. Coninutul proteciei

Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind starea de maternitate, avand
drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de
munca.
Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale angajatorului :

A. Obligatii generale

1) Obligatia de prevenire a riscurilor

Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel inct sa previna expunerea salariatelor
respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.

2) Obligatia de evaluare anuala a riscurilor la locul de munca

Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si
conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la ordonanta, angajatorul este obligat sa
evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca, natura, gradul si durata expunerii
salariatelor respective, in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si
oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii. Evaluarile se efectueaza de catre angajator, cu
participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza in rapoarte
scrise.

3) Obligatia de informare
Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi
supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din ordonanta de urgenta.
In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o salariata
ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta, acesta are obligatia sa instiinteze medicul
de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara
activitatea. De la data primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de
munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei.

4) Obligatiile angajatorului privind modificarea conditiilor/programului de lucru sau a

locului de munca
In cazul in care o salariata aflata intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta desfasoara la locul de
munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra
sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul
de munca.
In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila, angajatorul are
obligatia sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa,
conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea
veniturilor salariale.

5) Obligatia angajatorului de a acorda concediul de risc maternal

In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa modifice
conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru
sanatatea sau securitatea sa, salariata respectiva are dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum
urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate
b) dupa data revenirii din concediul de lauzie obligatoriu (de 42 de zile), pentru salariatele care au
nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru
cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea vrstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap,
pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate
depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat
medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind
concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate (OUG nr. 158/2005) .

6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze munca de noapte sau in

conditii grele ori vatamatoare
In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in conditii grele ori
vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc
de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia
de concediul si indemnizatia de risc maternal.

7) Obligatii privind regulamentul intern

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care
alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia
sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile ordonantei de urgenta si ale
celorlalte acte normative in vigoare.

B. Obligatii specifice

1) Obligatia de a pastra confidentialitatea

Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei cnd
starea de graviditate nu este vizibila si nu va anunta alti angajati dect cu acordul scris al acesteia si
doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca.

2) Obligatia de a reduce timpul de lucru in cazul salariatelor gravide

In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de
munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei
normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al
angajatorului.

3) Obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale

Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in
limita a maximum 16 ore pe luna in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul
programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
 4) Obligatia de a modifica locul de munca
Pentru salariatele gravide sau care au nascut recent si isi desfasoara activitatea numai in pozitia
ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv,
astfel inct sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie
sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere
tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate, angajatorul va lua
masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.

5) Obligatia de a modifica programul de lucru in cazul salariatelor care alapteaza

Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua
pauze pentru alaptare de cte o ora fiecare, pana la implinirea vrstei de un an a copilului. In aceste
pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul. La
cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de
munca cu doua ore zilnic.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in
timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al
angajatorului.
In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor
indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

11.2.4. ncetarea contractului de munc

Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea sa;
b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in
cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;
e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se extinde, o singura data,
cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii
judiciare, a dizolvarii sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le
considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta
judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii. In
cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind
obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida, lauza sau care
alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris catre
salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din
unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici.
Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz,
Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei, are
obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate, pe care il va transmite avizul
angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.

Unitatea de nvare XII

ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROFESIONALE

12.0. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale

12.1.1. Asiguraii
n sistemul Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, au
calitatea de asigurat cetatenii romani si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru
angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in Romnia.
Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii Publice.

Legea reglementeaza doua categorii de asigurati :

(1) Persoane asigurate obligatoriu

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a. persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de
durata acestuia, precum si functionarii publici;
b. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;
c. somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale, in cadrul cursurilor organizate potrivit
legii;
d. ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
Vor beneficia de prestatiile acestei legi si salariatii romani care presteaza munca in strainatate din
dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, raporturile de asigurare se stabilesc intre angajatori si
asigurator.

(2) Persoane asigurate facultativ

Se pot asigura pentru accidente de munca si boli profesionale, pe baza de contract individual de
asigurare, persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a. asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
b. comanditati, administratori sau manageri;
c. membri ai asociatiei familiale;
d. persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e. persoane angajate in institutii internationale;
f. proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
g. persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati
private in domeniul forestier;
h. membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
i. alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice dect
cele mentionate anterior.
In cazul acestor persoane, raporturile de asigurare se stabilesc intre asigurati si asigurator.
12.1.2. Categorii de prestaii
Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la
urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitare si reconversie profesionala;
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru
reducerea timpului de munca;
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
f) despagubiri in caz de deces;
g) rambursari de cheltuieli.

1.1 Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de accidente de munca sau boli profesionale
Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de
munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media
veniturilor salariale brute sau veniturilor lunare asigurate, care au fost realizate in ultimele 6 luni
anterioare manifestarii riscului.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-
chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii
riscului.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii
profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de
incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in
intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului
medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. Prelungirea
concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului
si de rezultatele actiunilor de recuperare.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor
profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.

1.2 Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si

indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura
activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de
munca.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul
salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare
din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii .
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor
afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste
conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Aceste indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului,
pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape. Cuantumul lor lunar al
indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul
salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca,
fara a se depasi 25% din baza de calcul.

1.3 Compensatii pentru atingerea integritatii

Asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni
permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50% au dreptul la o
compensatie pentru atingerea integritatii.
Compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului asiguratorului,
reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau
indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea
acestor drepturi.
Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in
limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica.

1.4 Despagubiri in caz de deces

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale,
beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul
supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau,
in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul
National de Statistica.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita de
actele din care rezulta dreptul solicitantului.

12.1.3. Condiii de acordare

Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:
a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca,
intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale,
intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul are acces si
recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care
efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.
Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului de
munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.
In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca,
asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate
evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.

12.1.4. Cotele de contribuie

Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale:
a. angajatorii, pentru asiguratii obligatoriu cu exceptia ucenicilor, elevilor si studentilor
pe durata efectuarii practicii profesionale, precum si cu exceptia somerilor
b. bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor
c. asiguratii, in cazul in care se asigura facultativ
Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru fiecare
sector de activitate in functie de riscul de accidentare si de imbolnavire profesionala din cadrul
sectorului respectiv. Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al
contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPP si
aprobate prin hotarre a Guvernului.
Contributia se stabileste astfel inct sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile
asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si
cheltuielile administrative.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, cota de contributie se datoreaza si se plateste de
angajatori si este de 0,15%-0,85%, diferentiata in functie de clasa de risc. Baza lunara de calcul la care
angajatorul datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale o
constituie suma castigurilor brute realizate lunar de asigurati.
In cazul persoanelor asigurate facultativ, contributia se datoreaza si se plateste de aceste persoane.
Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul
individual de asigurare, care nu poate fi mai mic dect salariul de baza minim brut pe tara. Contributia
datorata de aceste persoane este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat,
indiferent de activitatea prestata.
In cazul somerilor, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se suporta
integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii
profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra
cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.