In secolul al XVI-lea politica extern a Franei era determinat ntr-o marc msur de situaia pe

care o ocupa statul francez n ncercuirea posesiunilor lui Carol al V-lea. Frana cuta s sparg
ncercuirea n cea mai slab verig a ei n Italia, acolo unde putea s profite de iarmi tarea, de
certurile politice interne i, n sfrit, de preteniile dinastice. Nobilimea i negustorimea francez
visa s pun mna n Italia pe o colosal captur. Contradiciile dintre interesele Habsburgilor i
ale Franei, lupta lor pentru hegemonie n Europa au avut drept urmare Rzboaiele pentru Italia
(1494-1559) .
Din partea Franei expediiile in Italia aveau un caracter militar de colonizare. Sub paravanul
preteniilor dinastice la motenirea familiei de Anjou" monarhii francezi luptau pentru
consolidarea unfluenci lor n Apenini, colonizarea inuturilor italiene, eliminarea concurenilor
italieni de pe cile comerciale din Marea Me-diteran, precum i pentru soluionarea problemelor
de frontier : reunirea regiunilor aflate sub stpnirea Habsburgilor, Artois, Franche-Conte i a
altor regiuni de est ale Franei, n tendina lor de a-i nfptui planurile monarhii francezi au
ncercat s slbeasc poziiile Iui Carol al V-lea att n spatele statului su, ct i dincolo de
hotarele lui. In anul 1525 Francisc I a fcut alian cu sultanul Turciei. Pe la mijlocul secolului al
XVI-lea Henric al Il-Iea. iniiatorul rfuielii crunte cu protestanii francezi, a ncheiat totui o
alian cu principii protestani germani, men-ionnd atitudinea pozitiv a Franei fa de
strvechea libertate german".
Rzboaiele pentru Italia au antrenai n lupt aproape toate statele europene: n afar de imperiul
Habsburgilor i Frana la ele au participat statele italiene, inclusiv papalitatea. Anglia i
Danemarca, precum i Imperiul Otoman, n timpul rzboaielor au fost ncheiate numeroase
aliane politice, care reglementau meninerea echilibrului politic. Ca urmare. Frana n-a reuit s
soluioneze toate problemele sale de frontier. Conform pcii de la Cateau-Cam-bresis (anul
1559), la Frana au fost alipite numai cele trei episcopate lotaringiene (Metz, Toul i Verdun).
Principala consecin a acestor rzboaie pentru Frana a fost ns ieirea ei din ncercuirea
Habsburgilor.