| Anne Bacus JOCURI PENTRU COPIi de iz o zila gase aniJocurl ne ss Cuprinsul pe sent weve be + Introducere De la Oia 1 an Copilul de la Oia 1 an Gila de det ia 2 ani ° 36 4 — Copilul de la Hsu Giilé de definire a jocurilor : 39 7 23 de jocuri 5 Lil 40 70 | } = 28 de jocuri Dela 4la5 ani jocurilor = 28 de jocuri + Si dupa. a mun + Anexa: E bine 88 sttifu Introducere Numeroase cercetari au incercat tn ulti cincizeci de ani, s& fac istinctio intre ceea ce tine de mama-natura si ceea ce tine de i, respectiv de modul in care lis} organizeaz cunostintele. ‘mici au atras atentia cercetato. surprins pe cei care au studiat rezultatele lor. Ca sa rezumém foarte pe scurt, bebelus sunt cu mult mai capabili, mai dotati, mai precoce si mai de viata decat se credea pana acum. Aceste descoperiri ne-au schimbat viziunea asupra copiilor mici. Pe langii dotarea nativa, copitul mic orice joc care i-ar putea este $i foarte interesat de {4 si mai stimulatd, Nu este vorba de a privilegia intelactuale, nici de a pune in valoare precocitatea, Aceasti carte nu va va spune cum sa fabricati un mic geniu. Dar nicl nu aste indicat sa adoptafio atitudine pasiva relativ la dezvoltarea mental asc agerimea spirit mic nu poate decat si ulterior. izeaza fabricarea © polt de a creste si de a progra efortului atunci cdnd e: vorba 88 ating’ un scop inem sa real are, In schimb, Incep s& numere mai devre- me pana la zece. in aceasta carte prezentam intervale de varsta care, poate, nu corespund exact cu cele ale copilului dumneavoas- fra. Nu suntem ta scoala, Copilul are dreptul sa nu agreeze un anumit joc sau sa prefere un alt, chiar daca acesta nu apartine intervalului s4u de varsta. Esentialé este placerea de a va distra inpreuna. Este mai placut s& gasiti un joe, care in plus i dozvolta proprile capacitati, decat si vi enervati atunci cand mergeyi cu magina sau in par Dar nu numai rtmul si perioadele de acumulare variaz& conside- mai repede decatPay, 10+ Cum ne jucam cu copitul gisi momente de gol’. Adesea, veti reusi sa unele stiri de nervozitate. legate de educatia copillor ‘anumite caracteristic. Copil iu suficient de instarit neat Ea: Factoril dezvoltaril mentale Introducere mio, cU atdt modul sau de a gandi rit de al niostru. Creseand, el va dobandi progrosiv situctutle noastre mentale. Piaget este cel care, prntre pri in evidenta evolutia treptata a inteligentel copilului este Un caz particular al adaptar explica dezvoltarea sa, Primul este maturizarea: bebelusul ste dotat cu anumite capi umite reflex, care nu trebuie care var disparea la cei tiale, care vor aparea pe masurdi ce sistamul nervos varietatea ocazillor pe care le are copilul dezvoltart sale depline. Ai doilea factor esto experienta fizica: aceasta {81 respectiv fiacdrei famili. Fiecare cultura a inventat propria sa8 le poata preciza al creeaza concepte nu es timpul necesar Sa drept dar conside: ja. Ea nu a vaz gaseasca une cut gi cele pe care ea | lucy se dovedeste a ‘este vorba, de fapt, de sf oreeze un nou clase ce vrea sa propuna act je2voltarea sa intelectuata. Imbogatiti viata copilului cumneavoas pe care i le propuneti i intereseaza, sau de gindire, Neglijarea acestor propuneti copllului actvitati care irustra, fie il vor plictisi. Daca insa le respectat, veti forma la nu numai gandirea, ci si curiozitatea, dorinta de a explora, entul, judecata, umorul si adaptarea la mediul Inconjurator ie poate sa va faca s sunt primele stadii pe care le parcurge o tadiu definit de Piaget cuprinde primi doi ani din viata asa, denumita ymotrico-senzoriala’, fine mai ales sale devi 1a practical. A care |e imita gi exprima cea c= continua sa exploreze, s8 © Invaia olsservand si si acorda pufina atenti« rage aten:a ~ dar are te: copllulde aceasta varsta acorda aceeasl atentie 1 1 objectelor, da dovada de o fantezie vie, dar nu sie neta intre lume reala si coa fi spre unsprezece ar concrete". Gandirea copi imensiunile sociale si se implica adesea in relal si mai faptelor concrete. Reflectile asupra conceptelor abstracte sunt relevante | ‘Aceasta analiza este prea sumara. Ea nu are alt scop de 1ec8, deoarece copilul nu gandeste ca adultul, este bine de stiut ‘moment este el pregatit pentru dezvoltarea unei anurnite ii, spre a-i putea fi propusa in timp uti. Nici prea devremo, | ar putea provoca un esec, ricl prea térziv, caci a trenare dorit. © buna dezvottare nu se face dec iri corespunzatoare varstel sa pentru fiecare varsta, va propune act joaca cu copilul dumneavoastra i experimentate inainte de a ve fe sau interes garantat’, dar nu oricand si nic Flecare are propriul sau rtm. preferintele sa 3 sunteli cel care trebuia 58 fie atent cedCOPILUL DELAOLA1 AN ole gi descoper ‘a mai ales prin intermediul corpul in carucior tE>>., Seas ular exageratag sa roa Cf: 3 ma bine daca poate vedea aca cu el in mijioacele de transport in magazine, | in sAlile de esteptare...prim plan si de cele mai multe oar gin intamplare. Dar, pill devine aj repete. SA mentiondim ca exemplu capacitatea cof ‘mana la gura deschisa, de torie este importanta sii permite copilulul exe at 6 sad, aceasta poz | sa reluze uasprezece lu asezat $i abordeaza imediat 90: ‘nu-l mai retine pe micutul explora: ebuie neaparat sa va asigur cu cheia. Riscu!g2eeees 8 peepee: & Bhaaded |f Beggs 09 Declares | Devalteeo | Dench zxolleee ie toloe ine " simi fo | zu aloe } I alfectv/qalaie| Wein | imbl fec - Sent | 4 817-20 |7-15-16-18- | 3-10-1112 | 5 I 1-24-25 | 13-20.2 { 10-20-21 | 1243-20- | ts-21-20- | ae | “atsCopitul do ta Ola 1 an + 21 | dumneavoasta sd infeleagd regull sau instruc jeschis catte lume; simte om 18, gchil si. Puteti, de.asemenea, s4 realizati urmatoarele desene alo gi negru, pa foi de dimansiunea de 21%29,7 cm 5188 le agiits 1a 30 de centimetri de capul sau (nu agiitati decat cate una o data, Stimutare tact Schimbati pozitia copilulu alterati pozitia pe burt cu imbricafi. Cand is tra miscari de .gimnas | eal, apoi de-a iungul corpului. In starsit, indo picioarele si a je normal corp pe care le atinget Vez, tram indoit pico. Acum o set airy | AA ci cand este in pat, avand griji c& | ia pe spate. Masatid ugor cdnd 1 - —— capul cu mana, Simii capsorul tetu?* etc. 2 | aaa ‘Stimulare vizuala CAnd copitul este culcat in leagani dispara aceste desene din cémpul sau vizual. Repet CArucioru! astfel Incét lumina s& nu vind or, pana cAnd copilul va sta cu privirea afintté asupra locul din aceeasi ditectie, ci st cada succesiv pe flecare ochi a gisparut obiectul, asteptdnd ca acesta si apara din nou. ‘Aveti ria sa deplas tot timy al copilulu. Agata un abiect stralucttor (de exemplu o folie de sta-: Ata posibiltate: inet copilul pe genunchi nil) de marginea péitutului sau, pe partea spre care copilul intoarce | desene, Apoi, luati-i manuta si urmairit, cu varful degetetor, co:iturul de obicei capul, la aproximativ trelzeci-patruzeci de centimetri de jdesonelor in imagine. Mergeti de-a lungul cercului, al dungilor etc.(MO 24 + Cum ne juctm cu c - 7 it Stimuiare tactila i Copii dala Ola 1 an + 25 siobiecte de textur aferte(catfea, prosop ‘matase, pene, puf pentru pudra. nu ezitati S& prelungitl aceasta late daca obsorvati ca-i face pl al Put, spre varsta de patu luni, sl antrenatl si apuce un lucru si s+ dea drum, nr Mare ca s& nu poata fi inghitit!) sau alte obiecte de diferite textu pe care sii le poata manipula g! duce la gura far& nicl un pericol, 8 ‘Stimulare vizuala a cs Céind copilul este culcat pe burticd, migcati tn fata ochilor lui o ferinfd una care poate produce un anumit care piuie, zdrangane...). Ridicafi incet jucdria, ‘Spunand in acslasi timp cu 0 voce domoala : ,Priveste juctiria” Incepeti din nou, pana cénd copilu i malt’ capul si umeriica sa urmarescd miscarea obiectul Cand e culcat pe spate, alegeti un moment in care copilul nu-si urmareste propria mana i puneti o jucdrie in raza sa vizuala, jin nou, pand cand va incerca sé apuce obiectul i » cand sa apara un surés larg. Si copilul dumneavoastra va st Privticopitul inochi si, s ‘scoatefi un sunet foarte simplu .ng’, de exomplu. Incepeti surazénd, pana end copilul | dinnouoperatiunea, cu acelasi su ropeta sunetul pe care I-ati emisco’ 28 + Cum ne jucam cu copitul capul si reiu spune Bum! ipul spre al dummeavoast tare, pe care il putet! copilul este agez: isi va apleca si el excelent de i {ntr-un maga: 15 Stimulare tactila Atingeti copilul cu difarte obiecte care i provoaca senzati variate: lun cub de gheata, radiatorul (daca e aprins), biberonul s&u i vor Copitl de ta Oa tan + 29 16 de cuit mare care se deschide usr, copilul este sub su 88 $¢ joace cu un bol umplut ou porumb sau stafidote. care copilul dumneavoastra o va putea folosi dupa cum doreste.Coplut de ta Da 1 an + 93 epeti din nou sat i tai Facoti in fata copilului dumneavoastra misc largi si spectacu- loase: un gest de rmas bun, aplauze; atingeti varful nasului sau ip un zgomot caracteristic... Apol, dac& nu va 4 fac de doua sau trei ori gastul pe care tocmai ‘and il sdrutati pe copil, arétafii intr-un mod exagerat migcarea buzelor dumneavoastra; observati daca incearca sa imite aceasta mniscare. } 24 Aruncatul pe jos GR: Ay, : incapand cu un anumit moment, copilul dumneavoastra va des- | coperi unul dintre jocurile favorite ale celor mici El arunca un obiect pe jos; i ridicati sii! dati; | arunca din nou. Atunci dumneavoastra credeti cA nu-| mai doreste si Indepartali |. Copilul incape a recupereze juciria. -o dati dinnou, dar ei o artandu-i cum sa laveasca de masa ca {in acest mod, nu-i va mai fi aga de frie . arunca din nou pe jos. In ciuda unui aspect cam repetitiv, acest joc este important pantru dozvoltarea copillor mici. Trebuie deci s’-1 acceptati sau sal im- it in diverse moduri: | dat copilulu obiecte care au densitatecifeta s! care cad fiecare 23 @ =~ intr-un anumit mod (pana, hartie creponata, cub de lemn, lingura de 4 = metal...) ca si obiecte care, in functie de forma pe care 0 au, se vor Jocuri imitative a inci cand ating solul sau vor rméne pe foc (sticl’ de, & Hy a) a > Bi ob in fata scaunulul sau, un lighean de plastic, ci d " i aces acelasi mod, imitand ritmul sau, Inapoiat iva va fi mul Daci-! vedeti pe co obiect. ‘iCOPILUK " DE LAT LA ANT ice m schimbe sistematic 3 Sau sa combine dot stvnilare vor avea loc. Din py ca acum copilul merge singur § Devine mai ub pe: ta, sa dea cu \cl cand i se cereIntre e¢ i caz, de la ci jeze doua sau trei ¢ matorul an se va c trarea i buna coordonare fizica, aso« ON cursul_ ace: ramane fectuos, Nu std multtimy38 Care-i perechea ? Puneti-i copilului dumneavoastra culoare vie, de exemplu rosu sau albast sosate, una de aceea: cealalta de culoare USA. Profitati de ac cele dou sosete desperech: iecarei culori73 “55-564 8 60-63-69-7 1 1 3-54-63- | 51-55.56.69. 64-6; 5 50 “ASule sunt cele ale jocurilor corespondente. rele din ne, ela 2 la ani lesiri Milloace de transport Magazi Yume 50 Arde vaporus! . ies Jocul s@ joaca pe un pat scund, pe un covor sal iS pe 0S, care va reprezenta ,vapo 1A pe el. Cand strigati Arde vap A sara In .mare’, adica in afara covor Aoi stigatiS-a ferminat! sau ,Te pot ul revine cat mai repede posi Si tot aga... Bineineles, puteli reste dificultatea accele-rand sau repetand de mal multe ori acelasi ordi pentru copllul dumneavoastra care trebuie sa evite sé prosop mi mneavoastra atuni ‘sele asupra comenzii 51 Fuga dupa culori Spuneti numele unei culori si incepeti s4 numarati fuge sa caute un minati de numérat. Jocul se va complica daca veti sc ide cautare, sau daca cerefi un obiect care are nu numai ci doua lui nu va putea aduce obie > Ad ct 68 Va traga pentru vi! erat1s pe jos, ca un Piciorul pe margi Goale sau daca are sosete). Binein Luati un obiect de marime bibsiou carecare,