Geografie

Globalizarea economica
 Nimeni nu trebuie sa fie destul de bogat incat sa poata
cumpara pe altul si nimeni nu trebuie sa fie atat de sarac
incat sa se vanda. (J.J.Rousseau)

GLOBALIZAREA

Globalizarea este termenul modern

folosit la descrierea schimbarilor in societati si
in economia mondiala, care rezulta din comertul
international extrem de crescut si din schimburi
culturale. Descrie cresterea comertului si a
investitiilor datorita caderii barierelor si
interdependentei dintre state. In context
economic, este des intalnita referirea, aproape
exclusiva, la efectele comertului si, in
particular, la liberalizarea comertului sau la
liberul schimb.

Haosul cu care ne confruntam astazi deriva din faptul ca, pornind de la dezvoltarea
tehnologica si economica (care nu ar fi fost posibile fara sustinerea dezvoltarii intelectualilor
europeni, in special), un numar important al activitatilor umanitatii se situeaza pe o scala si un
orizont atat de mari, incat au depasit granitele nationale, in limitele carora statele suverane isi
exercita dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde
mai multe decat lasa sa se inteleaga. Pe masura ce domeniul activitatilor umane se extinde
dincolo de reglementarile statului-natiune, legalitatea si regulile au devenit prea stramte.

Noii jucatori au trebuit sa faca fata provocarii iscate de guvernarea de tip monopol; au
aparut corporatiile multinationale, pietele financiare globale, organizatiile non-guvernamentale,
dar si organizatii criminale si retele teroriste internationale.

Activitatea acestor noi jucatori nu este acoperita de legile internationale, care se bazeaza
pe intelegeri formale intre statele-natiune, pentru ca acestea nu au fost capabile pana acum sa
gaseasca un teren comun pentru intelegeri care vizeaza problema globalizarii.

Intre 1910 si 1950 o serie de schimbari economice si politice au redus dramatic volumul
si importanta fluxurilor comerciale internationale. Dar, incepand cu Primul Razboi Mondial si
continuand cu cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand au fost create FMI si GATT, trendurile s-
au inversat. In mediul de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, stimulat de catre institutii
economice internationale si programe de reconstructie si dezvoltare, comertul international a
crescut brusc. Incepand cu anii 70 efectele acestui tip de comert deveneau mult mai vizibile atat
in privinta beneficiilor, cat si ca efecte distrugatoare.

Chiar daca aceste trei aspecte sunt intretesute, este util sa distingem efectele globalizarii
in fiecare din mediile economice, politice si culturale. Alt aspect cheie al globalizarii este
schimbarea in tehnologie si inovatie, in special in sectoarele transporturilor si telecomunicatiilor,
despre care se crede ca au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o
miscare mondiala care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui
teritoriu specific un oras, un municipiu, un stat, de exemplu ca teritoriu international,
mondial, cu responsabilitati si drepturi la scara internationala.

Globalizarea economica

Globalizarea economiei poate fi definita ca un proces dinamic al cresterii legaturilor si

dependentei dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor in tot mai
variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca
problemele devin globale mai mult decat nationale, cerand la randul lor o solutionare si
armonizare mai globala mai mult decat nationala. Abordata insa din punct de vedere economic si
financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea, reinventarea si armonizarea legaturilor
dintre economiile nationale pe o piata mare, globala, a bunurilor si serviciilor, dar mai ales a
circulatiei capitalurilor de orice fel.

Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mijlocul anilor 80, capatand

insa adepti si alte conotatii in anii 90. Acest proces continua in prezent sa se manifeste puternic
desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste.

In randul analistilor vietii economice internationale contemporane, s-a conturat o multime

de opinii in aprecierea faptului ca lumea s-a schimbat fundamental, ca se afla intr-o tranzitie
politica si economica majora si ca peioada anilor 90 a fost una diferita fundamental de cea
precedenta si dificila in privinta administrarii si evaluarii problemelor complexe aparute pe scena
relatiilor economice internationale.

Globalizarea economica presupune globalizarea procesului de creare a productiei interne

brute a statelor lumii si de orientare a defacerii productie catre piete libere, intr-un mediu cu o
concurenta foarte mica, concurenta datorata in special impartirii tacite a pietei.Este privita ca
proces al diminuarii taxelor vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a
marfurilor, serviciilor, si capitalurilor, pe masura dezvoltarii schimburilor economice
internationale, gradual.

Factorii economico-comerciali determinanti ai globalizarii economiei:

o Liberalizarea comertului cu servicii(in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si

bancar)
o Liberalizarea pietelor de capital:

*produsa ca urmare a eliminarii treptate a impunerilor si restrictiilor privind circulatia devizelor

si a capitalului;

*un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale, interdependente, lucru ce
favorizeaza mai usor migratia capitalului;
 o Mobilitatea capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special
in cazul companiilor internationale si genereaza o reducere a costurilor in
ceea ce priveste capitalul imprumutat sau capitalul folosit pentru investitii
internationale.
o Bunurile comune ale umanitatii

*oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu pot fi divizate si

nici nu cad sub incidenta apartenentei vreunui stat;

*cu exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost
Conceptul de Globalizare se refera la micsorarea lumii si la marirea

exploatate, deoarece oamenii nu poseda in prezent, sau poseda foarte putin,

gradului de constientizare a lumii ca un intreg.(Roland Robertson)

capacitatile tehnice de a le exploata si, intr-un fel, deteriora.

o Dezvoltarea durabila(actiunile care raspund nevoilor prezente, fara a

compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile)
o Securitatea ecologica (una dintre componentele fundamentale ale
securitatii globale)

Oponentii globalizarii

desfiintarea natiunilor si a statului national;

reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu
un nivel mai redus al productivitatii muncii;
specializarea unor state in activitati de productie generatoare de
poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si
energie.

Globalizarea este o realitate probabil ireversibila, orice tara care-si

pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea in mod
direct si sa ia in considerare acest aspect in momentul intocmirii
programelor economice pe termen mediu si lung.In acest context orice tara
insa este obligata sa isi conserve prin programe nationale istoria, obiceiurile
si tot ceea ce tine de statul national in ideea pastrarii unei identitati
nationale a locuitorilor ei, identitate fara de care nu va putea fi localizata si
identificata chiar si intr-o lume globala. Acesta conservare trebuie sa fie
facuta indiferent de existenta granitelor fizice si mai presus de globalizarea
economiei.
Surse folosite pentru informare:

https://crwbackstage.wordpress.com/2010/05/28/globalizarea-economica/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare