Zugravu Elena Andreea

Master PCIP, an II

Sobriety my way

Atunci cand vorbim de dependente ne gandim de obicei la alcool, tutun, droguri, desi
putem fi dependenti, intr-o masura mai mare sau mai mica, de orice aspect al vietii noastre:
jocuri de noroc, munca, mancare, relatii, chiar dragoste.

E foarte important de inteles ca adictiile de orice fel sunt, in esenta, forme de evitare a
realitatii. Aceste substante sau comportamente sunt forme de evadare si de amortire a unei
realitati dureroase. Este alternativa de a nu recunoaste limite personale, insuccese sau alte
neajunsuri si de a amorti durerea prilejuita de acestea. Studii au aratat ca unele persoane tind
sa mosteneasca genetic din familie o predispozitie pentru dependente. Cu toate acestea, nu
trebuie scos din ecuatie liberul arbitru si alegerile pe care fiecare le are de facut pentru o viata
implinita si echilibrata. Factorii genetici explica numai o parte a riscului de dependenta
alcoolica in familii, o parte semnificativa a riscului venind din factorii de mediu sau
interpersonali, care pot include atitudinile culturale fata de baut si betie, accesibilitatea
alcoolului, expectatiile de la efectul alcoolului asupra dispozitiei si comportamentului,
experientele personale capatate cu alcoolul, si stresul.

Cazul despre care m-am hotarat sa scriu Sobriety my way pune in lumina de la
inceput expunerea unor minori la bauturi alcoolice, consumul fiind punct principal la fiecare
eveniment in familie si nu numai.

Riscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este mediul

inconjurator. Cei cu istoric familial de alcoolism sunt mai predispusi de a dezvolta boala,
totusi indivizii dezvolta alcoolism si fara istoric familial pozitiv.

Faptul ca toata familia considera consumul de alcool ca fiind ceva normal, iar copiii nu
erau feriti de consecintele adictiei, a trezit un sentiment de curiozitate si dorinta de a copia
obiceiurile familiei. Asa a inceput si prima betie. Deja la 17 ani era indragostita de alcool,
simtind o stare de bine, fiind mandra de petrecerile la care participa si de grupurile de baieti
cu care umbla.

Refugiul in alcool sau in alte forme de dezechilibru apar nu atat in urma unor traume
emotionale, cat, mai ales, in urma neputintei de a le exprima, de a le verbaliza in compania
unei persoane care sa asculte fara sa judece fie ca este un membru al familiei, un prieten, un
psiholog, un preot sau alta persoana careia sa ii pese cu adevarat. Adictiile, in toate formele,
sunt, in esenta, o neexprimare a sinelui ranit si incapabil sa se vindece pe cont propriu.

Abuzul de alcool are o evolutie variabila, caracterizata frecvent prin perioade de

remisiune si de recadere. O decizie de a stopa bautul, adesea ca raspuns la o criza, este posibil
sa fie urmata de cateva saptamani sau chiar mai mult de abstinenta, care este urmata adesea de
perioade limitate de baut controlat sau fara probleme. Insa, odata ce ingestia de alcool este
Zugravu Elena Andreea
Master PCIP, an II

reluata, este extrem de probabil ca consumul va escalada rapid, i din nou vor apare probleme
serioase.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata:

in doze mici, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste
gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii
slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Consumul a crescut, incepand sa apara abuzuri fizice si verbale asupra necunoscutilor

dar si prietenilor. Agresivitatea si impulsivitatea sunt frecvente printre alcoolici;
impulsivitatea care corespunde conceptului de pierdere a activitatii inhibitorii, a fost gasita
prezenta in numeroase studii si caracterizeaza personalitatea alcoolicului.

Cand uzul de alcool se petrece pentru o perioada lunga de timp, organismul se

obisnuieste cu prezenta acestuia, conducand la un prag de toleranta ridicat. Astfel, persoana va
consuma o cantitate de alcool din ce in ce mai mare pentru a se ajunge la efectul dorit. In
acest caz semnalul de alarma este destul de puternic, insa, persoana neaga ca ar avea o
problema.

A urmat casatoria dar acest lucru nu a schimbat cu nimic dorinta de consum, distractii
si desigur certuri. Dupa lungi confruntari cu sotul ei si vorbe aruncate, acesta a decis sa-i dea
un ultimatum. Asa a inceput procesul de recuperare. Pe de o parte se simtea usurata ca are
acest ultimatum care ii dadea forta sa lupte, recunoscand ca oamenii care o iubesc au mare
putere asupra ei. Nu a fost usor sa se recupereze dar faptul ca a avut un grup de suport i-a dat
curaj sa vorbeasca fara rusine si sa inceapa sa scrie despre asta, lasand recuperarea sa o
defineasca.

Comportamentul adictiv are consecinte psihologice de lunga durata. Dependenta fizica

altereaza chimia cerebrala facind drumul recuperarii lung si dificil. Frecvent persoana
dependenta nu poate fi expusa obiceiului fara a cadea din nou in dependenta. De aceea ratele
de vindecare sunt indeaproape urmate de cele de recadere. Primul pas in procesul de
recuperare este cel de a admite ca individul are o problema si de a cauta ajutor.

Cea mai mare parte a tehnicilor terapeutice incearca sa descopere nevoile

nesatisfacute. Dupa ce ne-am dat voie sa simtim, suntem gata sa luam cunostinta de problema
noastra. Urmeaza, de asemenea, un drum lung, presarat cu impasuri si intoarceri. Unele
persoane raman in stadiul constientizarii nevoilor, considerand ca este suficient sa stie care
este problema pentru ca situatia sa se schimbe.

Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care
se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in
accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din
responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza
capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii
terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi diminuata
Zugravu Elena Andreea
Master PCIP, an II

de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti

contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba
altfel orice proces.

Tocmai de aceea, e esential sa dezvoltam relatii apropiate cu oameni cu care sa ne

putem exprima si pe care sa ii ascultam si noi fara sa ii judecam atunci cand au nevoie. Iar, in
lipsa unui asemenea prieten, cea mai buna varianta ramasa este scrisul intr-un jurnal. Scrisul
ofera sinelui posibilitatea de a se exprima, de a ordona gandirea, de a gasi solutii.