DREPT

1. Regimul juridic al persoanei fizice autorizata,

intreprinderii individuale, intreprinderii familiale.

Regimul juridic al PFA

n scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, PFA poate colabora cu alte
persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi
individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau
juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul
juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

PFA isi poate desfasura activitatea, sau poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane
cu contract individual de munca, incheiat in conditiile legii. Cu toate acestea, o persoana poate
cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care
functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel
pentru care PFA este autorizata.

PFA este asigurata in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are
dreptul de a fi asigurata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru
somaj, in conditiile prevazute de lege.

PFA isi desfasoara activitatea folosind in principal forta de munca si aptitudinile sale
profesionale. Ea nu poate cumula si calitatea de intreprinzator persoana fizica titular al unei
intreprinderi individuale. PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobandit si
autorizarea ca intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale, cu
respectarea legii.

PFA raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost
constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul sau, iar in caz de insolventa, va fi supusa
procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu
modificarile ulterioare, daca are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.

Creditorii isi vor executa creantele potrivit dreptului comun, in cazul in care PFA nu are
calitatea de comerciant. Orice persoana interesata poate face dovada calitatii de comerciant in
cadrul procedurii insolventei sau separat, prin actiune in constatare, daca justifica un interes
legitim.

PFA isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri:
 a) prin deces;

b) prin vointa acesteia;

c) in conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare.

Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor

doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi
are sediul profesional, de catre orice persoana interesata.

Regimul juridic al intreprinzatorului persoana fizica titular al intreprinderii individuale

ntreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul

comertului. ntreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale este comerciant
persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului.

Pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul persoana fizica, in

calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca,
inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte PFA, cu alti
intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor
intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara
ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

ntreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale nu va fi considerat

un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, chiar daca colaborarea este exclusiva.

ntreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale poate cumula si

calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt
domeniu de activitate economica decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala.

ntreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale este asigurat in

sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurat in
sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, in conditiile prevazute de
lege.

Persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile sale cu

patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul, iar
in caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006, cu
modificarile ulterioare.

ntreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale isi inceteaza

activitatea si este radiat din registrul comertului in urmatoarele cazuri:
a) prin deces;

b) prin vointa acestuia;

c) in conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor

doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are
sediul profesional, de catre orice persoana interesata.

n cazul prevazut la lit. a) mostenitorii pot continua intreprinderea, daca isi manifesta
vointa, printr-o declaratie autentica, in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Cand sunt
mai multi mostenitori, acestia isi vor desemna un reprezentant, in vederea continuarii activitatii
economice ca intreprindere familiala. Activitatea va putea fi continuata sub aceeasi firma, cu
obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor.

Regimul juridic al intreprinderii familiale

ntreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii. Membrii
unei intreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor intreprinderi individuale. De
asemenea, acestia pot cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in
acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-au organizat
intreprinderea familiala.

Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale si au dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate
si al asigurarilor pentru somaj, in conditiile prevazute de lege. ntreprinderea familiala nu poate
angaja terte persoane cu contract de munca.

ntreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire, incheiat de membrii

familiei in forma scrisa, ca o conditie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele si
prenumele membrilor, reprezentantul, data intocmirii, participarea fiecarui membru la intreprindere,
conditiile participarii, cotele procentuale in care vor imparti veniturile nete ale intreprinderii,
raporturile dintre membrii intreprinderii familiale si conditiile de retragere, sub sanctiunea nulitatii
absolute.

Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele intreprinderii

familiale in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub semnatura privata. Procura
speciala se semneaza de catre toti membrii intreprinderii care au capacitate de exercitiu si
reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restransa.

n scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, intreprinderea familiala, prin
reprezentantul sau, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori
persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi
familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca
aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

ntreprinderea familiala nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste personalitate juridica

prin inregistrarea in registrul comertului.

Prin acordul de constituire a intreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula

constituirea unui patrimoniu de afectatiune. Prin acordul de constituire sau printr-un act aditional la
acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectatiune.
Daca membrii intreprinderii convin in unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele
prevazute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile intreprinderii.

Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data inregistrarii

acesteia in registrul comertului si raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de
reprezentant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit,
si, in completare, cu intreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare .

Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii intreprinderii familiale se vor lua cu
acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa si
acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului.

Actele prin care se dobandesc bunuri pentru activitatea intreprinderii familiale se incheie de
reprezentant fara autorizarea prealabila a membrilor, daca valoarea bunului cu privire la care se
incheie actul nu depaseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate intreprinderii si a
sumelor de bani aflate la dispozitia intreprinderii la data actului. Bunurile dobandite sunt
coproprietatea membrilor in cotele prevazute de lege.

ntreprinderea familiala isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in
urmatoarele cazuri:

a) mai mult de jumatate dintre membrii acesteia au decedat;

b) mai mult de jumatate dintre membrii intreprinderii cer incetarea acesteia sau se retrag din
intreprindere;

c) in conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor

doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are
sediul profesional, de catre orice persoana interesata.

2. Obligatiile sociale modul in care asociatii, actionarii

raspund pentru aceste obligatii sociale.
Obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociaii n societatea n nume
colectiv i asociaii comanditai n societatea n comandit simpl sau n comandit pe aciuni
rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale. Creditorii societii se vor ndrepta mai nti
mpotriva acesteia pentru obligaiile ei i, numai dac societatea nu le pltete n termen de cel mult
15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva acestor asociai.
Acionarii, asociaii comanditari, precum i asociaii n societatea cu rspundere limitat
rspund numai pn la concurena capitalului social subscris.

3. Inmatricularea societatilor in registrul comertului si

efectele inmatricularii.
La nmatricularea societii comerciale i la schimbarea sediului social se va prezenta la
sediul oficiului registrului comerului:
a) documentul care atest dreptul de folosin asupra spaiului cu destinaie de sediu social
nregistrat la organul fiscal din cadrul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal n a crui
circumscripie se situeaz imobilul cu destinaie de sediu social;
b) un certificat emis de organul fiscal prevzut la lit. a), care certific faptul c pentru imobilul cu
destinaie de sediu social nu a fost nregistrat un alt document ce atest cedarea dreptului de
folosin asupra aceluiai imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existena altor contracte prin care s-
a cedat dreptul de folosin asupra aceluiai imobil, dup caz;
c) n cazul n care din certificatul emis potrivit lit. b) rezult c sunt deja nregistrate la organul
fiscal alte documente care atest cedarea dreptului de folosin asupra aceluiai imobil cu destinaie
de sediu social, o declaraie pe propria rspundere n form autentic privind respectarea condiiilor
referitoare la sediul social.
La acelai sediu vor putea funciona mai multe societi numai dac imobilul, prin structura
lui i suprafaa sa util, permite funcionarea mai multor societi n ncperi diferite sau n spaii
distinct partajate. Numrul societilor comerciale ce funcioneaz ntr-un imobil nu poate depi
numrul de ncperi sau spaii distincte obinute prin partajare. Informaiile privind calitatea de
asociat unic i ndeplinirea condiiilor privind sediul social se nregistreaz n registrul comerului
pe cheltuiala solicitantului.
Cnd actul constitutiv nu cuprinde meniunile prevzute de lege ori cuprinde clauze prin
care se ncalc o dispoziie imperativ a legii sau cnd nu sa ndeplinit o cerin legal pentru
constituirea societii, judectorul delegat, din oficiu sau la cererea oricror persoane care
formuleaz o cerere de intervenie, va respinge, prin ncheiere, motivat, cererea de nmatriculare, n
afar de cazul n care asociaii nltur asemenea neregulariti. Judectorul delegat va lua act n
ncheiere de regularizrile efectuate.
n cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n
termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii,
dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu s-au conformat n
cel mult 8 zile de la primire. Dac, totui, nmatricularea nu s-a efectuat n termenele prevzute de
alineatul precedent, asociaii sunt eliberai de obligaiile ce decurg din subscripiile lor, dup
trecerea a 3 luni de la data autentificrii actului constitutiv, n afar de cazul n care acesta prevede
altfel. Dac un asociat a cerut ndeplinirea formalitilor de nmatriculare, nu se va mai putea
pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligaiile ce decurg din subscripie.
 n cazul unor neregulariti constatate dup nmatriculare, societatea este obligat s ia
msuri pentru nlturarea lor, n cel mult 8 zile de la data constatrii acelor neregulariti. Dac
societatea nu se conformeaz, orice persoan interesat poate cere tribunalului s oblige organele
societii, sub sanciunea plii de daune cominatorii, s le regularizeze. Dreptul la aciunea de
regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data nmatriculrii societii.

4. Regimul juridic al aporturilor la capitalul social.

Aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate.
Aporturile n natur trebuie s fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise
la toate formele de societate i sunt vrsate prin transferarea drepturilor corespunztoare i prin
predarea efectiv ctre societate a bunurilor aflate n stare de utilizare.
Aporturile n creane au regimul juridic al aporturilor n natur, nefiind admise la societile
pe aciuni care se constituie prin subscripie public i nici la societile n comandit pe aciuni i
societile cu rspundere limitat. Aporturile n creane sunt liberate.
Prestaiile n munc sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea
capitalului social. (5) Asociaii n societatea n nume colectiv i asociaii comanditai se pot obliga
la prestaii n munc cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la
majorarea capitalului social. n schimbul acestui aport, asociaii au dreptul s participe, potrivit
actului constitutiv, la mprirea beneficiilor i a activului social, rmnnd, totodat, obligai s
participe la pierderi.

5. Regimul juridic al obligatiunilor.

Valoarea nominal a unei obligaiuni nu poate fi mai mic de 2,5 lei. Obligaiunile din
aceeai emisiune trebuie s fie de o valoare egal i acord posesorilor lor drepturi egale.
Obligaiunile pot fi emise n form material, pe suport hrtie, sau n form dematerializat, prin
nscriere n cont.
Subscripia obligaiunilor va fi fcut pe exemplarele prospectului de emisiune. Valoarea
obligaiunilor subscrise trebuie s fie integral vrsat. Titlurile obligaiunilor trebuie s cuprind
datele prevzute n legislaia pieei de capital . Valoarea nominal a obligaiunilor convertibile n
aciuni va trebui s fie egal cu cea a aciunilor.
Deintorii de obligaiuni se pot ntruni n adunare general, pentru a delibera asupra
intereselor lor. Adunarea va fi convocat pe cheltuiala societii care a emis obligaiunile, la cererea
unui numr de deintori care s reprezinte a patra parte din titlurile emise i
Dispoziiile prevzute pentru adunarea ordinar a acionarilor se aplic i adunrii
deintorilor de obligaiuni, n ce privete formele, condiiile, termenele convocrii, depunerea
titlurilor i votarea. Societatea emitent nu poate participa la deliberrile adunrii deintorilor de
obligaiuni, n baza obligaiunilor pe care le posed.
Deintorii de obligaiuni vor putea fi reprezentai prin mandatari, alii dect administratorii,
directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau
funcionarii societii.
 Adunarea deintorilor de obligaiuni legal constituit poate:
a) s numeasc un reprezentant al deintorilor de obligaiuni i unul sau mai muli supleani, cu
dreptul de a-i reprezenta fa de societate i n justiie, fixndu-le remuneraia; acetia nu pot lua
parte la administrarea societii, dar vor putea asista la adunrile sale generale;
b) s ndeplineasc toate actele de supraveghere i de aprare a intereselor lor comune sau s
autorizeze un reprezentant cu ndeplinirea lor;
c) s constituie un fond, care va putea fi luat din dobnzile cuvenite deintorilor de obligaiuni,
pentru a face fa cheltuielilor necesare aprrii drepturilor lor, stabilind, n acelai timp, regulile
pentru gestiunea acestui fond;
d) s se opun la orice modificare a actului constitutiv sau a condiiilor mprumutului, prin care s-ar
putea aduce o atingere drepturilor deintorilor de obligaiuni;
e) s se pronune asupra emiterii de noi obligaiuni.
Hotrrile adunrii vor fi aduse la cunotin societii, n termen de cel mult 3 zile de la
adoptarea lor. Pentru validitatea deliberrilor prevzute la lit. a), b) i c) hotrrea se ia cu o
majoritate reprezentnd cel puin o treime din titlurile emise i nerambursate; n celelalte cazuri este
necesar prezena n adunare a deintorilor reprezentnd cel puin dou treimi din titlurile
nerambursate i votul favorabil a cel puin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.
Hotrrile luate de adunarea deintorilor de obligaiuni sunt obligatorii i pentru deintorii
care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Aciunea n justiie a deintorului de
obligaiuni mpotriva societii nu este admisibil dac are acelai obiect cu al aciunii intentate de
reprezentantul deintorilor de obligaiuni sau este contrar unei hotrri a adunrii deintorilor de
obligaiuni.
Obligaiunile se ramburseaz de societatea emitent la scaden. nainte de scaden,
obligaiunile din aceeai emisiune i cu aceeai valoare pot fi rambursate, prin tragere la sori, la o
sum superioar valorii lor nominale, stabilit de societate i anunat public cu cel puin 15 zile
nainte de data tragerii la sori. Obligaiunile convertibile pot fi preschimbate n aciuni ale societii
emitente, n condiiile stabilite n prospectul de ofert public.

6. Modificarea capitalului social: reducerea capitalului

social; majorarea capitalului social.
Capitalul social poate fi redus prin:
a) micorarea numrului de aciuni sau pri sociale;
b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale;
c) dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor.
Capitalul social mai poate fi redus, atunci cnd reducerea nu este motivat de pierderi, prin:
a) scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele datorate;
b) restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului
social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social;
c) alte procedee prevzute de lege.
Capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a aciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur.
 De asemenea, aciunile noi sunt liberate prin ncorporarea rezervelor, cu excepia rezervelor
legale, precum i a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creane
lichide i exigibile asupra societii cu aciuni ale acesteia.
Diferenele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse n rezerve, fr a majora
capitalul social. Mrirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a aciunilor poate fi
hotrt numai cu votul tuturor acionarilor, n afar de cazul cnd este realizat prin ncorporarea
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

7. Categorii de debitori carora li se aplica procedura

generala si simplificata a insolventei.
Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori
aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la procedura
simplificata lit.c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de
insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele
conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului.
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la procedura generala, care nu au prezentat
documentele prevazute la cererile debitorului lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu
sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

8. Adunarile generale ale actionarilor (AGA): feluri, moduri

de convocare, atributii, adoptarea hotararilor, anularea
hotararilor AGA.
Adunrile generale sunt ordinare i extraordinare.
 Cnd actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor ine la sediul societii i n localul ce se
va indica n convocare.
Adunarea general ordinar se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult 5 luni de la
ncheierea exerciiului financiar.
n afar de dezbaterea altor probleme nscrise la ordinea de zi, adunarea general este
obligat:
a) s discute, s aprobe sau s modifice situaiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate
de consiliul de administraie, respectiv de directorat i de consiliul de supraveghere, de cenzori sau,
dup caz
b) s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de
supraveghere, i cenzorii;
b^1) n cazul societilor ale cror situaii financiare sunt auditate, s numeasc sau s demit
auditorul financiar i s fixeze durata minim a contractului de audit financiar;
c) s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs membrilor consiliului de administraie,
respectiv membrilor consiliului de supraveghere, i cenzorilor, dac nu a fost stabilit prin actul
constitutiv;
d) s se pronune asupra gestiunii consiliului de administraie, respectiv a directoratului;
e) s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i, dup caz, programul de activitate, pe exerciiul
financiar urmtor;
f) s hotrasc gajarea, nchirierea sau desfiinarea uneia sau a mai multor uniti ale societii., de
auditorul financiar, i s fixeze dividendul;
Pentru validitatea deliberrilor adunrii generale ordinare este necesar prezena
acionarilor care s dein cel puin o ptrime din numrul total de drepturi de vot. Hotrrile
adunrii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate
prevedea cerine mai ridicate de cvorum i majoritate.
Dac adunarea general ordinar nu poate lucra din cauza nendeplinirii condiiilor
prevzute la alin. (1), adunarea ce se va ntruni la o a doua convocare poate s delibereze asupra
punctelor de pe ordinea de zi a celei dinti adunri, indiferent de cvorumul ntrunit, lund hotrri
cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea general ntrunit la a doua convocare, actul
constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicat.
Hotrrile luate de adunarea general n limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii
chiar pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotrrile adunrii
generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate n justiie, n termen de 15 zile de la data
publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, de oricare dintre acionarii care nu au
luat parte la adunarea general sau care au votat contra i au cerut s se insereze aceasta n
procesul-verbal al edinei.
Cnd se invoc motive de nulitate absolut, dreptul la aciune este imprescriptibil, iar
cererea poate fi formulat i de orice persoan interesat.
Membrii consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca
hotrrea adunrii generale privitoare la revocarea lor din funcie.
Cererea se va soluiona n contradictoriu cu societatea, reprezentat prin consiliul de
administraie, respectiv prin directorat. Dac hotrrea este atacat de toi membrii consiliului de
administraie, societatea va fi reprezentat n justiie de ctre persoana desemnat de preedintele
instanei dintre acionarii ei, care va ndeplini mandatul cu care a fost nsrcinat, pn ce adunarea
general, convocat n acest scop, va numi un reprezentant. Dac hotrrea este atacat de toi
membrii directoratului, societatea va fi reprezentat n justiie de ctre consiliul de supraveghere.
Dac au fost introduse mai multe aciuni n anulare, ele pot fi conexate.
Cererea se va judeca n camera de consiliu. Hotrrea judectoreasc pronunat este
supus numai recursului, n termen de 15 zile de la comunicare.
Hotrrea irevocabil de anulare va fi menionat n registrul comerului i publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. De la data publicrii, ea este opozabil tuturor
acionarilor.

9. Planul de reorganizare in procedura insolventei.

Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile
de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea
tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, a intentiei de reorganizare, daca procedura a
fost declansata de acesta, si in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau
a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile
de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor, cu conditia sa-si fi manifestat aceasta intentie
pana la votarea raportului;
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului detinand
impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv, in termen de
30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor.
La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive
temeinice, perioadele prevazute mai sus.
Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani
anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei
legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni
prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au
fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere,
inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea
concurentei nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
Nerespectarea termenelor prevazute la alin.(1) conduce la decaderea partilor respective din
dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-
sindic, la faliment.
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si
specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de
oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce
priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.
 Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni
de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult inca o perioada de un
an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati in sold la acea data.
Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in
nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu
valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se
va calcula la data propunerii planului.
Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul
de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre
administratorul judiciar desemnat in conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a
acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una sau mai multe
persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului, in conditiile legii;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de
orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care
acestia le au fata de averea debitorului;
F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului in vederea executarii planului ;
G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului
garantat, a unei garantii sau protectii echivalente;
H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobanzii, a penalitatii sau a oricarei alte
clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, in conditiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit.C si
D, in conditiile prevazute de Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale si de Legea
nr.297/2004 privind piata de capital. Pentru inscrierea in plan a unei emisiuni de titluri de valoare
este necesar acordul expres, in scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare
emise, acord ce se va da inainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic.
K. prin derogare de la prevederile lit.J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia
creantelor bugetare in titluri de valoare;
L. inserarea in actul constitutiv al debitorului - persoana juridica - sau al persoanelor mentionate la
lit.C si D a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii
corespunzatoare a votului intre aceste categorii;
c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni,
de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentand categoriile de actiuni
respective in ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.
Prin derogare de la prevederile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si ale Legii
nr.297/2004 privind piata de capital, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara
acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului; b)
in caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din
distribuire;
c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.
Inregistrarea mentiunii in registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe
cheltuiala debitorului, pe baza hotararii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a.
Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si
de data de exprimare a votului. In toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii
planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
La inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre
voturile valabile primite in scris. Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul
acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
a) creditorii cu creante garantate;
b) creditorii bugetari;
c) creditorii chirografari ;
d) ceilalti creditori chirografari.
Un plan va fi socotit acceptat de catre o categorie de creante daca in categoria respectiva
planul este acceptat de catre o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control
comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu
privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.
La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt intrunite
cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una din categoriile de creante mentionate in programul de plati, accepta
sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa
accepte planul;
B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria
cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect
si echitabil prin plan.
Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc
mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea
totala a creantei sale;
c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang
inferior categoriei defavorizate neacceptate, nu primeste mai mult decat ar primi in cazul
falimentului.
Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau
confirmarea oricarui alt plan.

10. Raspunderea organelor de conducere ale

debitorului in procedura insolventei.
In cazul in care in raportul intocmit sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila
aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului,
judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare
de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul
societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una
dintre urmatoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte
persoane;
b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana
juridica la incetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut
contabilitatea in conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul
acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii
incetarii de plati;
g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui
creditor, in dauna celorlalti creditori.
Aplicarea dispozitiilor de mai sus nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care
constituie infractiuni.
Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea
prevazuta la alin.(1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau
asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului
persoana juridica, ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta de alin.(1) si raspunderea
persoanelor la care se refera alin.(1) ameninta sa se prescrie.
In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia
ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au
exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale
persoanei juridice, s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea
deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor
la aceste decizii. Actiunea se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau
trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani
de la data hotararii de deschidere a procedurii.
Sumele depuse potrivit dispozitiilor alin.(1) vor intra in averea debitorului si vor fi
destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului,
iar in caz de faliment, acoperirii pasivului.
Odata cu cererea formulata conform alin.(1) sau, dupa caz, alin.(3), administratorul judiciar
sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor, va putea cere judecatorului-sindic sa instituie
masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite.. Fixarea unei cautiuni de 10%
din valoarea pretentiilor este obligatorie.
Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la alin.(1) se efectueaza de catre
executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi
repartizate de catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in
temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispozitia sa de catre lichidator.