Intrebari Rezolvate Medicina Social

Release by MedTorrents.
com
ntrebri rezolvate la Medicina social

1. Medicina social ca tiin i obiect de studiu. Noiune. Obiective. Metode de investigaie.
Medicina sociala este o ramura a medicinii care se ocupa cu studiul starii de sanatate a populatiei si a
factorilor care o influienteaza.
Obiective:
Ocrotirea sanataii;
Promovarea sanatatii;
Prevenirea maladiilor;
Recapatarea sanatatii;
Metode de investigatie:
a) Metoda statistica: permite cunoasterea sanatatii unei populatii si stabilirea eficacitatii activitatii
organelor si institutiilor sanitare, la aceasta metoda se recurge in cercetarile stiintifice din domeniul
igienei, fiziologiei, biochimiei. Aceasta metoda determina: distributia, diversitatea,
reprezentativitatea, corelatia.
b) Metoda sociologica: se realizeaza prin prognozare, verificarea ipotezelor, metodologia studierii
documentelor, anchetarii, intervievarii, observarii, analiza structurala;
c) Metoda social-psihologica: studiaza procesele realitatii obiective care se reflecta in fenomene
psihice, alt obiect al studiului fiind starea pshica si particularitatile personalitatii omului,
interactiunea indivizilor in sistemele sociale;
d) Metoda experimentala: metode noi, elaborarea modelelor de asistenta medicala, aplicarea experientei
inaintate, controlul noilor proiecte, ipoteze, crearea bazelor experimentale, centrelor medicale;
e) Metoda istorica: aprecierea starii de sanatate a unei populatii in decursul unei perioade istorice;
f) Metoda economica: studiaza corelatia dintre economie si ocrotirea sanatatii, folosirea rationala,
2. Managementul sanitar ca tiin i obiect de studiu. Noiune. Funciile managementului.
Fiecare persoan poate fi promovat ntr-un post de conducere. Pentru a putea face fa solicitrilor,
trebuie sa studieze managementul. Studiul managementului ajuta la o mai bun gestionare a resurselor
umane, resurselor materiale, resurselor financiare i a timpului.
Funciile managementului:
a) Planificare - elaborarea unui plan care s ndeplineasc urmtoarele caracteristici: unitate, continuitate,
flexibilitate, precizie i s asigure utilizarea optima a resurselor
b) Organizare - stabilirea relaiilor de autoritate i responsabilitate pentru ca s poat fi atinse obiectivele

propuse.
c) Funcia de personal - include recrutarea i selectarea personalului, descrierea posturilor, plasarea

angajailor la posturi de munc conform perfecionrii, consultarea pentru performan, carier, determinani
plilor i recompenselor.
d) Conducerea - stabilirea pentru subordonai a drepturilor i obligaiunilor, meninerea comunicrii pentru

coordonarea muncii n colectiv.
e) Controlul - monitorizarea i evaluarea performanei, mbuntirea calitii continue. Implic stabilirea de

standarde i compararea rezultatelor obinute cu ele.
Release by MedTorrents.com
3. Rolurile managerului i stilurile de conducere.

Rolul managerului sunt grupate in 3 domenii:
1) Interpersonale:
a) Reprezentare pozitia simbolica si autoritatea formala;
b) Rol de lider manager pentru subordonati;
c) Rol de legatura mentinerea de relatii si contacte in interiorul si exteriorul organizatiei;
2) Informationale:
a) Rol de monitor informatii despre munca celorlalti;
b) Rol de difuzor managerul alege informatiile care trebuie sa le cunoasca ceilalti;
c) Purtator de cuvint ofera explicatii publice referitor la activitatea organizatiei;
3) Decizionale:
a) Antrepenor decizii in privinta mersului organizatiei;
b) Factori de solutionare a perturbarilor decizii in fenomenele imprevizibile care nu se afla sub
controlul sau;
c) Factor de alocare a resurselor planifica timpul, organizeaza munca, programeaza si
autoriazeaza actiunile;
d) Negociator reprezinta o explorare a resurselor in timp util, negociaza conditii si contracte
favorabile organizatiei;
Stiluri de conducere:
- Stil formal, dur centralizat(toate legaturile dintre subunitati se afla la acelasi nivel organizational),
pe baza actelor normative si intructiunilor functionale rigide;
- Stil neformal, permisiv nu interzice colaboratorilor sa actioneze mai simplu, de la ei se asteapta ca
ei singuri sa-si indeplineasca functiile fara sa primeasca ordine, incurajeaza initiativa si creativitatea.
4. Etapele de dezvoltare a sistemului de sntate din Republica Moldova.
Etapa 1:
- Crearea infrastructurii instituiilor medicale in localitatile rurale i urbane;
- Implementarea noilor metodelor de studiere i promovare a sntii;
- Rol major au avut: M. Ghehtman, N. Testemianu, V. Kant;
Etapa 2:
- Conceptul: "Lichidarea diferenelor dintre acordarea asistenei medicale populatiei urbane i rurale"
prevzut de N. Testemianu.
- n aceast perioad are loc dezvoltarea asistenei medicale specializate, modului de amplasare a instituiilor
sanitare, determinarea capacitii lor;
- n 1971 ai fost iniiate cercetri tiinifice viznd perfecionarea asistenei medicale acordate populaiei
rurale siv conducerea profesorului N. Testemianu.
Etapa 3:
- Realizarea reformelor n perioada de tranziie de la sistemul Semaco la sistemul Bismark.

- n realizarea reformelor a participat i catedra de Sntate Publica i Management a USMF N. Testemianu.
Etapa 4:
- Implementarea Asigurrilor Medicale Obligatorii 2001 2004
- n aceast perioad au fost elaborate principiile, actele legislaltive i normativele pentru realizarea eficient
activitilor instituiilor medico-sanitare publice n condiii economice noi.
5. Structura i principiile fundamentale ale sistemului de ocrotire a sntii n Republica

Moldova, conform prevederilor Legii Ocrotirii Sntii.
Sistemul de ocrotire a sntii este constituit din uniti curativ-profilactice, sanitaro-profilactice, sanitaro-
antiepidemice, farmaceutice i de alt natur, avnd la baz urmtoarele principii:
a) conducerea descentralizat;
b) responsabilitatea autoritilor administraiei publice centrale i locale, unitilor economice i a factorilor
de decizie pentru promovarea politicii statului n domeniul asigurrii sntii populaiei;
c) responsabilitatea organelor i unitilor medico-sanitare pentru accesibilitatea, oportunitatea, calitatea i
volumul prestaiilor medico-sanitare, pentru calitatea pregtirii profesionale i perfecionarea calificrii
personalului medico-sanitar i farmaceutic;
d) utilizarea realizrilor tiinei, tehnicii i practicii medicale moderne n activitatea unitilor medico-
sanitare;
e) aprarea drepturilor personalului medico-sanitar i controlul asupra exercitrii obligaiunilor lui
profesionale;
f) orientarea profilactic a asigurrii sntii populaiei n toate sferele de activitate vital;
g) diversitatea formelor de asisten medical (de stat, prin asigurare, privat);
h) garantarea de stat n aprarea intereselor populaiei n domeniul ocrotirii sntii prin sistemul
asigurrilor obligatorii de asisten medical, acordarea de asisten medical primar de ctre medicii de
familie, de asisten medical urgent la etapa prespitaliceasc, de asisten medical spitaliceasc, n
limitele i n volumul stabilit;
i) libertatea pacientului de a alege medicul de familie i instituia medical primar;
j) responsabilitatea fiecrei persoane pentru sntatea sa.
6. Autorizarea exerciiului profesiunilor medico-sanitare i farmaceutice. nlesnirile pentru

lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici, conform prevederilor Legii Ocrotirii Sntii.
1) Exerciiul profesiunilor medico-sanitare i farmeceutice este autorizat titularilor unei diplome, unui atestat
sau certificat eliberat de o instituie de nvmnt superior sau mediu de specialitate respectiv din republic
ori din strintate.
2) Exerciiul profesiunilor medico-sanitare i farmaceutice poate fi independent (libera practic) sau
dependent.
3) Exerciiul profesiunilor medico-sanitare i farmaceutice este supravegheat de Ministerul Sntii.
4) Exerciiul ilegal al profesiunilor medico-sanitare i farmaceutice este pedepsit conform legislaiei n
vigoare.
nlesnirile pentru lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici

1) Lucrtorilor medico-sanitari i farmaceutici li se stabilesc nlesniri, conform legislaiei n vigoare.
2) Absolvenii studiilor postuniversitare de rezideniat i ai nvmntului mediu medical i farmaceutic
care, imediat dup absolvire, se angajeaz, conform repartizrii, n orae i sate (comune), inclusiv din
componena municipiilor Chiinu i Bli, cu excepia celorlalte teritorii ale acestor municipi, n primii 3
ani de activitate beneficiaz din contul bugetului de stat, prin intermediul instituiei medico-sanitare publice
respective, de dreptul la:
a) compensaie a cheltuielilor pentru nchirierea locuinei sau la locuin gratuit acordat de
autoritatea administraiei publice locale;
b) o indemnizaie unic n mrime de 30 mii de lei pentru medici i farmaciti i 24 mii de lei pentru
personalul medical i farmaceutic mediu, care se achit cte 7,5 mii lei, respectiv cte 6 mii lei dup
expirarea primei luni i, ulterior, la finele fiecrui an de activitate;
c) compensare lunar a costului a 30 kW/or de energie electric i compensare anual a costului

unui metru cub de lemne i al unei tone de crbuni, inclusiv n cazul nclzirii cu gaze.
7. Minimul asigurrii medicale gratuite cetenilor Republicii Moldova, conform prevederilor Legii
Ocrotirii Sntii.
Sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala are un caracter obligatoriu si ofera tuturor
cetatenilor posibilitati egale la obtinerea unui volum definit de servicii medicale, acordat fara plata.Acest
volum este prevazut in Programul Unic al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala care se aproba anual
de Guvernul Republicii Moldova.In Programul Unic sunt incluse servicii medicale considerate importante
pentru societate si necesare pentru mentinerea si refacerea sanatatii.
In cadrul prezentului Program, persoanele asigurate beneficiaza de urmatoarele tipuri de asistenta
medicala:
-asigurarea medicala urgenta la etapa prespitaliceasca acordata de serviciile raionale. Municipale, zonale
de asistenta medicala urgenta;
-asistenta medicala primara acordata de medicul de familie in conditiile centrelor medicilor de familie si
structurile lor sau la domiciliu
-asistenta medicala specializata de ambulatoriu acordata de medicul specialist de profil din sectiile
consultative ale institutiilor medicale spitalicesti si asociatiilor medicale teritoriale
-asistenta medicala spitaliceasca acordata in institutiile medicale spitalicesti
-servicii medicale de inalta performanta
-eliberarea de medicamente compensate 100% pentru tratamentul ambulatoriu al copiilor sub 5 ani,
preparatelor ce contin fier si acid folic pentru femeile gravide si a medicamentelor antihipertensive
compensate
-ingrijiri medicale la domiciliu
8. Sntatea individual i sntatea populaiei. Definiii. Indicatorii de msurare a strii sntii

populaiei. Factorii determinani care influeneaz sntatea populaiei i structura lor.
Sanatatea populatiei-reprezinta o sinteza a sanatatii individuale apreciata intr-o viziune sistemica
globala, determinata de actiunea complexa a factorilor sociali si de ordin biologic, ai mediului, fiind estimata
prin intermediul indicatorilor demografici, caracteristicii dezvoltarii fizice, morbiditatii si invaliditatii, care
depind de conditiile vitale ale colectivitatii umane.
Indicatorii de masurare a starii sanatatii populatiei:
1.Indicii medico-demografici:
-Indicii miscarii naturale a populatiei:mortalitatea generala si dupa viste, longevitatea, natalitatea,
fertilitatea, sporul natural al populatiei, sporul absolut al populatiei.
-Indicii miscarii mecanice a populatiei:migratia populatiei
2.Indicii morbiditatii si raspindirii bolilor
3.Indicii invaliditatii si invalidizarii
4.Indicii dezvoltarii fizice a populatiei
Factorii care influenteaza sanatatea populatiei si structura lor:
1.Factorii biologici:maturizarea si imbolnavirea, genetica, sisteme interne complexe
2.Factorii comportamentali:riscuri profesionale, riscuri in timpul liber, obiceiuri alimentare si de
consum
3.Factorii socio-economici:public, fizic
4.Factorii sistemului sanitar:curativ, preventiv, recuperator
9. Demografia. Definiia, obiectul de studiu. Compartimentele. Scopul studierii populaiei i

modaliti de culegere a datelor.
Demografia reprezinta stiinta care se ocupa cu studiul populatiei umane si care se caracterizeaza
printr-un sistem de indicatori.
Obiectul de studiu al demografiei este populatia, care poate fi studiata sub diferite aspectemedical, social,
economic, politic, juridic.
Demografia are 2 compartimente:
Statica populatiei- care analizeaza populatia sub raportul numarului, distributiei demografice,
structurii, dupa diverse caracteristici demografice:sex, grupa de virsta, stare civila si socio-
economice:ocupatie, nivel de instruire.
Dinamica populatiei-care analizeaza populatia sub raportul numarului si structurii ei in functie de
diversele caracteristici demografice si economice, care se afla in permanenta schimbare.
Modalitati de culegere a datelor :
1.Sistemul informational curent- detine informatii despre nasteri, decese, casatorii, divosturi,
plecarile si intrarile intr-un anumit teritoriu
2.Statica starii civile- furnizeaza informatii despre principalele evenimente demografice :nasteri,
decese, casatorii, divorturi.
3.Documentele medicale purtatoare- sunt constituite din acte de stare civila care cu cu exceptia celui de
divort se completeaza in momentul producerii evenimentului, si buletinele statistice demografice.
10. Conceptele fundamentale cu care opereaz demografia i metodele generale de msurare a
fenomenelor demografice.
Conceptele fundamentale cu care opereaza demografia sunt:
- Evenimentul demografic reprezinta un caz individual purtator al unei informatii cu caracter
demografic.
- Fenomenul demografic- frecventa aparitiei unor evenimente demografice intr-o populatiei si intr-o
anumita perioada de timp.
Se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Raza= nr.de evenimente demografice/nr.populatiei X1000
- Riscul-reprezinta probabilitatea unei persoare dintr-o populatiei sau subpopulatiei de-a suferi de un
anumit eveniment.
- Cohorta-totalitatea persoanelor care sufera acelasi eveniment in aceeasi perioada de timp.
- Generatie- este un caz particular al cohortei.Ea este definita ca fiind totalitatea persoanelor nascute
intr-un an calendaristic.
Metode generale de masurare a denomenelor demografice:
1.Numarul absolut- se refera la consemnarea numarului diverselor evenimente demografice-numarul de
nasteri, decese, divorturi, casatorii inregistrate intr-o localitate si intr-o perioada de timp.
Structura evenimentelor demogracie:
-Pentru nou nascut viu este caracteristic:greutatea la nastere, sexul, lungimea, rangul,mediul de
rezidenta, locul nasterii
-Pentru deces este caracteristic :sexul, virsta, cauza decesului, religia decedatului, starea civila
-Structura poate fi evaluata prin 2 tipuri de masurari:
Exprimare prin %
Rata eveniment cu o caracteristica=Nr de evenimente cu o caract./Nr.total de
evenimenteX1000
Exprimarea evenimentului prin proportii
2.Rata- modalitate de masurare a frecventei, intensitatii de aparitie a unui eveniment demografic intr-o
populatie si intr-o perioada de timp.
Rata= Nr.de evenimente/PX1000
Clasificarea ratelor:
-globale(pt populatia generala)
-specifice(pt subpopulatie)
-brute(masoara intensitatea reala a unui eveniment)
-standardizate(structura populatiei)
11. Statica populaiei. Definiia, caracteristicile principale. Recensmntul populaiei. Clasificare,

caracteristici.
Statica populatiei- analizeaza populatia sub raportul numarului, distributiei demografice, structurii, dupa
diverse caracteristici demografice(sex, grupa de virsta, stare civila) si socio-economice(ocupatie, nivel de
instruire)
Caracteristicele staticii populatiei sunt :
-Numarul populatiei
-Densitatea populatiei
-Structura populatiei dupa mediul de resedinta
-Structura populatiei pe sexe
-Structura populatiei pe grupe de virsta
-Structura populatiei in functie de starea civila
-Repartitia populatiei in functie de participarea la viata economica
Recensamintul populatiei-reprezinta o cercetare statistica care are ca scop inregistrarea populatiei la un

moment dat, sub raportul numarului si al unor caracteristici demo-economice :anul nasterii, starea civila,
categoria socio-profesionala, nationalitatea, religia.
Caracteristicele recensamintului :
-scop statistic
-este initiat pe baza unor cote normative(hotariri de guvern)
-se refera la un teritoriu bine definit
-universalitate(inregistreaza toate persoanele care traiesc in teritoriul stabilit)
-simultaneitatea-indiferent de momentul concret, real al inregistrarii
Clasificarea recensamintelor:
1.Gradul de cuprindere a populatiei:
-recensaminte generale- cuprinde intreaga populatie
-recensaminte partiale- cuprinde numai o subpopulatie
2.Modul de culegere a datelor
-autoinregistrarea
-culegerea informatiilor prin interviu ;
12. Densitatea populaiei. Structura populaiei pe sexe, mediu rezidenial i grupe de vrst.
Densitatea polupatiei: se exrpima prin frecventa populatiei (P) pe unitatea de suprafata (K) si se calculea
prin formula D=P/S.
D- densitatea populatiei
P- populatiei
S- suprafata exprimata in km2
Inversul acestui raport poarta numele de indice de ariealitate. Suprafata se exrpima in hectare.
Pentru a obtne o imagine a impactului populatiei asupra resurselor agricole si economice, se calculeaza
indicele de densitate fiziologica, ca un raport intra numarul de locuitori si suprafata cultivate, si indecele de
densitate Agricola, ca un raport intre numarul de locuitori incadrati in agricultura s suprafat cultivate.
Structura polulatiei dupa mediu de resedinta.
Repartitia teritoriala a populatiei studiaza raspindirea populatiti pe un teritoriu dat, in mod obisnuit aceasta
se suprapune pe unitatile administrative-teritoriale.
Indici: a)ponderea populatiei cu domiciliu stability in mediul rural sau urban.
b) distributia populatiti in functie de timpul si marimea localitatilor
c) indicia de densitate
%U=Pu/P %U=Pr/P
P-populaia totala
Pr-populatia din mediu rural
Pu- populatia din mediu urban
Structura polupatiei pe sexe
Analiza structurii populatiei pe sexe se justifica, prin particularitatile biologice de reactivitate in caz
si fata de imbolnavire, sociale si culturale pe care le au indivizii celor doua sexe , se mai justifica prin
functiile si rolurile pe care ea au in familie si in societate. Ea este descrisa cu ajutorul unor indici simpli.
Ponderea populatiei feminine sau masculine: PF(M)=PF(M)/Px100 unde:
PF- nr locuitori de sex fem
PM- nr de locuitori de sex masc
P -populatie totala
Indicele de masculinitate: difineste numarul de personae de sex masculine care revin la 100 sau la
1000 de personae de sex femenin. Intro populatie data in timp indecele de masculinitate are o anumita
stabilitate. Formula de calcul IM=Pm/Pfx100
indicele de feminitate este o imagine in oglinda a indecelui de masculinitate
Excedentul femeilor se determina prin formula: EF=Pf-Pm/Px100
Structura populatiei pe grupe de virsta.
Azi se folosesc grupele de virsta 0-19copii, 20-64 adulti, 65si peste vistnici.
Graficul present pe str pe virsta este in forma unei piramide. Poate fi construita pe ani de virsta sau pe grupe
cincinale sau decenale de visrta.
Clasic se descriu 4 tipuri de piramide a vistelor
1. In forma de accent baza larga si un virf ascutit, pentru populatie tinara
2. Forma de stog character pentru populatie cu o fertilitate ridicata si un process de imbatrinire accentuat
3.Forma de urna specifica pentru populatia cu fertilitate scazuta si un process de imbatrinire accentuat
4. Forma de trefla reflecta populatie imbatrinita.
13) Dinamica populaiei. Definiia. Tipurile de micri ale populaiei, caracteristica lor .
Populatia sub raportul numarului si structurii ei in functie de diverse caracteristici demografice si
economice, este in permanenta schimbare- fenomen cunoscut sub denumirea de Dinamica populatiei
Miscare Naturala
Decedati
Nascuti
Sistemul
vii
Populatiei
Imigrati Emigrati
Miscare
In dinamica poplatiei deosebim miscare naturala( determinate de puterea populatiei si reproducerea si
de mortalitate) si mecanica( migratorica), care cuprinde deplasarea locuitorilor in teritoriu unei tari-
migratia interna, sau in afara granitelor tarii- migratia externa.
14. Micarea natural a populaiei. Indicatorii reproducerii populaiei.

Din punct de vedere demographic nasterea poate fi difinta ca fiind actul prin care produsul de
conceptie este extras sau eliminate comple din corpul mamei dupa o perioada de gestatie de cel putin 28
saptamini.
Nascutul viu este porodusul de conceptie extras sau eliminate complet din corpul mamei care
indifferent de durata gestatiei, si care dupa separarea corpului mamei prezinta un semn de viata : respiratie
bataie cardiac, pulsatia cordonului ombelical. Daca sunt prezente semen de viata este un nascut viu.
Nascut mort: este produsul de conceptie care provine ditro sarcina de peste 28 saptamini si care
dupa separarea complete de corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata.
Avortul: este produsul de conceptie care provine dintro sarcina cu o durata sub 28 saptamini si care
dupa extragere complete din corpul mamei nu prezinta nici un semn de viata. Se pot utiliza criteria de
greutate sub 1000gr si lungimea sub 35cm.
Rangul nasterii difineste a cita nastere a mamei este cea in cauza
Rangul nascutului arata al citelea nascut viu sau mort este nascut considerat.
Intervalul protogenezic este intervalul de timp scurs din momentul casatoriei pina la nasterea
primul copil.
Interval intergenezic este intervalul de timp care separa nasterile de rangul seccesiv.
Comportamentul demografic este atitudinea unui cuplu fata de numarul de copii in familie, fata de
dimensiunea familiei.
15.Micarea natural a populaiei. Mortalitatea populaiei. Ratele brute i specifice. Structura dup
cauze de deces n Republica Moldova. Mortalitatea n RM - 11,1 prom
Miscarea naturala a populatiei- reprezinta un comportament al dinamicii populatiei si este
determinata de puterea populatiei de reproducere si de mortalitate.
Mortalitatea populatiei- este al doilea aspect important al miscarii naturale a populatiei, fiind
fenomenul demografic al frecventei aparitiei deceselor intr-o populatie si intr-o perioada de timp.Unitatea
statistica de observatie este constituita din ,,deces,, si documentele purtatoare de informatii, ca si in cazul
natalitatii sunt:
-Documentele medicale:certificatul medical constatator al decesului
-Documentele statistice:buletinul statistic, de deces si certificatul de deces
Mortalitatea general poate fi:
a) joas > 9 promile;
b) medie 9-15;
c) mare >15;
n Republica Moldova ra mortalitii este 11,1 promile.
1.Rata bruta de mortalitate- masoara intensitatea fenomenului de mortalitate intr-un an calendaristic si
intr-un teritoriu dat.Formula de calcul:
RBM=Nr.de decese produse intr-un an calendaristic si intr-un teritoriu/Nr.de populatie intr-un teritoriu
dat X1000
2.Rata specifica de mortalitate
-Rata de mortalitate specifica pe medii-masoara intensitatea fenomenului de mortalitate in cele
doua medii, calculele se fac in functie de mediul de rezidenta al decedatului, indiferent de locul unde se
produce decesul.
Rata de mort.specif.pe medii=Nr.de decese la pers.cu domiciliul in mediul U/R/Nr. De locuitori cu
domiciliul in mediul U/RX1000
-Rata de mortalitate specifica pe sexe- masoara intensitatea fenomenului de mortalitate in
subpopulatiile de sex feminin si masculin.
Rata de mort.specific.pe sexe=Nr.de decese la pers de sex M/F/Nr. De populatie de sex M/FX1000
-Rata de mortalitate specifica pe virste- virsta este unul din elementele cele mai importante, care
influenteaza nivelul fenomenului de mortaliate.Riscul este maxim intre cei 2 poli ai vietii:primul an de viata-
batrinete.Reprezentarea grafica a mortalitatii specifice pe grupe de virsta are aspectul literei ,,J,,,
niv.mortalitatii infantile determina inaltimea ramurii stingi a literei.niv minime-grupele de virsta 10-14, 15-
19 ani.
-Rata de mortalitate specifica pe cauze=Nr.de decese datorite unei cauze/Nr.de populatieX1000
Structura dup cauze de deces n Republica Moldova 2006:
-locul I-bolile aparatului circulator 57,9%
-locul II-tumori maligne 15,9%
-locul III-bolile aparatului digestiv 9,2%
-locul IV-traume si otraviri 7,7%.
Mortalitatea masculina e mai mare de 3,5 ori dect ceea feminin.
16.Micarea natural a populaiei. Mortalitatea matern i mortalitatea infantil. Metodele de calcul

a indicatorilor. Structura mortalitii infantile dup cauze de deces n Republica Moldova.
Miscarea naturala a populatiei- reprezinta un comportament al dinamicii populatiei si este determinata de
puterea populatiei de reproducere si de mortalitate.
Mortalitatea materna-fenomenul demografic al deceslor materne produse din cauza complicatiilor sarcinii,
nasterii si lauzei(42 de zile de la terminarea acesteia), raportat la 100 000 de nascuti vii.
Mortalitatea materna=Nr. De decese materne/Nr. De nascuti vii la 1 iulieX100 000
Acest indice ne vorbete despre nivelul de dezvoltare al unui stat, deoarece, ntr-un stat dezvoltat, se
nvestete mult n sistemul de sntate i se atrage atenia asupra mamei i copilului.
Mortalitatea infantila- fenomenul demografic al aparitiei deceselor inaintea implinirii virstei de un
an in populatia nascutilor vii, intr-o perioada de timp si intr-un teritoriu.Unitatea statistica de observare este
decesul 0-1 an.Documentele purtatoare de informatii sunt certificatele medicale conservatoare ale decesului
si fisele decesului 0-1an.
Metodele de calcul a indicatorilor
1.Masurarea mortalitatii infantile intr-un an calendaristic
-rata de mortalitate infantila
-ratele corectate de mortalitatea infantila
-ratele de mortalitate infantila pe trimestru, semestru,luna
-ratele speciale de mortalitate infantila:
Pe sexe
Pe grupe de virsta
Pe medii
Pe cauza de deces
2.Masurarea mortalitatii infantile pe o generatie
-rata de mortalitate pe generatie
-ratetele diferentiale de mortalitate pe o generatie aceleasi ca in cazul abordarii transversale
3.Tabele de mortalitate infantila
Structura mortalitii infantile dup cauze de deces n Republica Moldova:
-locul I- afectiunile a caror origine se plaseaza in perioada perinatala 34.2%;
-locul II- malformatiile congenitale si cromozomiale 30,2%;
-locul III- bolile aparatului respirator 15,8%;
-locul IV-leziunile traumatice si otravirile 8.6%;
-locul V-bolile infecioase si parazitare 6.0%;
-locul VI- bolile sistemului nervos 1,5%;
-locul VII- alte cauze 3.6%
17. Perioadele distincte, utilizate n msurarea mortalitii infantile. Metode de calcul a ratelor de
mortalitate infantil pe vrste.
Clasificarea mortalitatii infantile,cuprinde 3 perioade unitare,2 sumare de timp cu 5 indicatori
respectivi de analiza:
1) Perioada antenatal 22 sptmni - natere;
2) Perioada intranatal - de la nceputul naterii pn la sfritul ei;
3) Perioada neonatal precoce: natere - 6 zile i 23h;
Pentru aceste perioade se calculeaz:
a) mortalitatea perinatal (22 sapt. - 6 zile si 23h): (nr de nn mori+ nr celor care au murit)/nr
nn vii *1000; (RM 11,7 prom);
b) mortinatalitatea: (nn mori/ nr nn vii)*1000 (RM=6,8 promile);
4) Perioada neonatal tardiv: o sapt - 4 sptmni;
5) Perioada postneonatal: 4 sapt - 1 an;
Pentru aceste perioade se calculeaz:
-Rata de mortalitate neonatala=Nr de decese 0-27 zile/Nr de nascuti vii x1000;
-Rata de mortalitate neonatala precoce=Nr de decese 0-6 zile/Nr de nascuti vii x 1000;
-Rata de mortalitate neonatala tardiva=Nr de decese 7-27 zile/Nr de nascuti vii x 1000;
-Rata de mortalitate postneonatala=Nr de decese 28-364 de zile/Nr de nascuti vii x 1000;
-Mortalitatea infantila pe cauze medicale de deces=Nr de decese 0-1an din cauza X/Nr de nascuti vii
in perioada data x 1000.
Perioada neonatal este dominat de cauze endogene: afeciuni respiratorii, digestive, cardiovasculare,
congenitale, prematuritate.
Mortalitatea neonatal precoce: hipoxie, anoxie, malformaii congenitale, prematuritate, leziuni
obstetricale.
Mortalitatea postneonatala-cauzalitate exogena-afectiuni respiratorii,boli infectioase,accidente in mediul
casnic,boli digestive,boli ale Sys NC,boli ale organelor de simt.
n rile cu standardul de via ridicat, majoritatea deceselor infantile, au drept cauza anomalii congenitale,
pe cnd n rile cu standardul de via sczut cauzele principale sunt afeciunile respiratorii i traumele.
18. Mortalitatea copiilor sub 5 ani. Caracteristica. Structura dup cauze de deces.
Decesele de la 1 an pina la 4 ani sunt inregistrate de catre indicatorul ,,mortalitatea primei copilarii si nu se
includ in indicatorul de mortalitate generala.Mortalitatea sub 5 ani se calculeaza conform formulei:
Mortalitatea sub 5 ani=Nr de decese 1-5 ani/Nr de copii 1-5 ani x 1000.
Este un indicator de evaluare a starii de sanatate a unei populatii.In tarile cu un nivel scazut al starii de
sanatate se inregistreaza valori crescute pentru acest segment populational. In RM acest indicator comparativ
cu anul 1993 s-a micsorat de 2 ori si constitue 14,0 la 1000 de nascuti vii in 2006.
Cele mai frecvente cauze de deces pentru mortalitatea 1-5 ani,in tarile unde se inregistreaza o mortalitate
scazuta aprimei copilarii ,o reprezinta accidentele, anomaliile congenitale si tumorile. In tarile unde
mortalitatea primei copilarii este crescuta, drept cauze de deces sunt afectiunile respiratorii si accidentele.
Structura mortalitii infantile dup cauze de deces n Republica Moldova:

-locul I- afectiunile a caror origine se plaseaza in perioada perinatala 34.2%;
-locul II- malformatiile congenitale si cromozomiale 30,2%;
-locul III- bolile aparatului respirator 15,8%;
-locul IV-leziunile traumatice si otravirile 8.6%;
-locul V-bolile infecioase si parazitare 6.0%;
-locul VI- bolile sistemului nervos 1,5%;
-locul VII- alte cauze 3.6%
19. Sperana de via la natere. mbtrnirea populaiei. Caracteristica i importana lor.
Sperana de via la natere, cunoscut i ca durata medie a vieii, reprezint numrul mediu de ani pe care i
are de trit un nou nscut dac ar tri tot restul vieii n condiiile mortalitii pe vrste din perioada de
referin. Indicator sintetic al strii de sntate a populaiei a fost elaborat pe baza datelor privind numrul
populaiei, precum i a deceselor pe ani de natere i vrste, din perioada de referin. n RM brbai - 67,5
ani; femei - 74,9 ani;
Imbatrinirea populatiei - fenomen demografic ce se datoreaza modificarilor inregistrate de evolutia

principalilor indicatori ai miscarii naturale a populatiei -natalitatea si mortalitatea- caracterizati printr-o
tendinta constanta de scadere a natalitatii si fertilitatii, pe de o parte, si prin scaderea mortalitatii generale
(mai ales a acelei infantile, a copiilor si adultilor tineri) pe de alta parte, fenomen cunoscut sub denumirea de
,,tranzitie demografica. Fenomenul imbatrinirii demografice se evalueaza cantitativ prin proportia
populatiei de 60 ani si peste (%) din totalul populatiei. Se manifesta o corelatie directa intre nivelul
indicatorilor de imbatrinire demografica si nivelul dezvoltarii social-economice. Astfel, in tarile in curs de
dezvoltare, se observa niveluri scazute ale imbatrinirii, ponderea persoanelor virstnice fiind in general sub
5%, in timp ce tarile dezvoltate inregistreaza indici de imbatrinire peste 15%.
In RM-13,2%.
Durata vietii este, de obicei, mai scazuta la brbai, ca urmare a ,,supramortalitatii masculine,
fenomen care se manifesta la toate virstele. Din aceasta cauza, diferenta dintre durata medie a vietii la cele
doua sexe ajunge la 9 ani. In RM-7,4 ani.
Importanta:
-Consecintele imbatrinirii populatiei pe planul proiectiei sociale si al asistentei medicale persoanelor

virstnice, care reprezinta cel mai inalt grup de populatie ca adresabilitate;
-Morbiditatea persoanelor virstnice , dominata de bolile cronice si degenerative, generiaza probleme noi si
dificile;
-Sanatatea si capacitatea functionala a virsticilor, difera in raport cu virsta acestora, fiind unul dintre
obiectivele majore ale politicii sociale si sanitare;
-Supraadaugarea consecintelor invalidante ale bolilor cronice la limitarile fiziologice datorita virstei
inaintate determina scaderia capacitatii de munca si a posibilitatii autodeservirii batrinului, generind
numeroase si complicate probleme de natura sociala ca: nevoie de ingrijire medicala, de intretinere
materiala, de ingrijire personala etc.
Coeficient de mbtrnire: (pers peste 60 ani/P medie)*100
20. Micarea mecanic a populaiei. Caracteristica, metode de calcul a indicatorilor. Aspectele medico-
sociale ale migraiei populaiei.
Miscarea migratorie ( dinamica mecanica) a populatiei este deplasarea populatiei dintr-un teritoriu in altul
intr-o unitate de timp.(zile,luni,ani).
Ea poate fi :
-Interna (prin imigratie)
-Externa(prin emigratie)
Migratia poate fi: -
Intrastatala
-Intercontinentala
In dependenta de termen migratia poate fi:
-Permanenta
-Temporara (5-6 ani)
-Sezoniera
-Pendulatorie
Sursa de date: sectiile de pasapoarte, departamentele de migratie.
Indicii ce caracterizeaza miscarea migratorie a populate:

1.Migratie bruta- suma persoanelor imigrate si emigrate
2.Migratie neta- diferenta dintre persoanele emigrate si imigrate
3.Sporul migratiei nete- este indicele migratiei net la 1000 populatie
4.Sporul migratiei brute-este indicele migratiei brute la 1000 populatie
-Miscarea migratorie influienteaza asupra:
Sanatatii populatiei, reproducerii populatiei, nuptiabilitate, divortabilitate, mortalitatii, natalitatii, structurii si
densitatii populatiei, necesitatilor in servicii medicale ale populatiei.
-Calcularea acestor indici se efectuiaza prin formule:
I+E= M br I-E=Mn
Smbr =(I+E)/L x 1000. Smn=(I-E)/L x 1000
I persoanele imigrate. E- persoanele emigrate
M br migratie bruta. Mn -migratie neta
S mbr- sporul migratiei brute. Smn-sporul migratiei nete
L- numarul populatiei din teritoriul dat.
Probleme sanitaro-epidemice: germeni nespecifici teritoriului dat, vaccinuri necesare, nerespectarea
igienei n taberele pentru imigrani, tensiunile sociale, tensiunile economice.
21. Morbiditatea populatiei. Definitie. Metode de studiere. Incidenta , prevalenta, afectiunea

patologica.
Morbiditatea- e fenomenul imbolnavirilor la populatia unui teritoriu sau unei colectivitati. Cuprinde
totalitatea cazurilor de imbolnavire intr-o perioada de timp, constatate la un moment dat , sau in dinamica.
*Metodele de studiere a morbiditatii: m. adresabilitatii populatiei in institutiile medicale
(determinarea subtipurilor: morb. generala, m. infectioasa, m. spitaliceasca, m. neepidemica, m. cu
incapacitatea temporara de munca); m. examenului medical complex; m. studiului cauzelor deceselor.
Sursele de informative sunt datele colectate despre adresabilitate in institutiile mediacale, datele ex medical
complex, datele cauzelor deceselor colectate prin institutiile curative-profilactice, sindicatele, organele
protectiei sociale, organelle statistice.
*Termenii speciali care caracterizeaza morbiditatea:
Incidenta- totalitatea maladiilor depistate pentru prima data la un grup de populatie si inregistrate pentru
prima data in anul de gestiune.
Prevalenta- totalitatea maladiilor depistate la un grup de populatie inregistrate.
Afectiune patologica- totalitatea afectiunilor morfo-functionale depistate in timpul examenului medical
complex.
Acestea depind de adresabilitatea populaiei, starea financiar, cultur, cunotine, atitudini.
22. Tipurile de morbiditate. Formuralarele statistice de evidenta.
Tipuri de morbiditate:
I. Morbiditatea dupa datele adresabilitati:
a) M. generala
b) M. infectioasa
c) M. spitaliceasca
d) M. cu incapacitatea temporara de munca
e) M. neepidemica
II. Morbiditatea dupa datele examenului medical complex si dispensarizarii
III. Morbiditatea dupa datele cauzelor deceselor.
*Fiecare tip de morbiditate isi are formularul sau statistic de evidenta si totalizare.
M. generala- in studiu se folosesc tichetul statistic 025-2/e si cartela ambulatorica 025/e
M. infectioasa- se foloseste fisa de comunicare urgenta ( formularul nr. 058/e), fisa epidemiologica de
examinare a focarului de examinare a focarului cu afectiune infectioasa
M. spitaliceasca- se foloseste fisa de externare (formularul nr. 066/e), fisa bolnavului in stationar (form. nr.
003/e)
M. cu incapacitatea temporara de munca- se foloseste certificatul de concediu medical
M. neepidemica- se foloseste documentul statistic Avizul despre bolnavul cu diagnostic, caz de boala
( formularul nr.089/e) 1 - TBC, 2- boli sexual transmisibile, 3- tumori maligne;
23. Morbiditatea generala. Modul de completare a tichetului statistic. Structura incidentei si

prevalentei in RM.
La studierea morbiditatii generale, ca unitate de observatie este cinsiderata prima adresare cu maladia
data in institutiile medicale sau la domiciliul bolnavului in decurdul anului calendaristic.
Ca sursa de informative serveste tichetul statistic pentru inregistrarea diagnosticelor finale ( formularul nr.
025-2/e).
Se completeaza in modul urmator: in rubrica diagnosticului depistat si precizat de medic pt prima
data in viata se scrie (+), daca boala a fost depistata in anii precedent si s-a adresat prima data in anul
current se scrie (-). Tichetele cu semnul (+)- permita calcularea incidentei absolute, iar impreuna cu (-) la
calcularea prevalentei absolute. La adresarea repetata in decursul anului cu aceiasi boala in tichet nu se pune
nici un semn sau se pune (0). Acestea sunt vizitele repetate care impreuna cu (+) si (-) evidentiaza volumul
asistentei medicale acordate in timpul anului.
In boli acute fiecare prima adresare poate si socotita primara ( fractura, angina, fruncul).
Tichetele sunt completate de asistenta medicala sub indicatiile medicului, care ulterior sunt transmise in
cabinetul statistic al institutiei respective.
Informatia despre nivelul morbiditatii generale si particularitatile ei de virsta, se, character sezonier,
localitate, profesie asigura posibilitatea elaborarii masurilor concrete de profilaxie primara si secundara.
In RM conform structurii incidentei si prevalentei a morbiditatii observam ca cele mai frecvente
maladii sun: bolile organelor respiratorii, traumatismele si intoxicatiile, bolile infectioase si parazitare. Cel
mai mare nivel a morbiditatii se determina in virsta copilariei si adolescentei (0-18 ani) si la virstele
inaintate (>60ani). La barbatii predomina boala ulceroasa, gastrita iar la femei affect cailor biliare.
24 Clasificarea international a maladiilor.

CIM este o oportunitate de unificare a terminologiei diagnostice pentru a asigura posibilitatea colaborarii si
compararii realizarilor dintre diferite state si tari. Prima CIM a fost aprobata in 1960 care ulterior sa fie
revazuta la fiecare 10 ani si sa suporte schimbari in dependenta de progresul medico-stiintific.
CIM este o clasificare alfa-numericadin 25 litere a alfabetului din cele 26 ( exceptie U), pentru fiecare
capitol se utilizeaza o litera, iar pt cele mari 2-3. Fiecare capitol contine 100 grupe de boli din 3 caractere,
fiecare grupa de 3 caractere se divide in 10 coduri.
I. Boli infectioase si parazitare.
II. Tumori
III. Bolile sistemului sanguine, hematopoietic si imun
IV. Bolile sist endocrine, nutritive, metabolism, imunitate
V. Tulburari mentale si de comportament
VI. Bolile SN
VII. Bolile ochiului si anexelor sale
VIII. Bolile urechii si apofiei matoide
IX. Bolile SCV
X. Bolile SR
XI. Bolile sist digestive
XII. Bolile pielii si tesutului cellular subcutanat
XIII. Bolile aparatului locomotor si tes conjunctiv
XIV. Bolile sist uro-genital
XV. Sarcina, nasterea si lauzia.
XVI. Afectiuni perinatale
XVII. Anomalii congenitale si malformatii cromozomiale
XVIII. Simptome clinice si alte manifestari neclasate
XIX. Traumatisme, intoxicatii si alte afectiuni exogene
XX. Cauze externe si interne ade morbiditate si mortalitate
XXI. Factori influenti ai sanatatii, motivul de solicitare a serviciului de sanatate.
25. Structura organizationala a serviciului de Asistenta Medicala Urgenta in RM. Organizarea

asistentei medicale urgente prespitalicesti. Tipuri de transport medical ce tine de serviciul republican
AVIASAN.
Structura serviciilor asistenta medicala urgenta include Centrul National Stiintifico-Practic Medicina
de Urgenta, 4 statii zonale, Asistenta Medicala Urgenta, care au in component lor 42 de substatii asistenta
medicala urgenta, amplasata in centrele rationale, si 84 de puncte asistenta medicala urgenta, amplasate in
localitatile rurale.
1. Institutul de Medicin Urgent include: clinica cu 589 paturi;
2. Centrul National Stiintifico-Practic Medicina de Urgenta - serviciul republican AVIASAN, 4 substatii
(Centru, Sud, Nord, UTA), 5 puncte AMU (Centru, Botanica, Buiucani, Riscani, Ciocana satele
municipiului);
3. Substatia zonala AMU Nord cu 12 puncte: mun Balti, Glodeni, Falesti, Singerei, Riscani, Drochia, Soroca,
Floresti, Edinet, Ocnita, Briceni,. Donduseni si 24 puncte AMU.
4. Substatia zonala AMU Centru cu 17 puncte: Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Dubasari, Straseni, Ungheni,
Nisporeni, Calarasi, Hincesti, Cimislia, Basarabeasca ,Orhei, Telenesti, Rezina, Soldanesti, Causeni, Stefan
Voda si 35 puncte AMU.
5. Substatia zonala AMU Sud: cu 4 puncte: Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia si 13 puncte AMU.
6. Substatia zonala UTA Gagauzia cu 3 puncte: Comrat, Ceadirlunga, Vulcanesti si 7 AMU.
Pentru a asigura operativitatea deservirii urgentelor medico-chirurgicale structura organizatorica a

serviciului AMU in republica prevede acoperirea geografica a populatiei in raza de 25km cu subdiviziuni a
serviciului prespitalicesc AMU. Numarul de substatii si puncte AMU, teritoriile si nr popultiei de deservire
se stabilesc de MS a RM in corespundere cu legislatia si normativele in vigoare. In component statiilor sunt
organizate echipe AMU al caror numar este stabilit din normativul 0.8 echipe-tura si cu unitati de transport
specializat 1autosanitara la 10 mii loc. Solicitarea serviciului de urgenta se efectuiaza la numarul de
telefon unic pe tara 903. Serviciul AMU asigura timpul de alarmare sub 90sec, timpul de ajungere la caz 10
minute in centrele municipal, orase si sub 15 min in localitatile rurale. Serviciul AMU nu deserveste
solicitari neintemeiate, nu elibereaza certificate vizind incapacitatea de munca, nu efectuiaza starii de
ebrietate, sau toxicomanie, nu efectuiaza expertiza medico-legala si nu elibereaza nici un el de certificate in
scris, nu efectuiaza consultative si tratament programat, nu deserveste solicitarile pentru constatarea
cazurilor de deces si nu asigura transportarea cadavrelor medico-legale.
Tipuri de transport medical asistat ce tine de serviciul AVIASAN:
1) Transportul specialistilor consultant din cadrul spitalelor republican si municipal, la solocitare, in alte spitale
din teritoriul tarii,pentru rezolvarea urgentelor medicochirurgicale.
2) Transportul medical supravegheat din spitale a lauzelor si nou nascutilor, in caz de urgenta
medicochirurgicala, si a gravidelor cu risc major de nastere prematura, la solocitarea pers medical, pentru
tratament in centrele perinatale la nivelul III.
3) Transportul la solicitarea institutiilor medicosanitare, a produselor biologice, aparatajului medical si
specialistilor consultati, in scopul acordarii asistentei medicale de urgenta.
4) Transportul supravegheat al bolnavilor, in caz de urgenta medicochirurgicala majore care pun in pericol
viata pacientului , in spitalele republicane, sau municipal de profil, la solicitarea institutiilor medicosanitare
publice si rationale/municipale/republicane.
26. Documentaia de eviden i indicatorii de activitate ai serviciului de Asisten Medical Urgent.
Indicii activitatii serviciului de asistenta medicala urgenta:

1)Indicele de asigurare cu personal medical(medici,personal mediu):
=Nr de medici/Nr populatiei x 10000;
2)Indicele de asigurare cu transport sanitar:
=Nr de unitati de transport sanitar/Nr de locuitori deserviti x 10000;
3)Indicele de asigurare a populatiei cu echipe de AMU:
=Nr de echipe AMU pt acoperirea tutelor de 24h/Nr de locuitori deserviti x 10000;
4)Cota echipelor de AMU specializate (%):
=Nr echipelor AMU specializate/Nr total de echipe AMU x 10000;
5)Indicele asigurarii populatiei cu locuri de dispeceri pentru receptionarea apelurilor de la populatie:
=Nr de locuri pentru receptionarea apelurilor/Nr de locuitori deserviti x 10000;
6)Indicele incidentei apelurilor populatiei la asistenta medicala de urgenta:
=Nr solicitarilor indeplinite de echipele AMU/Nr mediu anual de populatie deservita x 100;
7)Indicele de incidenta a solicitarilor indeplinite:
=Nr apelurilor inregistrate in dispeceratul 903/Nr mediu anual de populatie deservita x 1000;
Indicele de incidenta se determina in medie pe tara,statie,precum si dupa
profil:pediatrie,cardiologie,neurologie,psihiatrie,traume si otraviri etc.Se determina ,de asemenia,indicele de
incidenta in medie pe an,trimestru si semestru.
8)Indicele solicitarilor neargumentate:

=Nr sol. Neargumentate din componenta retelei teritoriale/Nr total de sol. Indeplinite x 100;
9)Indicele de profilitate a echipelor specializate:
=Nr de solicitari de profil indeplinite/Nr total de sol indeplinite de echipele de profil x 100;
10)Indicele letalitatii la etapa de prespital in total,pe grupe de virste,pe unitati nosologice si grupe
nosologice:
=Nr de decedati de infarct Ac de miocard/Nr total de bolnavi cu infarct Ac de miocard deserviti x 100;
11)Indicele de coincidenta a diagnosticului stabilit de serviciul AMU cu cel de spital:
=Nr de cazuri de coincidenta a diagnosticului/Nr total de bolnavi transportati in spital x 100;
12)Indicele de divergenta a diagnosticului stabilit de serviciul AMU cu cel de spital:
=Nr de cazuri de divergenta a diagnosticului/Nr total de bolnavi transportati in spital x 100.
Documentaia de eviden: formularul 114/e n care sunt stipulate detaliile chemrii, strii pacientului i
diagnosticul prezumtiv.
27. Structura organizaional a serviciului de Asisten Medical Primar n Republica Moldova.

Funciile medicinii de familie.
Consiliul Raional
Centrul medicilor de familie Centrul de sanatate
Centrul de sanatate Oficiul medicilor de familie
Oficiul medicilor de familie Oficiul de sanatate
oficiul de sanatate
Consiliul Municipal
Asociatia medicala teritoriala Centrul de sanatate
Centrul medicilor de familie Oficiul medicilor de familie
Oficiul de sanatate
Funciile medicinii de familie:
- evidenta si supravegherea sanatatii persoanelor inregistrate ,conform familiei,virstei si grupelor de
sanatate;
- promovarea modului sanatos de viata si educatiei pentru sanatate;
- imunizari conform calendarului de vaccinari si indicatiilor epidemiologice;
- examene medicale profilactice pentru maturi;
- examenul medical profilactic in institutiile medicale,de invatamint si bugetare,conform standartelor
aprobate de ministerul sanatatii;
- planificarea familiei;
- Supravegherea dezvoltarii copilului;
- prescrierea medicamentelor compensate integral pentru copiii de virsta 0-5 ani;
- supravegherea gravidelor,prescrieria preparatelor ce contin fier si acid folic,compensate integral,pentru
femeile gravide;
- intervntii medicale in scop profilactic,depistare,supraveghere si tratament pentru unele grupe de
maladii,acordate la nivel de asistenta medicala primara,inclusive pescrierea preparatelor antihipertensive
compensate in conformitate cu regulamentul aprobat de Ministerul Sanatatii;
- vizite si ingrijiri la domiciliu
- interventii medicale acordate conform indicatiilor medicale in cabinetul de procedure,stationaul de
zi,inclusiv la domiciliu,si biletul de trimitere a medicului de familie;
- organizarea si efectuarea masurilor antiepidemice primare in focarele deboli infectoase etc.
28. Clasificarea instituiilor de asisten medical primar.

Institutiile de asistenta medicala primara se clasifica dupa urmatoatele criterii:
a)Dupa locul de desfasurare a activitatii;
b)dupa nr pupulatiei deservite;
c)dupa forma juridica de organizare;
d)dupa complexitatea serviciilor dedicale primare acordate.
In functie de criteriile mentionate,asistenta medicala primara se acorda in:

a)Centre ale Medicilor de Familie;
b)Centre de Sanatate,inclusiv autonome;
c)Oficii ale Medicului de Familie;
d)Oficii de sanatate.
Centrele Medicilor de Familie se organizeaza in localitatile urbane,locul de resedinta a administratiei
publice locale teritoriale si sint contractate la direct de catre CNAM.
Centrele Medicilor de Familie se clasifica dupa cum urmeaza:
1)CMF de categoria III - pina la 40 000 populatie;
2)CMF de categoria II - 40 000-80 000 populatie;
3)CMF de categoria I - 80 000 populatie si mai mult.
29. Structura recomandat a Centrului Medicilor de Familie/Centrului de Sntate de nivelul I
(municipal i raional).
1-Sectia medicina de familie,cu:
a)Registratura;
b)Sala de triaj;
c)Cabinetele medicului de familie;
d)Sala de tratamente/stationarul de zi;
e)Cabinetul de imunizari;
f)Cabinetul copilului sanatos;
g)Cabinetul de examinari profilactice ginecologice;
h)Sala de studii/de sedinte.
2-Cabinetul de sanatate a reproducerii;
3-Serviciul de sanatate prietenoase tinerilor;
4-Serviciul reabilitare medicala si medicina fizica;
5-Serviciul laborator,imagistica si diagnostic functional;
6-Sectia asistenta cu medicamente si dispozitive medicale;
7-Serviciul informatica si statistica;
8-Serviciul personal si kuridic;
9-Serviciul economic si contabilitate;
10-Serviciul auxiliar si gospodarie.
30. Programarea activitii instituiei de asisten medical primar.

Programarea activitatii institutiei de asistenta medicala primara are ca scop eficientizarea activitatii la
nivelul asistentei medicale ambulatorii in vederea cresterii calitatii actului medical in cadrul sistemului de
asigurari obligatorii de asistenta madicala.
Programarea:
-se efectueaza de catre personalul medical din cadrul receptiei,la adresarea directa a pacientului sau prin
intermediul telefonului;
-se efectueaza prealabil,indicind ora si data vizitei;
-pentru realizarea programarii telefonice a serviciilor medicale,institutiile medico-sanitare au abligatia sa
afiseze la loc vizibil nr de telefon la care se pot efectua programarile;
Toate programarile efectuare,indiferent de mijloacele prin care au fost realizate,se consemneaza
obligatoriu in documentatia de evidenta medicala primara existenta.
In vederia cresterii calitatii actului medical,la programarea serviciilor medicale se vor lua in considerare
cel putin urmatoarele criterii:
1-programul zilnic de activitate a medicului de familie,luind in considerare faptul ca timpul
mediu/consultative este 20 min;
2-luarea in consideratie/programarea posibilei vizite a pacientului cu maladie urgenta;
3-includerea in programul zilnic de activitate a medicului de familie a timpului preconizat pt lucrul cu
documentatia medicala si statistica,alte activitati posibile.
In situatia in care bolnavul nu poate respecta,din motive justificate ,data si ora programarii,acesta va
anunta institutia medico-sanitara la care a fost programat,dar nu mai tirziu de ziua anterioara programarii
stabilite.
31.Serviciile profilactice incluse n Asistena Medical Primar, conform prevederilor

Programului Unic al Asigurrii Obligatorii de Asisten Medical.
Serviciile profilactice incluse in Asistenta Medicala Primara,se bazeaza pe:
-acordarea asistenei medico-profilactice i consultative privind imunizarea, alimentaia, educaia igienic a
copiilor, profilaxia i depistarea precoce a patologiilorla copii, investigarea medical a copiilor pentru
admiterea, inclusiv la inceputul anuluicolar, in instituiile precolare i preuniversitare, asigurarea sntii
reproducerii,planificarea familiei, asigurarea graviditii fr risc, contracepie, etic, psihologie;
- identificarea persoanelor din grupurile de risc, organizerea i desfurarea activitilor de profilaxie in
vederea depistrii factorilor de risc, precum i identificrii formelor precoce i tardive ale maladiilor,
inclusiv social-condiionate i sntatea reproducerii;
- realizeazarea examenilor medicale profilactice anuale, inclusiv la angajare i periodice, inmatriculare in
instituiile de invatamint, alte examene profilactice, ce in de competena medicului de familie, in
conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare;
- asigurarea, realizarea programelor de imunoprofilaxie a populaiei;
- efectuarea examinrilor medicale profilactice de bilan a copiilor conformactelor normative in vigoare.
32.Serviciile medicale curative incluse n Asistena Medical Primar, conform prevederilor

Programului Unic al Asigurrii Obligatorii de Asisten Medical.
Asistena medical primar se acord n cazul maladiilor i strilor menionate n pct.5 al Programului
unic i include activiti de profilaxie, de consultan, cu scop curativ i de suport, orientate spre satisfacerea
necesitilor de sntate ale persoanelor nregistrate la medicul de familie, n limita competenei acestuia,
stabilit de actele normative n vigoare.
Serviciile medicale curative incluse n Asistena Medical Primar:
a) consultaie (anamnez, examen clinic) n caz de boal sau accident, cu stabilirea diagnosticului,
recomandarea investigaiilor de laborator i instrumentale i prescrierea tratamentului, acordat, la solicitare
persoanei, ori de cte ori are nevoie aceasta n baza datelor obiective;
b) manopere de mic chirurgie n strile urgente, la indicaii medicale - tratamentul chirurgical al plgilor,
inclusiv suturarea plgii i aplicarea pansamentului, disecia panariciului, furunculului (cu excepia
localizrilor n regiunea capului i gtului), extragerea corpilor strini din esuturile moi, localizate
superficial;
c) tratament n cabinete de proceduri i la domiciliu (injecii intramusculare, intravenoase, inclusiv asigurare

cu consumabile) la indicaia medicului de familie i/sau a medicului specialist de profil;
d) prescriere de tratament medical i igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, n tratament

ambulatoriu, cu sau fr contribuie personal, conform regulamentului aprobat de Guvern, precum i actelor
normative ale Ministerului Sntii;
e) monitorizarea tratamentului i a evoluiei strii de sntate a bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor,

conform planului de recuperare, i modificarea acestuia n funcie de evoluia parametrilor clinico-
paraclinici, cu consultarea, n caz de necesitate, a medicului specialist;
f) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaiilor paraclinice i de diagnosticare, inclusiv cu utilizarea

testelor expres de laborator, precum i a serviciilor de fizioterapie i reabilitare medical cu metode fizice, ca
o consecin a actului medical propriu i n concordan cu diagnosticul prezumtiv, pentru confirmarea,
infirmarea sau diferenierea diagnosticului n scop profilactic, de supraveghere i tratament, inclusiv de
reabilitare;
g) referirea (trimiterea) pacientului ctre specialitii de profil, dup caz, pentru cazurile care depesc
competena medicului de familie n modul stabilit de actele normative n vigoare ale Ministerului Sntii;
h) luarea n eviden a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil i a persoanelor contacte
din focarele TBC, supravegherea i aplicarea strict observat a tratamentului n condiii de ambulator, pn la
scoaterea din eviden;
i) asistena medical la domiciliu, inclusiv n cazul urgenelor medico-chirurgicale, acordat n limitele

competenei medicului de familie i n conformitate cu actele normative n vigoare ale Ministerului Sntii
copiilor n vrst de 0-5 ani aflai sub tratament pentru diferite afeciuni; persoanelor de orice vrst cu
insuficien motorie a membrelor inferioare din orice cauz; bolnavilor n faz terminal sau cu afeciuni
grave care necesit examinare, supraveghere i tratament; persoanelor de orice vrst care au solicitat
serviciul de asisten medical urgent i solicitarea a fost transmis pentru deservire; persoanelor de orice
vrst dup externare din seciile spitaliceti, care necesit supraveghere n dinamic la domiciliu; depistarea
contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea msurilor antiepidemice primare n focarele de
boli contagioase; supravegherea medical i tratamentul preventiv al contacilor, inclusiv prescrierea, prin
bilet de trimitere, a investigaiilor paraclinice i de diagnosticare, conform prevederilor actelor normative ale
Ministerului Sntii;
j) prestarea serviciilor medicale persoanelor cu probleme de sntate mintal la nivel de comunitate;
33 .Serviciile medicale pentru situaii de urgen i activitile de suport incluse n Asistena Medical
Primar, conform prevederilor Programului Unic al Asigurrii Obligatorii de Asisten Medical.
Servicii medicale pentru situaii de urgen:
a) asistena medical n cazul urgenelor medico-chirurgicale (anamnez, examen clinic, medicaie - din
trusa de urgen), n limita competenei medicului de familie i posibilitilor tehnice medicale;
b) solicitarea ambulanei pentru cazurile care depesc competena medicului de familie i posibilitile
tehnice medicale, pentru trimiterea ctre medicul specialist de profil din serviciul de ambulator sau pentru
internare n spital, dup caz;
Activitile de suport:
a) expertiza incapacitii temporare de munc, inclusiv eliberarea i evidena certificatelor de concediu
medical, n modul stabilit de actele normative n vigoare;
b) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiz Medical a Vitalitii, inclusiv completarea documentelor
necesare, n modul stabilit de actele normative n vigoare;
c) eliberarea i evidena certificatelor medicale despre starea sntii, inclusiv persoanelor nainte de
cstorie, pentru ngrijirea copilului bolnav, adeverinelor medicale, certificatelor de deces etc., n modul
stabilit de actele normative n vigoare;
d) organizarea activitii de eviden, completarea i inerea la zi a documentaiei medicale primare i
statistice medicale spre a fi prezentate Ministerului Sntii i Companiei Naionale de Asigurri n
Medicin.
34.Indicatorii de baz ai activitii medicului de familie. Documentaia de eviden utilizat n

serviciul de Asisten Medical Primar.
Indicatori cantitativi:
1. Numarul de bolnavi deserviti la domiciliu ( vizite active si prin chemari)
2. Nr de vizite eliberate la CMF (primare, repetate)
3.Nr bolnavi trimisi la stationar de zi, spitalizari in mod programat si de urgenta
4.Nr de bolnavi aflati la evidenta medicala si supraveghere, inclusiv copii, adolescenti, femei gravide,
invalizi si participanti la diferite razboaie, conflicte militare
Indicatori calitativi:
1. Natalitate
2. Mortalitate generala, inclusiv in virsta apta de munca, infantila, perinatala, materna
3. Sporul natural al populatiei
4. Morbiditatea generala si complicatiile ce pot aparea pe parcursul anului la urmatoarele grupuri de bolnavi
aflati sub supravegherea medicala:
-La grupul de bolnavi cu maladii cardio vasculare: infarct miocardic, accidente cerebrovasculare
- la grupul de bolnavi cu maladii gastro enterologice: hemoragii gastro intestinale, perforatia ulcerului
stomacal, penetratia ulcerului stomacal, stenozarea ulcerului , malignizarea, ulcerul duadenal, cirozei
hepatice.
- la grupul de bolnavi cu maladii ale sistemului respirator: Astm bronsic, abces pulm, hemoragii pulm, TBC,
tumori.
- cazuri depistate in cazuri avansat a : procese canceroase, TBC, DZ, glaucom
5. Inpediatrie : cota copiilor sub un an alimentati natural, indicele sanatatii copiilor primul an de viata,
ponderea copiilor de virsta fragida in grup de risc si structura ei.
6. Obstretica genicologie: evidenta gravidelor pina la 12 saptamini de sarcina, ponderea nasterilor inainte de
termen, planificare familiala
7. Indicii cuprinderii prin metode imuno profilaxie a contingentelor respective de populatie.
Indicatorii performantei:
1. Promovarea sanatatii cuprinde strategiile bazate pe populatii si axate pe factori de risc majori ai
maladiilor , in principal prin eforturile de a modifica comportamentul privind sanatatea. In subgrupa de
indicatori pentru promovarea sanatatii este reprezentat indicatorul pentru monitorizarea precoce a gravidelor.
Un alt aspect al promovarii sanatatii este consumul excesiv de alcool si fumatul.
2. Profilaxia abordeaza serviciile organizate axate pe populatia in domenii precum vaccinarea, screeningul
si asistenta prenatal. Subgrupul de indicatori pentru profilaxie este reprezentat prin: ----profilaxia anemiei la
gravide
- screeningul pentru anemie al gravidelor
-monitorizarea desvoltarii intrauterine a fatului
- malformatii congenitale
-screeningul cancerul de col uterin
-screeningul cancerului mamar
-depistarea HTA
- depistarea DZ
-controlul contactilor in focare de TBC
3.Diagnosticul si tratamentul include activitatile de diagnostic si terapeutice considerate ca fiind prima
linie de asistenta medicala. Este reprezentat prin:
-managmentul HTA
-depistarea TBC
-tratamentul TBC
-abandonul tratamentul TBC
Medicul de familie este obligat sa intocmeasca un sir de formulare noi care au drept scop formarea bazelor
de date medico-sociale ce vor reflecta starea sanatatiii populatiei dupa virsta, sex, si prezenta maladiilor
cronice, pentru determinarea prioritatilor in activitatea sa cotidiana si perspectiva mai ales in conditiile
asigurarii medicale obligatorii. Aceste formulare reprezinta urmatoarele documente de baza:
- Formularul nr 025/e ,, fisa medicala a bolnavului de ambulatoriu,,
-formularul 075/e ,, registru medicului de familie privind evidenta gravidelor,,
- formularul nr 166/e ,, registru de evidenta a starii sanatatii populatiei ( date generale ),,
- formularul 166-1/e ,, registru de evidenta a starii sanatatii populatiei ( boli cronice ),,
- formularul 166-2/e ,, registru de evidenta a starii sanatatii populatiei ( femei),,
- Formularul 166-3/e ,, registru de avidenta sanatatii populatiei ( copii),,
35. Structura organizaional a servicului de Asisten Medical Spitaliceasc n Republica Moldova.
Spitalul. Definiia, clasificarea spitalelor.
Spitalul - unitatea sanitar cu paturi, de utilizare public, ce asigur servicii medicale de specialitate.
Clasificarea spitalelor:
o Dup teritoriu:
- republicane;
- municipale/oreneti;
- raionale.
o Dup specificul patologiei:
- generale;
- de urgen;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afeciuni cronice.
o Dup organizare:
- publice;
- private;
- mixte.
o Dup finanare:
- fonduri publice;
- fonduri private;
- fonduri mixte.
o Dup nvmnt i cercetarea tiinific:
- clinice;
- universitare.
o Dup coninut:
- general, contine specialitile: medicin intern, pediatrie, obstetric-ginecologie, chirurgie;
- specialitate: una de baz + altele complementare;
- urgen: dispune de o structur complex de specialiti, dotate cu tehnic specializat, aici
funcioneaz Departamentul de Urgen, care are echipe mobile de reanimare i transport specializat;
- bolnavii cu afeciuni cronice: durata de spitalizare prelungit datorit specificului patologiei;
- municipal/orenesc: cel puin specialitile de baz;
- comunal: pentru populaia din mai multe localiti rurale, au n componen medicin intern,
pediatrie i obstetric;
- clinic: au cel puin 2 clinici universitare care asigur asisten medical, desfoar activitate de
nvmnt, cercetare i educaie;
- universitar: toate seciile de specialitate sunt secii clinice;
36. Criterii pentru asistena medical prin internare n spital, conform prevederilor Programului Unic
al Asigurrii Obligatorii de Asisten Medical.
Diagnosticul stabilit reprezint pericol pentru via pacientului sau/i pentru sntatea public;
Diagnosticul/tratamentul se poate face doar n condiii de spital;
Pacientul necesit supraveghere continu;
Pacientul necesit tratament de recuperare dup o maladie acut (infarct acut de miocard, accident
cerebro-vascular), traum sau intervenie chirurgical;
Maladia diagnosticat reprezint risc de invalidizare;
Internare pentru precizarea diagnosticului privind aptitudinea efecturii serviciului militar;
Pacientul necesit asisten medical care se efectueaz prin form de internare de zi;
ntreruperea sarcinii n baza indicaiei medicale, sociale, acte normative;
Pacientul necesit ngrijiri paliative n seciile paliative sau cele acordate de echipa mobil
specializat.
37. Tipurile de spitalizare, conform prevederilor Programului Unic al Asigurrii Obligatorii de

Asisten Medical. Modul de efectuare a internrii de urgen (Normele Metodologice).
Conform Programului Unic sunt 2 tipuri de spitalizare:
- Integral form de internare prin care se asigura asisten medical curativa nentrerupt. Poate fi:
e) De scurt durat;
f) De lung durat.
- Parial form de internare de zi sau atunci cnd starea pacientului permite aflarea acestuia n afara
spitalului.
Modul de efectuare a internrii de urgen:
d) Internarea de urgen se efectueaz indiferent de statutul persoanei: asigurat/neasigurat sau de
prezena/absena poliei medicale;
e) Cu bilet de trimitere de la medicul de familie;
f) Cu bilet de trimitere de la medicul specialist de profil;
g) Prin serviciul AVIASAN a pacienilor cu urgene medico-chirurgicale;
h) Fr bilet de trimitere la prezentarea direct a pacientului n cazuri urgente.
38. Indicatori de activitate a spitalelor. Documentaia medical utilizat n spitale.

a) Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat:
Nr zile pat/Nr pacieni externai,decedai;
b) Rulaj pat:
Nr bolnavii internai/Nr paturi mediu anuale;
c) Durat medie de utilizare a prului n an:
Nr zile pat/Nr paturi mediu anuale;
d) Letalitatea spitaliceasc:
(Nr bolnavii decedai n staionar/Nr bolnavi externai, decedai)*100;
e) Durat medie de inactivitate a patului:
365-Nr mediu de zile pat exploatat n an/Rulaj pat;
f) Ponderea locuitorilor rurali:
(Nr locuitori rurali internai/Nr total internai)*100;
g) Durat mediere de tratare:
Nr zile-pat spitalizare/Nr bolnavi externai;
h) Durata medie de tratare dup unele maladii:
Nr zile-pat spitalizare cu maladia dat/Nr bolnavii externai cu maladia dat;
i) Letalitatea spitaliceasc dup unele maladii:
(Nr decedai cu maladia dat/Nr externai+decedai cu maladia dat)*100;
Documentaia medical utilizat n spitale:
1) 001/e Registrul de eviden a internrilor bolnavilor i renuntorilor la spitalizare;
2) 002/e - Registrul de eviden a internrilor gravidelor, parturientelor i leuzelor;
3) 003/e Fia bolnavului n staionarul de zi n spital(epicriza, foaia de temperatur, foaia de indicaii,
zilnic);
4) 003-3/e Fia medical de ntrerupere a sarcinii;
5) 007/e Foaia de eviden a micrii bolnavilor i fondului de paturi pe staionar;
6) 008/e Registrul de nregistrare a interveniilor chirurgicale n staionar;
7) 010/e Registrul de nregistrare a naterilor n staionar;
8) 014/e Fia de trimitere la investigaie histopatologic;
9) 015/e Registrul de nregistrare a primirii i eliberrii cadavrelor;
10) 017/e Act de constatare a morii biologice;
11) 018/e Fia de eviden a prelevrii esuturilor;
12) 020/e Paaport de homotransplant;
13) 027-1/e Extra din fia medical a bolnavului de staionar cu neoformaiune malign;
14) 066/e Fia statistic a persoanei externate i decedate din staionar;
15) 096/e Fia de natere;
16) 097/e Foaie de observaie a nou-nscutului;
39. Structura organizaional a serviciului de Asisten Medical acordat Mamei i Copilului n
Republica Moldova. Succesivitatea etapelor de organizare i prestare a serviciilor.
Deosebim urmtoarele etape ale asistenei curativo-profilactice:
Etapa I - planificarea familiei i pregtirea femeii ctre maternitate, pregtirea familiilor tinere n
problemele igienei casnice, profilaxia avorturilor i cunoaterea metodelor de contracepie.
Etapa II organizarea unor msuri cu scop de ocrotire prenatal a ftului. Aceasta sarcin revine Asistenei
Medicale Primare.
Etapa III ocrotirea intranatal a ftului(ajutorul la natere): Centrele Perinatologice de nivelurile I, II, III.
Etapa IV ocrotirea sntii nou-nscutului, efectuat n CMF, CS, OMF i seciile specializate. Aceasta
include controlul alimentaiei, supravegherea dezvoltrii fizice, ngrijirea nou-nscutului.
Etapa V ocrotirea sntii copiilor n perioada precolar, controlul asupra dezvoltrii fizice i mentale,
alimentaiei raionale i statutului imunologic al copilului.
Etapa VI ocrotirea sntii copilului n perioada colar, controlul periodic asupra dezvoltrii fizice i
psihice, aprecierea funciilor de baz ale sistemelor organismului, depistarea i corectarea devierilor n starea
sntii.
40. Programul de investigare a gravidelor, conform standardelor de examinare a gravidelor n condiii

de ambulator.
Supravegherea gravidelor n condiii de laborator se realizeaza n 7 perioade:
I la luarea la eviden(pn la 12 sptmni de sarcin);
II 16-18 sptmni;
III 22-24 sptmni;
IV 28-30 sptmni;
V 32-33 sptmni;
VI 35-36 sptmni;
VII 38-40 sptmni.
Programul de investigare a gravidelor:
1. Consultaia medicului de familie;
2. Examenul clinic;
3. Masa corpului i talia(IMC);
4. Tensiunea arterial;
5. Administrarea acidului folic;
6. Administrarea preparatelor de fier;
7. Eliberarea ndreptrilor pentru urmtoarele investigaii/consultaii;
8. Testul de sarcin;
9. nlimea fundului uterin;
10. BCF (btile cordului fetal);
11. Poziia ftului i stabilirea prii prezentative;
12. Grupa de snge i Rh factor;
13. Titrul de anticorpi la Rh- negative;
14. Hemograma;
15. Glucoza n snge;
16. Urograma;
17. Proteina n urin;
18. HBsAg la gravidele nevaccinate;
19. RMP;
20. Testarea la marcheri a virusului HIV;
21. Consultaia medicului obstetrician-ginecolog;
22. USG;
23. Dublu test;
24. Triplu test;
25. Date despre starea sntii soului;
26. Recomandri: alimentaia, igiena, comportamentul sexual, pregtirea psihoprofilactic a gravidei i
consiliere;
27. Evaluarea profilului i gradului de risc;
28. Oferirea concediului de maternitate;
29. Consiliere privind sarcina prolongat(peste 41 sptmni).
41. Principiile de organizare a activitii serviciului de asisten medical perinatal de nivelul I.

Acest nivel include n sfera sa de activitate punctele medicale, oficiile medicului de familie, centrele
de sntate, seciile consultative i maternitile raionale existente pn la finalizarea reformei asistenei
medicale primare, cabinetele obstetrico-ginecologice i pediatrice consultative, cabinetele de sntate a
reproducerii raionale din Drochia, Dondueni, Ocnia, Briceni, Floreti, Rcani, Glodeni, Fleti, Sngerei,
Rezina, Teleneti, Clrai, oldneti, Anenii-Noi, tefan-Vod, Criuleni, Streni, Nisporeni, Cimilia,
Basarabeasca, Ialoveni, Leova, Cantemir, Comrat, Vulcneti, Taraclia i maternitatea nr.2.
n instituiile asistenei medicale primare activeaz medicul de familie cu 2 asistente medicale, una
dintre ele fiind specializat n problemele perinatologiei. Pentru a asigura o pregtire adecvat a asistentei
medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregtire a ei n
Colegiile de medicin i colile de perfecionare a cadrelor medicale medii.
n cabinetele obstetrico-ginecologice ale seciilor consultative activeaz medicul obstetrician-
ginecolog consultant i moaa, n cabinetele pediatrice, respectiv, medicul pediatru consultant i asistenta
medical. n cabinetele de planificare a familiei a CMF activeaz obstetricianul-ginecolog i moaa.
n maternitile nivelului I activeaz medici obstetricieni-ginecologi, medici neonatologi, moae
i asistente medicale pentru nou-nscui conform listei de state.
Instituiile medicale de nivel I asigur asisten medical obstetrical gravidelor fr antecedente
obstetricale grave i maladii extragenitale n afara unui risc prognozat, asistarea naterilor fiziologice la
sptmnile 38-42, ngrijirea nou-nscuilor sntoi cu o greutate la natere de 2500 g. Concomitent, toate
maternitile de nivelul I sunt obligate s dispun de toate cele necesare, pentru acordarea ajutorului medical
n cazuri de urgen ce pot surveni imprevizibil, inclusiv stabilizarea matern i neonatal nainte de
transportare. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie s se afle n permanen n perimetrul slii
de natere.
La acest nivel, se recurge la operaia cezarian, dar numai n caz de urgen i lips a condiiilor
de transportare a gravidei.
42. Principiile de organizare a activitii serviciului de asisten medical perinatal de nivelul II.
Asistena medical perinatal de nivelul II este efectuat la nivel de ambulatoriu consultativ
specializat i spitalicesc. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate n secia consultativ de
perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de ctre medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor
specializate, prematuritate, sterilitate, internist, genetician, medicul-psiholog, diagnostic prenatal al viciilor
congenitale (USG) i de ctre jurist. Structura seciei consultative de perinatologie este urmtoarea:
Cabinetul sterilitate a cuplului; Cabinetul andrologic; Cabinetul de consult juridic;Cabinetul consult
psihologic; Cabinet de consult medico-genetic; Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic i
cardiotocografic); Cabinetul prematuritate (infertilitate); Cabinetul terapeutic (patologia extragenital n
sarcin) i Cabinetul informaional-metodic.
Secia consultativ de perinatologie inter-raional presteaz servicii pentru femeile gravide din
raza fostului jude, cu alte cuvinte din raioanele alturate ce au fcut parte din fostul jude. Pe lng
serviciile consultative i practice (femeilor gravide din regiune i femeilor din grupul de risc major din
raioanele limitrofe) seciile consultative de perinatologie acord suport organizator-metodic instituiilor
medico-sanitare teritoriale (maternitilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse n componena
centrelor perinatale interraionale de nivelul II).
Medicii de familie din instituiile AMP raionale trebuie s refere gravidele din grupurile de risc
pentru consultaia specialitilor menionai mai sus n seciile consultative de perinatologie a Centrului
perinatologic inter-raional. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectueaz actualmente conform
ordinului nr. 97 din 31.03.04 Cu privire la ealonarea asistenei medicale acordate copiilor, care
a abrogat ordinul nr. 27 din 28.01.1999 al MS Referitor la acordarea asistenei medicale perinatale
n corespundere cu criteriile de referin a maternitilor. Criteriile de referire a grupurilor de risc
sunt stipulate i n Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la
nivelurile I, II i III de asisten perinatal).
Nivelului II i corespund Centrele perinatologice existente la baza maternitii SCM Nr.1 din
mun. Chiinu i mun. Bli i a spitalelor raionale din Edine, Soroca, Orhei, Ungheni, Hnceti,
Cueni, Cahul i UTA Gagauz Eri (Ciadr-Lunga).
n aceste centre activeaz medici obstetricieni-ginecologi, neonatologi i ali specialiti de nalt
calificare, selectai prin concurs, conform listei de state aprobate.
La acest nivel se asigur asistena medical perinatal femeilor gravide cu risc obstetrical moderat,
conduita naterii n sptmnile 32 - 37 i ngrijirea nou-nscuilor cu o greutate la natere ntre
2000 i 2500 g.
De asemenea, Centrele perinatologice de nivelul II asigur servicii perinatale femeilor cu sarcin
fiziologic n raza municipiului/raionului respectiv.
43. Principiile de organizare a activitii serviciului de asisten medical perinatal de nivelul III.
Centrul Perinatologic al Serviciului Asisten Medical Perinatal de nivelul III acord asisten
medical de policlinic i asisten spitaliceasc. Asistena de policlinic este prestat de:
1)Policlinica Republican pentru Femei,
2) Centrul Naional de Sntate a Reproducerii i Genetic Medical,
3) Policlinica pentru Copii.
Asistena medical perinatal spitaliceasc de nivel III va fi asigurat de maternitatea IMSP Institutul
de Cercetri tiinifice n domeniul Ocrotirii Sntii Mamei i Copilului n care activeaz specialiti,
colaboratori tiinifici, profesori universitari n domeniul obstetricii, neonatologiei, pediatriei i altor
disciplini medicale.
Maternitatea IMSP ICOSMiC are n componen urmtoarele secii clinice (secia internare,
secia obstetric, secia observaie, seciile specializate patologie a graviditii, secia reanimare a nou-
nscuilor, secia reanimare pentru femei i seciile ngrijire continu a nou-nscuilor: secia ngrijirea i
terapia intensiv a prematurului cu masa ntre 500 - 1499 g, secia prematurii cu masa de 1500 g i mai mult,
secia patologia nou-nscuilor, secia neurologie a nou-nscuilor, secia chirurgie a nounscuilor, echipa de
transportare a gravidelor i nou-nscuilor de la nivelul II).
La acest nivel se asigur asistena medicala perinatal femeilor cu un grad nalt de risc obstetrical,
dirijarea naterii la termenul de gestaie de 28 - 32 sptmni de sarcin i ngrijirea nou-nscuilor cu o
greutate la natere mai mic de 2000 g.
Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICOSMiC) i asigur servicii perinatale de nivelul II
femeilor din raioanele Criuleni, Ialoveni, Streni i Anenii-Noi.
44. Programul examinrilor profilactice ale copilului sntos de la natere pn la 12 luni, conform
standardelor de supraveghere a copiilor n condiii de ambulator.
1) Medicul de familie la domiciliu;
2) Medicul de familie n instituia medical;
3) Pediatru;
4) Neurolog;
5) Oftalmolog;
6) ORL;
7) Chirurg/Ortoped;
8) Analiza general a sngelui;
9) Analiza general a urinei.
45. Programul examinrilor profilactice ale copilului sntos, vrsta 1-7 ani, conform standardelor de
supraveghere a copiilor n condiii de ambulator.
1) Medicul de familie;
2) Pediatru;
3) Screening test de depistare precoce a autismului;
4) Neurolog;
5) Oftalmolog;
6) Stomatolog;
7) ORL;
8) Chirurg;
9) Ortoped;
10) Psihiatru;
11) Logoped;
13) Analiza general a urinei;
14) Analiza maselor fecale la o/h;
15) Glicemia.
46. Programul examinrilor profilactice ale copilului sntos, vrsta 8-17 ani, conform standardelor
de supraveghere a copiilor n condiii de ambulator.
1) Medicul de familie;
2) Pediatru;
3) Neurolog/Psihiatru;
4) Oftalmolog;
5) ORL;
6) Chirurg/Ortoped;
7) Stomatolog;
8) Ginecolog;
10) Analiza maselor fecale la o/h;
11) Analiza general a urinei;
12) Glicemia;
13) MRS/RW.
47.Indicatori de activitate a serviciului de asisten medical perinatal. Documentaia medical

de eviden.
-luarea precoce a gravidelor la evidenta
- Ponderea avorturilor anterioare la gravide la prima nastere
-Numarul mediu de vizite la obstretician genicolog ce revin unei gravide in perioada graviditatii pina la
nastere (7)
- ponderea gravidelor consultate la 12 septamini de gestatie
- proportia gravidelor la care au fost depistate patologii congenitale la examenul ecografic
- ponderea gravidelor examinate ecografic la 18-21 saptamini
- procentul graivdelor cu boli exttra genitale
- raportul dintre nasteri si avorturi
- frecventa maladiilor extragenitale si complicatiile graviditatii bolnavilor de profil ginecologic
- activitatea pentru profilaxia cancerului si avorturile
48.Expertiza medicala a vitalitatii. Notiune. Sarcini. Clasificarea dezabilitatilor si pierderea

vitalitatii
I. Dispoziii generale
Expertiza medical a vitalitii prezint o activitate medical i social, care are ca sarcin principal
determinarea i evaluarea dereglrilor funcionale i structurale ale organismului uman, nsoite de reducerea
activitii i capacitilor individului cu vrst apt de munc de a participa la realizarea unor probleme
situaionale vitale.
Deregralarea functiilor organismului determina scaderea vitalitatii. Prin reducerea vitalitatii se intelege orice
limitare sau lipsa a capacitatilor de activitate intrun cadru considerat normal pentru om. Reducerea vitalitatii
poate fi temporar sau permanent.
Sarcinile expertizei vitalitatii temporare sunt:
- concediul medical se acorda de catre medicul de familie precum si de cei a unutatilor sanitare ce se
subordoneaza altor departamente de pe teritoariu RM.
-medicul curant are dreptul sa acorde de unul singur cconcediul medical pe toata perioada cit dureaza
restabilirea vitalitatii
- certificatul se elibireaza salariatilor si studentilor asigurati dein mijoacele bugetului asigurarilor sociale de
stat.
-certificatul pentru maternitate se elibereaza femeilor salariate , studentelor, si sotiilor aflate la intretinearea
salariatiilor
- certificatul se elibereaza si in cazurile in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul
concediului de odihna anuala, in perioada de proba sau in ziua concedierii.
La stabilirea dizabilitatii se tine cont de urmatorii factori : psihologici, clinici, sociali, habituali, profesionali
-Caracterul bolii si consecintele ei
- gradul de dereglare a functiei
-eficacitate tratamentului si masurilor de reabilitare
-starea mecanismelor compensatorii
-prognosticul clinic si de munca
- posibilitatea acordarii unui complex de masuri de asistenta sociala
-conditiile concrete si caracterul muncii
-nivelul pregatirii profesionale
-visrta
Pierderea capacitatii vitale poate fi evaluata dupa urmatoarele grade de severitate:
-reducerea capacitatilor vitale de grad mediu (25-49%)
- reducerea capacitatilor vitale de grad accentuat (50-74%)
-reducerea capacitatilor vitale de grad sever sau pierderea totala 75-100%
49.Concediul medical. Noiune. Tipuri. Termene, reguli de eliberare i funciile certificatului de

concediu medical
Concediu medical- Interval de timp determinat n care salariaii sunt scutii, n mod legal, de a veni
la locul de munc i a presta munca, primind pentru tot acest interval remuneraia bneasc cuvenita
Tipuri:
-concediu medical in caz de boala sau traumatism
- concediu medical pentru ingrijirea bolnavului
- concediu medical in caz de carantin
-concediu medical in legatura cu transferul de serviciu
- concediu medical pentru tratamentul balneo sanatorial
- concdiul medical pentru protezare
-concediul de maternitate
Termene, reguli de eliberare i funciile certificatului de concediu medical

-certificatul se elibereaza numai in cazurile in care salariatul sau studentul in urma unor boli pierde
temporar capacitatea de a exercita functiile si obligatiunele de serviciu
-In conditii de tratament ambulator certificatul se elibereaza din ziua in care assiguratul se adreseaza la
institutia medico sanitara si este stabilita incapacitatea temporara de munca.
- in conditii de tratament ambulatoriu se elibereaza de catre medicul de familie iar in cazurile de traumatism
si in unele cazuri justificate dein punct de vedere medical certificatul poate fi eliberat de catre medicul
specialist de profil.
- certificatul pentru caz de boala sau traumatism se elibereaza bolnavului pe toata perioada tratamentului, pin
ala restabilirea capacitatii de munca insa cel mult pentru 180 zile pe parcursul unui an calendaristic
-dupa expirarea 120 zile de incapacitate temporara de munca bolnavul este trimis in consiliu de expertiza
medicala a vitalitatii pentru aprecierea gradului de pierdere a capacitatii de munca si este prelungit cu cel
mult 60 zile calendaristice
-dupa expirarea 180 zile de incapacitate temporara de munca bolnavul este trimis in consiliu de expertiza
medicala a vitalitatii pentru aprecierea gradului de pierdere a capacitatii de munca si este prelungit cu cel
mult 30 zile calendaristice
- in caz de imbolnavire de tuberculoza, sida si cancer, certificatul se prelungeste cu respectarea cerintelor
privint prelungirea lui si cu avizarea consiliului de expertiza medicala a vitalitatii durata lui este de cel mult
1an pe parcursul cel mult a ultimilor 2 ani
- certificatul pentru incapacitatea temporara de munca in legatura cu sarcina se elibereaza conform
indicatiilor medicale pe toata durata incapacitatii de munca fara restrictii
-medicul de familie are dreprul sa elibereze de unul singur certificatul pe o perioada de 3 zile calendaristice
iar in total pe cel mult 6 zile, in caz de boli infectioase 5 zile
- in cazul tratamentului in conditii de ambulatoriu certificatul pentru ingrijirea copilului bolnav in virsta de
pina la 7 ani si pentru ingrijirea copilului cu handicap pina la 17 ani se elibereaza mamei sau tatalui pe 14
zile.
- certificatul pentru tratamentul balneo-sanatorial se elibereaza in cazul cind concediu de odihna anual si cel
suplimentar ale salariatului nu sunt suficiente pentru efectuarea tratamentului deplins si deplasarea tur retur
- certificatul pentru concediu de maternitate se elibereaza o singura data, incepind cu a 30 saptamina de
gestatie pe o durata de 126 de zile calendaristice si include concediul prenatal cu o durata de 70 zile si
concediu post natal cu o durata de 56 zile.
50.Componena i funciile de baz ale Consiliului Medical Consultativ.

Consiliu medical consultativ este principalul in asigurarea realizarii intregului complex de masuri
pentru atingerea si mentinerea unui nivel inalt de asistenta medicala a populatiei. Are ca scop sa asigure
existenta si cresterea continua a profiseonalismului cadrelor medicale, respectarea de catre medic a
normelor si principiilor morale si etice. Consiliile medicale consultative exista in cadrul diferitor unitati
sanitare. Din componenta lor fac parte medicul sef adjunct pentru probleme curative, un consultant si unul
curant. Presedintele CMC este membru permanent al consiliu iar ceilalti doi membri medici se schimba in
funtie de afectiunea de care sufera bolnavul examinat
Functiile:
-CMC sanctioneaza prelungirea concediuliu medical in corespundere cu ,, instructiunea cu privire la modul
de acordare a concediului medical in RM,,
- ia decizia de indrumare a bolnavilor si invalizilor la organele de expertiza medicala a vitalitatii in vederea
expertizei sau reexpertizei.
-CMC de la institutiile sanitare publice pentru copii incadreaza in invaliditate copii sub 16 ani
In confermitate cu ,, lista bolilor si a starilor patologice pentru care se acorda dreptul la pensii sociale
pentru copii invalizi din copilarie pina la 16 ani .
- analizeaza desfasurarea si eficienta reabilitarii medicale, contribuie la elaborarea programelor
individuale de reabilitare medico-social a bolnavilor si a invalizilor
-propaga cunostintele si practica expertizei medicale a vitalitatii printre cadrele medicale analizeaza
greselile la trimiterea bolnavilor la expertiza medicala a vitalitatii, precum si cazurile de divergenta
dintre propriile decizii si cele ale consiliului de expertiza medicala a vitalitatii
-CMC examineaza:
-toate cazurile de incalcare a legislatiei privind acordarea concediului medical
- plingerile privind actiunea medicilor legate de acordarea concediului medical
-plingerile privind actiunile medicilor in procesul acordarii asistentii medicale
51.Atribuiile Consiliului de Determinare a Dizabilitii i Capacitii de Munc (CDDCM). Cauzele i

gradele dizabilitii
Pierderea capacitatii vitale poate fi evaluata dupa urmatoarele grade de severitate:
-reducerea capacitatilor vitale de grad mediu (25-49%)
- reducerea capacitatilor vitale de grad accentuat (50-74%)
-reducerea capacitatilor vitale de grad sever sau pierderea totala 75-100%
Cauzele invaliditatii:
1. Invaliditate de boala obisnuita
2.invaliditate de accidente de munca
3. Invaliditate de boala profesionala
4. Invaliditate din copilarie
5. Invaliditate de sindromul ,, cernobil,,
6. Invaliditate legata de serviciu militar
Atribuiile Consiliului de Determinare a Dizabilitii i Capacitii de Munc (CDDCM );

1 incadrarea in invaliditate sau sanctionarea prelungirii concediului medical
2 determinarea gradului de reducere a capacitatii de munca in urma accidentelor de munca, anumite
prescriptii legate de procesul de munca
3 reexaminarea invalizilor
4 evaluarea conditiilor de trai si necesitatii in ajutor social pentru invalizi
5 examinarea cu scop consultativ
6 determinarea cauzei decesului capului familiei in urma accidentului de munca, boli profesionale, sau
actiunilor de lupta in timp de conflicte militare si in ate cazuri ce necesita stabilirea pensiei si despagubirilor
pentru membrii familiei
7 acordarea de ajutor cetatenilor la perfectionarea documentelor necesare pentru efectuarea expertizei
medicale
52. Sisteme de sntate n strintate. Organizaia Mondial a Sntii. Structura. Direciile

prioritare de activitate.
In contextul international pentru prima data acreditarea in sanatate a luat nastere in SUA la inceputul
sec XX-lea la congresul clinic al chirurgilor americii de nord. Congresul din 1913 a luat 2 decizii
importante:
-stabilirea standartelor pentru determinarea calitatii serviciilor chirurgicale
- elaborarea standartelor ce vor permite evaluarea spitalelor
In 1918 a fost elaborate standartele pentru spitalele cunoscute ca Program de Standartizare a
spitalelor la baza caruia era stabilirea si aplicarea de catre spitale a principiilor fundamentale pentru
ingrijirea eficienta a pacientilor. In 1952 a fost formata comisia de acreditare a spitalelor, iar in 1978 isi
schimba denumirea in comisia de acreditare a institutiilor din sistemul de sanatate, care reflecta o evaluare
naturala a calitatii serviciilor medicale in SUA.
Canada deasemenea dispune de un program de acreditare national similar celui american natura
programului in 1958 era descrisa ca voluntara independenta, nationala, bilingva, non profit. Scopurile ei erau
promovarea si incurajarea prin metode voluntare a unui nivel optimal al calitatii serviciilor medicale in toate
aspectele ei prin atingerea standartelor de acreditare de toate spitalele si institutiile din sitemul de sanatate.
Acestea sunt aculte si astazi.
Consiliu australian de standarte pentru institutiile medicale a acreditat primul stpital in 1974.
Standartele stabilite acopera toate departamentele si serviciile unei institutii precum si managmentul ei.
Standartele se divizeaza in 2 parti generale si pentru fiecare serviciu specific.
Anglia a inceput studierea programului national de acreditare in anii 1980. A fost elaborat un document
proiect de standarte care ofera standarte in 3 grupe:
1 managment si servicii auxiliare
2 managment profesional
3 managment departamental
Franta pe baza experientei nord americane a anilor 70 primele recomandari pentru practicele clinice au fost
elaborate la sfirsitul anilor 80 de un grup de experti sub egida,, asociatia pentru dezvoltare si evaluarea in
medicina,,
Aderarea RM la cooperarea europeana la creditare poate fi realizata prin intermediul consiliul national de
acreditare si evaluare in sanatate din 2002.
53. Sistemul de sanatete Bismark.

Modelul bismark este un sistem de protectie sociala conceput de omul de stat german Otto Von
Bismark (1815-1898) potrivit caruia statul are nu numai o misiune de protejare a drepturilor cunoscute, dar
si sarcina de a promovaprin intermediul institutiilor specifice un trai mai bun pentru toti cetatenii, cu
prioritate pentru cei aflati in nevoie.
Se mai intilnesc sisteme de asigurari sociale de sanatete pe contributii obligatorii catre fondurile
speciale de sanatete in Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, Japonia, etc.
Principile care stau la baza acestui sistem:
- orice cetatean trebuie sa fie protejat in mod obligatoriu in caz de imbolnavire de catre o casa de asigurari
( principul acoperii universale)
- cetatenii trebuie sa contribuie la plata asistentilor medicale in functie de capacitatea lor financiara cu o cota
procentuala aceiasi pentru intreaga populatie, dar care poate varia de la o tara la alta
- exista posibilitatea de libera optiune pentru medicul de familie in cazul oricarui asigurat
-intre diferitele categorii sociale se creeaza solidaritate: bolnavii ,consumatori de servicii cu cei sanatosi care
doar contribuie la fondul de sanatate, batrinii cu tinerii, cei bogati cu cei care au venituri mici, familiile fara
copii cu cei cu numerosi copii( principul solidaritatii)
In Germania ca si in alte tari cu asigurari sociale, finantarea serviciilor de sanatate este mixta, in
sensul ca pe linga fondurile de boala constituie din primele de asigurari, mai intilnim si alte surse:
impozitarea, plata directa, co-plata si asigurarile private. Medicii de familie si cei din spital sunt platiti cel
mai frecvent in functie de serviciile prestate.
54.Sistemul de sanatete Beveridge

Sistemul national de sanatate fondat in 1948 de guvernul aburist dupa al doilea razboi mondial,
urmareste acoperirea universala sub aspectul de ingrijire de sanatate si are ca sursa principala de finnantare,
taxele generale. Cheltuielile pentru sanatate au fost 3771$ SUA per capitum reprezentind 8.7% PIB. Altele
caracteristici SNS sunt:
-accesul la ingrijire de sanatate libera pentru toti cetatenii
-exista in paralel un sector privat cu unitati medicale private si case medicale private
- conducerea intregii asistente se asigura prin intermediu autoritatirlor de stat, SNS are un grad relativ ridicat
de centralizare comparativ cu sistemul de asigurari sociale
-eficienta crescuta a SNS britanic este datorat medicilor de familie care sunt platiti per capita si pot primi
sume suplimentare pentru numarul de imunizari, examinari tip screening pentru diferite timpuri de cancer.
Medicii specialisti din spitale de stat sunt majoritatea salariati. Principalul incovininet in sistemul
national de sanatate este reprezentat de ,,listele de asteptare,,
pe care se inscriu pacientii cornici pentru a beneficia de consulatii in cabinetul medicului de familie.
Pacientii isi pot alege liber medicul de familie, existind o serie de limitari pentru medicul specialist
spitalul unde ar putea fi referiti ulterior. Ca si in tara noastra medicul de familie reprezinta primul contact al
individului cu sistemul de ingrijire de sanatate , fiind cel care decide opurtinitatea trimiterii pacientului la
specialist. Asfel cei doi indicatori sintetici care reflecta nu numai eficienta serviciilor de sanatate dar si
nivelul de dezvoltare socio economic sunt : speranta de viata la nastere la femei 81ani , la barbati 76 ani,
mortalitatea infantila de 5,2 decese 0-1 la 1000 nou nascuti vii.
55.Noiunea de asigurare obligatorie de asisten medical. Obiectul i subiecii asigurrii, conform

prevederilor Legii cu privire la Asigurarea Obligatorie de Asisten Medical (AOAM).
Asigurare obligatorie de asistenta medicala reprezinta un sistem garantat de stat de aparare a
intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii, din conturile primelor de asigurare a unor fonduri
banesti destinate acoperii cheltuielilor de tratare a evenimentelor asigurate. Sistemul asigurarii obliggatorii
de asistenta medicala trebuie sa ofere cetatenilor RM posibilitatii egale in obtinerea asistentei medicale
oportune si calitative.
Obiect al asigurarii obligatorii de asistenta medicala este riscul asigurat , legat de cheltuielile
pentru acoldarea volumului necesar de asistenta medicala si farmaceutica, prevazut in programul unic.
Asigurarea are caracter universal si este obligatoriepentru intreaga populatie a tarii.
subiectii ai asigurarii obligatorii de asistenta medicala sunt:
- asiguratul intreprinderea, institutia , organizatia, cu orice forma de prorpietate
-persoana asigurata guvernul , care achita primele de asigurarea pentru copii de virsta prescolara, levii
invatamintului primar, gimnazial si liceal, someri, pensioneri etc
-asiguratorul pot fi atit cetateni ai RM cit si cetateni straini
-institutii medicale- institutiile curativ profilactice, institutii cercetari stiintifice, clinicele universitatii de stat
USMF, alte insitutii care presteaza servicii medicale.
56.Principiile de organizare a Asigurrii Obligatorii de Asisten Medical, stipulate n Legea cu

privire la asigurarea obligatorie de asisten medical.
Principiile de organizare a asigurrii obligatorii de asisten medical
Sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical se organizeaz i funcioneaz avnd la baz
urmtoarele principii:
a) principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul asigurrii obligatorii de
asisten medical bazat pe aceleai norme de drept;
b) principiul egalitii, potrivit cruia tuturor participanilor la sistemul de asigurare obligatorie de
asisten medical (pltitori de prime de asigurare obligatorie de asisten medical, prestatori de servicii
medicale i beneficiari de asisten medical) li se asigur un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete
drepturile i obligaiile prevzute de lege;
c) principiul solidaritii, potrivit cruia pltitorii primelor de asigurare obligatorie de asisten medical
achit contribuiile respective n funcie de venit, iar persoanele asigurate beneficiaz de asisten medical
n funcie de necesiti;
d) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a
participa la sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical, iar drepturile de asigurri medicale se
exercit corelativ cu ndeplinirea obligaiilor;
e) principiul contributivitii, potrivit cruia fondurile de asigurri medicale se constituie pe baza primelor
de asigurare achitate de ctre pltitorii stabilii de legislaie;
f) principiul repartiiei, potrivit cruia fondurile de asigurri obligatorii de asisten medical realizate se
redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului asigurrii obligatorii de asisten medical, conform
legii;
g) principiul autonomiei, potrivit cruia sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical se
administreaz de sine stttor, n baza legii, iar prestatorii de servicii medicale care acord asisten
medical n sistemul respectiv activeaz pe principii de autofinanare i nonprofit.
57.Fondurile Asigurrii Obligatorii de Asisten Medical. Sursele de constituire. Repartizarea
mijloacelor financiare pe fonduri. Mrimea primei de asigurare n form de contribuie procentual i
n mrime fix.
Fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical

In scopul realizrii asigurrii obligatorii de asisten medical, Compania Naional de Asigurri n
Medicin constituie, din contul mijloacelor totale acumulate, i gestioneaz urmtoarele fonduri:
a) fondul pentru achitarea serviciilor medicale;

b) fondul de rezerv al asigurrii obligatorii de asisten medical;
c) fondul msurilor de profilaxie.
d) fondul de dezvoltare i modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale;
e) fondul de administrare al sistemului de asigurri obligatorii de asisten medical.
Compania Naional de Asigurri n Medicin are dreptul s investeasc mijloacele bneti temporar
disponibile ale fondurilor menionate n hrtii de valoare de stat i depozite bancare. Venitul obinut din atare
investiii va fi utilizat pentru completarea acestor fonduri.
Soldurile de mijloace bneti constituite n urma executrii fondurilor asigurrii obligatorii de asisten
medical n anul bugetar precedent se transfer pentru anul de gestiune urmtor, fiind repartizate prin legea
anual a fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical sau prin rectificarea legii fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical pentru anul respectiv, conform urmtoarelor cote: 25% n fondul pentru
achitarea serviciilor medicale, 25% n fondul de rezerv al asigurrii obligatorii de asisten medical,
50% n fondul de dezvoltare i modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Consiliul de
administrare al Companiei Naionale de Asigurri n Medicin va monitoriza corectitudinea distribuirii i
utilizrii soldurilor de mijloace bneti.
Mijloacele financiare ale fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical nu intr n componena
bugetelor i altor fonduri i nu snt supuse sechestrrii i impozitrii.
Modul de constituire i administrare a fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical se stabilete
printr-un regulament aprobat de Guvern.
Cota maxim a cheltuielilor prevzute pentru salarizarea angajailor instituiilor medico-sanitare publice
ncadrate n sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical, precum i principiile i criteriile pentru
determinarea coeficientului de multiplicare se stabilesc anual prin negocieri ntre Ministerul Sntii,
Compania Naional de Asigurri n Medicin, sindicatul de ramur, separat pe tipuri de asisten medical.
Salariul tarifar pentru categoria I de calificare pentru angajaii instituiilor medico-sanitare publice
ncadrate n sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical se stabilete anual prin legea fondurilor
asigurrii obligatorii de asisten medical, n funcie de posibilitile financiare ale fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical.
58. Condiiile generale de organizare a asistenei medicale n cadrul AOAM, conform prevederilor
Normelor Metodologice de aplicare a Programului Unic al AOAM.
Organizarea asistentei medicale In cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala se efectueaza conform
urmatoarelor conditii generale:
a) In caz de boala cit si In caz de vizita profilactica, persoana se prezinta initial, cu actul de identitate si/sau
polita de asigurare obligatorie de asistenta medicala la medicul de familie, care organizeaza asistenta
medicala necesara In volumul stabilit de Programul unic ~i prezentele Norme metodologice;
b) In toate cazurile In care neacordarea la timp a asistentei medicale pune In pericol viata pacientului ~i/sau
a celor ce-1 lnconjoara sau prezinta urmari grave pentru starea sanatatii pacientului sau a sanata1ii
publice, asisten1a medicala urgenta se acorda de orice medic, din orice institutie medico-sanitara
indiferent de forma juridica de organizare ce a 'incheiat contract cu Compania Nationala de
Asigurari 'in Medicina 'in regim continuu, p'ina la stabilizarea starii sanatatii pacientului ~i/sau
t transmiterea pentru tratament 'in alta institutie medicala;
c) asistenta medicala urgenta prespitaliceasca ~i asistenta medicala primara se acorda tuturor persoanelor,
inclusiv celor ce nu au statut de persoana asigurata, cetateni ai Republicii Moldova, 'in volumul stabilit
de Programul unic ~i prezentele Norme metodologice, inclusiv prescrierea medicamentelor compensate
'in volumul stabilit de actele normative in vigoare, rara a fi conditionata plata pentru prestarea acestor
servicii;
d) statutul de persoana asigurata/neasigurata se confirma prin interogarea, 'in modul stabilit, de catre
lucratorii medicali autorizati a sistemului informational al CNAM, utilizand codul numeric personal
(IDNP) din actul de identitate al persoanei sau numarul politei de asigurare obligatorie;
e) n toate cazurile, c'ind este necesara acordarea asistentei medicale urgente, informatia privind statutul
persoanei 'in sistemul AOAM (asigurat/neasigurat) se solicita/verifica doar la finalul acordarii asistentei
medicale urgente;
f) n cazul urgentelor medico-chirurgicale, c'ind persoana necesita asistenta medicala specializata de
ambulator ~i/sau spitaliceasca consultul/intemarea se efectueaza la trimiterea medicului de familie,
serviciului de asistenta medicala urgenta prespitaliceasca, medicului specialist de profil ~i la adresarea
persoanei fr bilet de trimitere;
g) asistenta medicala specializata de ambulator programata se acorda 'in institutiile raionale ~i municipale,
conform principiului teritorial, 'in baza biletului de trimitere (formular 027/e) emis de medicul de familie
in cazurile in care pacientul necesita asistenta medicala, 'insa lipsesc starile mentionate la lit. b) a
prezentului punct, iar asistenta medicala specializata de ambulator programata 'in institutiile de nivel
tertiar se acorda 'in baza extrasului-trimiterii (F-027/e), eliberat ~i completat 'in modul stabilit de
medicul specialist din teritoriu, conform principiilor stabilite 'in sectiunea Asistenfa medicala
specializata de ambulator;
h) asistenta medicala spitaliceasca programata:
1) 'in institutiile medicale raionale i municipale, se acorda conform
principiului teritorial/zonal (pentru zonele, stabilite conform actelor normative 'in vigoare) 'in baza biletului
de trimitere (formular 027 /e) emis de medicul de familie 'in cazurile 'in care pacientul necesita asistenta
medicala, 'insa lipsesc starile mentionate la lit. b) a prezentului punct.
2) 'in institutiile medicale republicane se acorda, 'in baza biletului de trimitere (formular 027/e) emis de
medicul specialist 'in cazurile 'in care pacientul necesita asistenta medicala, 'insa lipsesc starile mentionate la
lit. b) a prezentului pun ct.
3) 1n institutiile medicale departamentale ~i private contractate pentru prestarea serviciilor medicale, se
acorda, 'in baza biletului de trimitere (formular 027 /e) emis de medicul de familie/specialist 'in cazurile 1n
care pacientul necesita asistenta medicala.
59. Tipurile de asisten medical, contractate pentru anul 2016 i metodele de plat a prestatorilor de
servicii medicale, pentru fiecare tip de asisten medical, conform prevederilor Normelor
Metodologice de aplicare a Programului Unic al AOAM.
Pentru anul 2016 este prevazuta contractarea urmatoarelor tipuri de asistenta medicala:
a) asistenta medicala urgenta prespitaliceasca;
b) asistenta medicala primara;
c) asistenta medicala specializata de ambulator;
d) asistenta medicala spitaliceasca;
e) servicii medicale de inalta performanta;
f) ingrijiri medicale comunitare si la domiciliu.
Pentru contractarea serviciilor medicale vor fi utilizate urmatoarele metode de plata a
prestatorilor de servicii medicale:
- per capita;
- per serv1cm;
- per caz tratat;
- per zi-pat;
- per vizita;
- buget global;
- plata retrospectiva per serviciu in limitele bugetului contractat;
- bonificatia pentru indicatori de performanta.
In cadrul procesului de contractare se va tine cont de fluxul real format al pacientilor asigurati si de
realizarea treptata a echitatii in distribuirea resurselor financiare.
Plafoanele de cheltuieli pentru fiecare tip de asistenta medicala sunt stabilite in Ordinul CNAM
nr.661-A din 23.12.2015 ,,Privind fondurile provizorii ale asigurarii obligatorii de asistenta medicala
(bugetul provizoriu) pe anul 2016", du pa cum urmeaza:
a) asistenta medicala urgenta prespitaliceasca - 404 500,0 mii lei;
b) asistenta medicala primara - 1 580 000,0 mii lei, inclusiv medicamente
compensate - 335 000,0 mii lei;
c) asistenta medicala specializata de ambulator - 360 000,0 mii lei;
d) asistenta medicala spitaliceasca - 2 387 078,0 mii lei;
e) servicii medicale de inalta performanta - 160 000,0 mii lei;
f) ingrijiri medicale comunitare si la domiciliu - 8 000,0 mii lei.
In cazul depasirii sumei semestriale planificate (sumei de referinta) pe tara pentru compensarea
medicamentelor, aceasta depa~ire va fi retinuta proportional din contul institutiilor medico-sanitare, care au
depasit suma-limita pentru prescrierea medicamentelor compensate.
60. Indicatorii speciali de supraveghere a copilului primului an de via, ndeplinirea crora este temei
pentru achitarea bonificaiei n asistena medical primar
Supravegherea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului prin examene de bilan, n conformitate cu
actele normative ce in de supravegherea dezvoltrii copilului sntos, aprobate de Ministerul Sntii:
- numarul copiilor, care au efectuat vizite la medicul de familie n termenele stabilite de actele normative
n vigoare. Valoarea realizariiindicatorului constituie 20 puncte pentru fiecare persoana prezentata n
trimestrul de raportare;
- numarul copiilor carora li s-a indicat administrarea profilactica a vitaminei D, cu prescrierea retetei
compensate. Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte pentru fiecare persoana prezentata n
- numarul copiilor, care au efectuat vizitele la medicii specialiti de profil In termenele stabilite de actele
normative n vigoare;
- numarul copiilor, care au efectuat investigatiile (analiza genera/a a sngelui, analiza genera/a a urinei)
n termenele stabilite de actele normative nvigoare. Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte
pentru fiecare persoana prezentata n trimestrul de raportare;
- numarul copiilor, care au realizat programul de vaccinare pentru vrsta de un an. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 20 puncte pentru fiecare persoana prezentata In trimestrul de raportare.
Rata copiilor supravegheati de catre medicul de familie conform standardelor In vigoare In anul de
raportare constituie 85% din numarul total a copiilor care au lmplinit 12 luni In anul 2015 Volumul
bonificatiei pentru performanta se estimeaza trimestrial pentru lndeplinirea indicatorilor de proces/,,per
serviciu" anual pentru indicatorii de rezultat, In modul stabilit de Ministerul Sanatatii i Compania
Nationala de Asigurari n Medicina.
61. Indicatorii speciali de supraveghere a gravidei, ndeplinirea crora este temei pentru achitarea
bonificaiei n asistena medical primar.
numarul gravidelor luate la evidenta n termen de gestatie pna la 12 saptamlni. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 20 puncte pentru fiecare persoana prezentata n trimestrul de raportare;
numarul gravidelor carora li s-a indicat administrarea acidului folic, cu prescrierea retetei
compensate, n primul trimestru al sarcinii. Valoarea realizarii indicatorului constituie 3 puncte
numarul gravidelor carora li s-a indicat administrarea preparatelor de fier, cu prescrierea retetei
compensate, n primul trimestru al sarcinii. Valoarea realizarii indicatorului constituie 3 puncte
numarul gravidelor investigate prin examen ultrasonor n termenele stabilite. Valoarea realizarii
indicatorului la fiecare termen raportat constituie 5 puncte pentru fiecare persoana prezentata In
numarul gravidelor investigate prin RMP (MRS) n termenele stabilite.Valoarea realizarii
indicatorului constituie 3 puncte pentru fiecare persoana prezentata n trimestrul de raportare;
numarul gravidelor, care au efectuat vizitele la medicul de familie n termenele stabilite. Valoarea
realizarii indicatorului la fiecare termen raportat constituie 5 puncte pentru fiecare persoana
prezentata n trimestrul de raportare;
numarul gravidelor, care au efectuat vizitele la medical obstetrician-ginecolog n termenele stabilite.
Valoarea realizarii indicatorului la fiecare termen raportat constituie 5 puncte pentru fiecare
persoana prezentata n trimestrul de raportare.
Rata gravidelor supravegheate de catre medicul de familie conform standardelor n vigoare In anul de
raportare constituie 85% din numarul total a gravidelor la care sarcina s-a finalizat cu naterea In anul 2015
Volumul bonificatiei se estimeaza trimestrial n dependenta de numarul de puncte acumulate de institutia
medico-sanitara i valoarea calculata a unui punct.
62. Indicatorii speciali de prevenire, depistare precoce i supraveghere a maladiilor cardiovasculare i

diabetului zaharat, ndeplinirea crora este temei pentru achitarea bonificaiei n asisten a medical
primar
- Maladiile cardiovasculare
1) numarul persoanelor cu hipertensiune arteriala care se afla la evidenta i primesc tratament antihipertensiv
conform protocolului clinic national sub supravegherea medicului de familie. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 3,5 puncte pentru fiecare persoana prezentata 1n trimestrul de raportare;
2) numarul persoanelor cu vrsta cuprinsa ntre 40 i 65 ani, fr complicatii cardiovasculare (infarct
miocardic, ACV) carora li s-a apreciat indicele SCORE. Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte
pentru fiecare persoana prezentata 1n trimestrul de raportare;
3) numarul persoanelor primar depistate cu hipertensiune arteriala instruite conform programului ,,Scoala
pacientului hipertensiv". Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana
prezentata in trimestrul de raportare.
- diabetul zaharat
4) numarul persoanelor peste 40 ani i din grupul de risc investigate la glicemie. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana prezentata in trimestrul de raportare;
5) numarul persoanelor cu diabet zaharat care se afla la evidenta i primesc tratament conform protocolului
clinic national sub supravegherea medicului de familie in trimestrul de raportare. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 3,5 puncte pentru fiecare persoana prezentata in trimestrul de raportare;
6) numarul persoanelor primar depistate cu diabet zaharat instruite conform programului ,,Scoala pacientului
cu diabet zaharat". Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana prezentata in
trimestrul de raportare.
Rata adultilor cu hipertensiune arteriala a caror tensiune arteriala este sub control In anul de raportare
constituie 25% din numarul total a adultilor cu hipertensiune arteriala.
Volumul bonificatiei pentru performanta se estimeaza trimestrial pentru lndeplinirea indicatorilor de
proces/,,per serviciu" i anual pentru indicatorii de rezultat, In modul stabilit de Ministerul Sanatatii i
Compania Nationala de Asigurari In Medicina.
63. Indicatorii speciali de prevenire, depistare precoce i supraveghere a maladiilor oncologice i

tuberculozei, ndeplinirea crora este temei pentru achitarea bonificaiei n asisten a medical
primar
- oncologice;
7) numarul femeilor de vrsta 25 - 61 ani care au efectuat o data la 3 ani testul citologic Babe - Papanicolau.
Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte pentru fiecare persoana prezentata n trimestrul de
raportare;
8) numarul femeilor, depistate cu patologie n baza testului citologic Babe-Papanicolau, care au fost referite
i investigate prin colposcopie/consultate de catre medicul oncolog-ginecolog din Institutul Oncologic.
Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana prezentata n trimestrul
de raportare;
9) numarul femeilor peste 18 ani i din grupul de risc care au fost examinate anual prin palparea glandei
mamare i au fost instruite n efectuarea autocontrolului. Valoarea realizarii indicatorului constituie 3 puncte
10) numarul femeilor, inclusiv din grupul de risc, cu patologie suspectata in baza palparii glandei mamare,
care au fost referite i investigate prin mamografie/USG. Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte
11) numarul persoanelor luate la evidenta primar cu tumori maligne in trimestrul de raportare: forme vizuale
- st.I, formele nevizuale - st.I-IV. Valoarea realizarii indicatorului constituie 10 puncte pentru fiecare
persoana prezentata in trimestrul de raportare.
- tuberculoza
12) numarul persoanelor investigate la tuberculoza. Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte
pentru fiecare persoana prezentata in trimestrul de raportare;
13) numarul persoanelor luate la evidenta primar cu tuberculoza. Valoarea realizarii indicatorului constituie
10 puncte pentru fiecare persoana prezentata In trimestrul de raportare;
14) numarul de cazuri finalizate de tratament a pacientilor cu tuberculoza In conditii de ambulator conform
standardelor DOTS. Valoarea realizarii indicatorului constituie 80 puncte pentru fiecare persoana prezentata
n trimestrul de raportare.
Criteriile de lndeplinire i modul de evaluare a indicatorilor de performanta se efectueaza In modul stabilit
de Ministerul Sanatatii i Compania Nationala de Asigurari In Medicina.
64. Boala netransmisibila. Notiune. Criterii pentru selectarea si prioritizarea bolilor cu impact
medico-social:
Bolile netransmisibile (BCN) prezint o povar tot mai mare, afectnd dezvoltarea economic i
social a populaiei de pe glob.
Criterii pentru selectarea si prioritizarea bolilor cu impact medico-social:
a) importana problemei pentru sntatea public:
- Inciden, prevalen;
- Gravitate, sechele, handicap;
- Mortalitate;
- Impact socio-economic;
- Comunicabilitate;
- Potenial epidemic;
- Percepie public;
- Cerinele internaionale.
b) Abilitatea de a preveni, controla sau trata problema de sntate:
- prevenie;
- msuri de control i de tratament.
c) Capacitatea sistemului de sntate de a pune n aplicare msuri de control:
- Viteza de rspuns;
- Aspecte economice;
- Disponibilitatea resurselor;
- Ce supraveghere necesit aceast problem.
Mesaje cheie:
- La nivel mondial BNT sunt principalele cauze de deces;
- afectez preponderent rile cu venit mic i mediu;
- mortalitate, morbiditate i invaliditate crescute;
- Povar grea pentru sistemele de sntate;
- impact economic negativ asupra veniturilor naionale(zile pierdute per angajat, economiii pierdute din
cauza morbiditii, pierderi de venit cauzate de pierderea temporar a capacitii de munc);
- contribuie la sporirea nivelului srciei;
- mpiedic dezvoltarea social-econmic a rii.
Msuri recomandate de OMS:
1) politici de control a tutunului;
2) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate n sare zahr i grsimi;
3) amenajarea pistelor pentru pietoni i bicicliti pentru a crete nivelul de activitate fizic;
4) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
5) asigurare a unei nutriii adecvate a copiilor n coli.
65. Bolile netransmisibile principale la nivel global. Factori de risc, caracteristici principale.
Consumul de tutun Dieta nesntoas Inactivitatea fizic Consumul abuziv de
alcool
BCV + + + +
Cancerul + + + +
Diabetul + + + +
Bolile +
respiratorii
cronice
Caracteristici principale:
nu au etiologie cunoscuta
Perioada de latenta mare
Debut greu de repetat in timp
Managementul sanitar sustinut
Apar si in tarile dezvoltate
Factorii de risc au efecte diferite pe anumite grupuri de populatie
Necesita interventii sutinute la nivel national si international
Nr total de decese 68% la nivel global;
Cele mai frecvente cauze de deces in lume;
Tendina de cretere a deceselor;
Majoritatea deceselor sunt nregistrate la vrstele pn la 70 ani;
Decese:
a) BCV 17,5 mln de decese / 46,2% BNT;
b) Cancerul 8,2 mln / 21,7% BNT;
c) Boli Respiratorii Cronice 4 mln/ 10,7%
d) Diabet Zaharat 1,5 mln / 4,0%
66. Bolile cardiovasculare problem important de sntate a populaiei. Impactul medico-social.

Factori de risc. Prevenirea BCV.
- Principala cauza de deces n lume 31% din toate;
- 80% din ele revin BIC, AVC;
- fr diferene eseniale ntre femei i brbai;
- tendia de cretere.
- majoritatea factorilor de risc sunt modificabili;
Maladiile cardiovasculare cuprind un nr mare de boli prezente in toate teritoriile de pe glob, iar
morbiditatea inalta in randul populatiei are in general tendinta de crestere. BCV este cea mai frecventa cauza
de deces. Implicatiile Cv intereseaza colectivitatea, familia si individul prin multiplele sale aspecte sociale,
economice, demografice si familiale, prin nr mare al pierderii de vieti, mai ales premature, BCV influenteaza
reducerea duratei medii de viata, cca 1/3 cazuri duc la incapacitate de munca, abstenism in productie
(imbolnaviri grave in varsta scolara).
Factori de risc:
Biologici: Faactori genetici, de sex, varsta, constitutionali, ras, grupa de snge;
Patologici: reumatism poliarticular, boli transmisibile, focare de infectii, diabet, boli cronice pulmonare,
HTA, obezitatea, hipercolesterolemie, etc.
Mediu ambiant: supraalimentatia, inactivitate fizica, tabagism, alcool, cafeaua, stresul, oligoelementele.
Prevenirea bolilor BCV: prevenirea cuprinde actiuni si activitati generale si medicale inscrise intrun
program teritorial special. Are la baza masuri prfilactice, ce ar reduce factorii de risc si minimalizarea
gravitatii bolii. Planul mondial OMS combaterea si prevenirea: in serviciu medical, HTA, ischemia cardiaca
si cerebrala, cardiomiopatii, cord pulmonar, boli vasculare periferice.
Promovarea si dezvoltarea factorilor de protectie: alimentatie rationala, practicarea sportului,
deprinderi sanatoase de viata si de munca, evitarea riscurilor de imbolnavire, educatia pt sanatate a grupelor
de persoane expuse riscurilor, familiei si individului, depistarea activa cu tratament complet, asigurarea
asistentei medicale ambulatorii si spitalicesti cu medicamente pt diverse forme de BCV.
ntreaga aciune cuprinde:
A. Elaborarea Programului:
1. Cunoaterea populaiei i situaiei socio-economice;
2. Stabilirea prinncipalelor obiective profilactice i de asisten medical n BCV;
B. Aplicarea;
C. Evaluarea msurilor profilactice.

67. Cancerul problem important de sntate a populaiei. Impactul medico-social. Factori de risc.
revenirea cancerului.
-8,2 mln decese 14,6% din totalul deceselor;
-30% cauzele sunt: IMC mare, aport sczut de fructe i legume, lipsa de activitate fizic, consumul de tutun
i alcool.
-consumul de tutun - 20% din decesele de cancer i 70% decesele de cancer pulmonar;
-HVB/HVC i HPV sunt cauza a 20% din decesele prin cancer n rile cu venituri mici i medii;
-tendin de cretere a deceselor;
-Brbai: diagnosticate cel mai frecvent pulmonar, prostat, colon, stomac, ficat;
-Femei: diagnosticate cel mai frecvent sn, colon, pulmonar, uterin, stomac;
Cele mai frecvente cauze de deces:
1) Cancerul pulmonar 1,59 mln decese;
2) Cancerul de ficat 745 mii decese;
3) Cancerul de stomac 723 mii decese;
4) Cancerul de colon 694 mii decese;
5) Cancerul de sn 521 mii decese;
6) Cancerul de esofag 400 mii decese.
Maladiile canceroase sunt una dintre cele mai importante probleme medico-sociale ale ocrotirii
sanatatii. Se manifesta printrun grad inald de afectare a sanatatii populatiei si o mortalitate, care enumera
milioane de vieti dupa OMS 500mln pe an. Caracterul medico-social se confirma prin etiologie si patogenie
complicata, raspandire larga, mortalitate inalta, locul II dupa Cardio-vascular, si prin fenomenul de
intinerire. O alta problema medico-sociala este nivelul inalt de invaliditate primara, raspandit in grupele apte
de munca, prejudicii economice si sociale enorme, durata lunga de spitalizare, influenta asupra nivelului
mediu al sperantei de viata care este o pierdere social-economica incontestabila pt societate.
Factori de risc:
a) Factori fizici: termic, traumatic, lumina solara determina dezvoltarea cancerului : leucemie, cancer
tiroidian, cutanat, osos, pulmonar
b) Factori chimici:
1. cancerigeni demonstrati(nichel, crom, arseniu); derivati organici azotatati( hidrocarburi); derivati
neazotati (clorura de vinil)
2. cancerigeni potentiali inclusiv subst minerale, derivatii organici, produsi chimici naturali
3. cancerigeni chimici ce patrund prin caile respiratorii (fumatul, poluarea atmosferica)
4. cancerigeni chimici ce patrund pe cale digestiva (sol, plante, apa)
c) Factori biologici:agenti microbieni, virali, parazitari, protozoare, mucegaiuri
d) Factori alimentari: cantitatea caloriilor din diet si raportul lor, cantitatea fibrelor alimentare, originea
animalier, efectul nociv al unor obiceiuri.
e) Factori toxici: tutunul, alcoolul
f) Factori metabolici: individual ce stimuleaza sau inhiba actiunea agentilor asupra organizmului
g) Factori hormonali: inclusiv cei sexuali(estradioliul, hormonii sexuali naturali i sintetici
anticonceptionale hromonale)
h) Profesionali, diversi;
i) Genetici;
O alta clasificare de factori de risc:
a) Naturali climaterici;
b) Starea economica;
c) Schimbari in structura de varsta a populatiei;
d) Deprinderi nocive;
e) Factor psihoemotional;
f) Caracterul alimentatiei;
g) Metodele de preparare a alimentelor.
Prevenire:
- Analiza indicilior patologiei neoplazice si tendintele lor;
- Masuri de prifilaxie primara intreprinse de cadrele medico sanitare;
- Educatia pentru sanatate a populatiei;
- Factorul emoional al cancerofobiei;
- Eficacitatea tratamentului;
- Rolul factorilor de risc;
- Importana depistrii precoce;
- Progresele tiintei medicale n domeniul profilaxiei i tratamentului.
68. Diabetul zaharat i bolile cronice ale aparatului respirator problem important de sntate a
populaiei. Impactul medico-social. Factori de risc. Prevenirea
- rata morbiditii adulilor 9%;
- a dus la 1,5 mln decese;
- peste 80% n rile cu venituri mici i medii;
- Tendin de cretere a numarului de decese;
- prevenirea se bazeaz pe dieta sntoas, activitate fizic regulat, meninerea greutii corporale normale,
evitarea consumului de tutun.
Dz a devenit o problema de SP atat in tari dezvoltate cat si in curs de dezvoltare. Prin cresterea
mortalitatii si a riscului de complicatii vasculare, renale, renopatii si neuropatii diabetul a devenit o maladie
cu impact major asupra individului familiei, societatii si care ridica probleme serioase de depistare,
profilaxie si tratament al serviciilor de sanatate in acest domeniu. OMS considera problema preventiei
diabetului zaharat ca poate deveni pe locul 3, daca nu se vor lua masuri de interventie primara, secundara si
tertiara.
Diabetul Zaharat este o boala cu evolutie cronica si larga raspandire, fara cauza precizata, in care
rolul principal il detin tulburarile secretiei de insulina cu perturbari importante in organism, in special
metabolic si vascular.
Factori de risc:
a) Ereditatea nu se transmite boala caatare ci doar predispozitia
b) Obezitatea - locul 2, persoane a caror greutate depaseste cu 20% greutatea ideala
c) Profesiunea ocupatiile sedentare, activitati cu expunere la emotii mari, responsabilitate, frecventa mai
crescuta
d) Mediul geografic morbiditatea diabetica este in stransa corelatie cu nivelul de trai, cu conditiile de
munca sau gradul de civilizatie al respectivei zone geografice.
e) Varsta poate surveni la orice varsta, prezentand o serie de variatii in raport cu acesta, mai rar in
copilarie, creste la pubertate, atingand valori maxime la varsta adulta.
f) Sexul - mai frecvent se considera in prezent la femei: ,odificarea modului de viata a acesteia, viata
cotidiana mai stresanta, prag de rezistenta nervoasa mai diminuat.
g) Mediu rural/urban - incidenta mai crescuta in urban
h) Factori specifici feminini avorturi spontane repetate.
i) Factor iatrogen administrarea sulfamidelor
Prevenire:
1. Elaborarea si realizarea masurilor de combatere a factorilor de risc ai diabetului- depistarea si evidenta
persoanelor cu ereditate pozitiva;
2. Elaborarea actelor normative necesare pt asigurarea realizarii program national MolDiab;
3. Perfectionarea formelor si intensificarea activitatii profilactice la toate nivelurile sistemului de ocrotire a
sanatatii;
4. Instruirea lucratorilor medicali in problemele diabetologiei preventive;
5. Implimentarea in practica medical a programului cu privire la profilaxia diabetului.
Sistemul respirator Boli ale cailor respiratorii (boli pulmonare obstructive) - pot provoca
ingustarea sau blocarea cailor respiratorii. Includ: astmul, emfizemul pulmonar, bronita cronic. Pacientii
care sufera de boli ale cailor respiratorii prezinta dificultati de respiratie
- a cauzat deceseul a peste 3 mln oameni- 6% din lume;
- peste 90% n rile cu venituri mici i medii;
- cauza principal: Consumul de tutun;
- afectarea : brbai=femei;
- este incurabil;
Factori de risc
a) Neinfluentabili: Vrsta si sexul , sunt asociati adesea riscului crescut. Astmul bronsic apare cu
frecven crescut pn la 40 de ani; pn la pubertate este mai frecvent la bieti, apoi raportul se
inverseaz.
b) Influentabili: Tabagismul, Efortul fizic(Astzi este recunoscut faptul c efortul fizic poate induce criza
de astm bronsic: exercise-induced asthma. De asemeni, n efort creste frecventa respiratorie si
volumul de aer ventilat.) Factorii psihici (favorizeaz adesea instalarea/agravarea unor fenomene
respiratorii. Pot fi: emotii puternice, reflexe conditionate, situatii conflictuale, traume psihice,
personalitate nevrotic. Cumulul mai multor evenimente existentiale stresante, mreste susceptibilitatea
individului la boal) Habitatul (Confortul termic, numrul de persoane ce locuiesc ntr-o ncpere,
ventilatia (aer viciat, aer conditionat), tipul de inclzire (sobe cu gaz, crbuni - pericol de intoxicatie cu
oxid de carbon), prezenta mucegaiurilor); Conditiile meteorologice (influenteaz cert starea
respiratorie prin valori extreme si variatii mari ale: temperaturii ,umidittii relative, presiunii
atmosferice); Poluarea mediului nconjurtor ((inclusiv fumatul pasiv) prin: industrializare,
urbanizare noxe domestice Factorii de mediu ambiant intr de la nastere sau pe perioade lungi de timp
ca risc pentru individ sau comunitate);
Prevenire:
-Incercati sa utilizati hota in timp ce gatiti si evitati produsele de ingrijire care contin aerosoli.
-Practicati cat mai multe exercitii fizice; acestea sunt benefice pentru intreg organismul, inclusiv pentru
plamani, care au nevoie de oxigen.
-Daca suferiti de vreo boala pulmonara cronica (astm, BPOC), discutati cu medicul curant privind strategiile
prin care sa tineti simptomele sub control si sa evitati crizele.
-Acordati atentie sanatatii pulmonare si la locul de munca.
-Evitati inhalarea fumului toxic de la produse chimice, solventi si vopsele. Purtati o masca de protectie
atunci cand lucrati cu substante chimice sau in conditii nesigure de munca.
69. Impactul medico-social al tabagismului, consumului abuziv de alcool, activitatii fizice reduse si
dietei nesanatoase.
Alcoolul:
- cel mai mare consum se atest n Regiunea European;
- al 3 factor valoric al morbiditii dup HTA, Tabagism;
- brbaii consum de 2,2 ori mai mult dect femeile la nivel global;
- 3,3mln de decese la nivel mondial 6%;
- Conduce la peste 200 de dereglri a strii de sntate;
- Responsabil de 25% din nr total de decese la persoanele 20-39 ani;
- Este demonstrat legtura cauz-efect ntre consumul de alcool i morbiditatea prin TBC, precum i
evoluia infeciei HIV/SIDA;
Consumul abuziv de alcool, dupa cum se stie, sporeste morbiditatea somatica si psihica a populatiei.
Mortalitatea cauzata de alcoolism si maladiile legate de el, conform datelor Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, cedeaza numai bolilor cardiovasculare si tumorilor maligne. Cercetarile stiintifice organizate de
companiile de asigurare sociala din SUA au aratat ca nivelul de mortalitate intre persoanele consumatoare
sistematic de alcool e de doua ori mai inalt decat la cele abstinente.
Exista o corelatie intre consumul de alcool si mortalitatea legata de hepatitele cronice si cirozele
hepatice. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1990-1993),. in Republica
Moldova acest indice in anul 1995 alcatuia 90,5 cazuri.
Sunt cunoscute gastritele alcoolice cronice, ulcerul stomacal si duodenal, enterocolite la pacientii cu
alcoolism. Un impact deosebit are alcoolismul in maladiile cardiovasculare. Alcoolul ataca verigile
sistemului cardiovascular. Alcoolul are actiune depresiva asupra sistemului imun, modifica reactivitatea
organismului, favorizand astfel procesele inflamatoare, morbiditatea sistemului pulmonar, inclusiv
tuberculoza.
Activitatea fizica: Sportul reuneste toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare
organizata sau nu, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii
sociale, sau sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel. Sportul inseamna sanatate,
optimism si pofta de viata. Efectele favorabile ale sportului asupra starii de sanatate, influenteaza functiile si
sistemele organismului uman.
Beneficiile aduse de practicarea sportului, corpului uman, sunt nenumarate:
- Sportul favorizeaza procesele de crestere si de dezvoltare fizica;
- Sportul previne si corecteaza atitudinile incorecte al corpului;
- Sportul corecteaza deficientele fizice;
- Sportul ajuta la eliminarea kilogramelor in exces si autoregleaza greutatea corporala. Scade masa totala de
grasime din structura viscerelor (ajuta la obezitate);
- Sportul elimina prin piele, cu ajutorul procesului de transpiratie, o gama larga de toxine, impuritati,
grasimi, hormoni.
- Creaza vasodilatatie, cantitatea de sange care circula prin organism se mareste, producand oxigenul necesar
proceselor ce au loc la nivelul celulelor si al tesuturilor;
- Regleaza in mod stralucit metabolismul organismului uman. Metabolismul grasimilor: creste capacitatea
muschiului de a prelua grasimile din sange si de a le utiliza pentru a produce energie (are rol benefic in
ateroscleroza); Metabolismul glucidelor: creste capacitatea muschiului de a extrage (prelua) glucoza din
sange (rol benefic in obezitate);
- Sportul intareste oasele, muschii, creste capacitatea functionala a aparatului locomotor;
- Sportul creste capacitatatea functionala a aparatului cardiovascular.
Tabagismul:
-ucide din consumatorii si;
-cauza de deces a 1/10 din aduli;
- 90% din cazurile de cancer pulmonar; 80%din BPCO; 50% din BCV;
-cauzeaz anual deceseul a peste 600 mii decese la fumtorii pasivi;
MPOWER (Monitor Protect Offer Warn Enforce Raise)
- Monitorizarea consumului de tutun i a politicilor de prevenire;
- Protecia oamenilor de consumul de tutun;
- Oferirea ajutorului pentru abandonarea consumului de tutn;
- Avertizarea cu privire la pericolele consumului de tutun:
- Impunerea interdiciilor privind publicitatea tutunului, promovarea vnzrilor i sponsorizarea;
- Creterea taxelor la produsele din tutun.
Tabagismul este considerat o maladie care are toate atribuiile unei epidemii sau mai exact a unei
pandemii a secolului. S-a estimat, c pierderile anuale nete datorate tutunului, suferite de resursele financiare
ale planetei se ridic la 200 miliarde dolari US, fiecrei mii de tone tutun consumat i revine
Efectele negative pe termen scurt n urma inspirrii fumului de igar sunt: creterea ritmului inimii,
creterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavitii bucale, nglbenirea dinilor, eritarea naso-
faringelui i a laringelui, apariia tusei, scderea rezistenei la infecii respiratorii a organismului, iritarea
ochilor. Pe termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al fumtorului cu
tuse, expectoraie, respiraie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronite cronice, boli
cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitaii bucale, al esofagului, laringelui, vezicii urinare; cancer
pulmonar i alte forme de cancer, etc.
70. Obiectivele majore ale Planului Global de Actiune pentru prevenirea si controlul bolilor
nestransmisibile, 2013-2020.
OMS stabilete 10 direcii:
1) Leadership, contientizare i angajament;
2) Msuri de rspuns ale sistemelor de sntate;
3) Aciuni n comunitate la locul de trai;
4) Politici i msuri de combatere a conducerii n stare de ebrietate;
5) Disponibilitatea alcoolului;
6) Comercializarea buturilor alcoolice;
7) Politici de pre;
8) Reducerea consecinelor nefaste ale consumului de alcool i intoxicaiei cu alcool;
9) Reducerea impactului asupra sntii populaiei a buturilor alcoolice;
10) Monitorizare i supraveghere.
Planului Global de Actiune pentru prevenirea si controlul bolilor nestransmisibile, 2013-2020:
1) Sporirea prioritii acordat prevenirii i controlului BNT n agendele globale, regionale, naionale i
obiectivelor de dezvoltare;
2) Consolidarea capacitilor naionale de management, guvernare, aciune multisectorial i
parteneriate pentru prevenirea i controlul BNT;
3) Reducerea factorilor de risc modificabili pentru BNT;
4) Consolidare i orientarea sistemelor de sntate pentru a aborda i preveni BNT;
5) Promovarea i sprijinul capacitilor naionale de cercetare de nalt calitate i de dezvoltare pentru
prevenirea i controlul BNT;
6) Monitorizarea tendinelor i factorilor determinani ai BNT i evaluarea progresului n prevenirea i
controlul lor.

Intrebari Rezolvate Medicina Social

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Rezolvate Medicina Social

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release by MedTorrents.

ntrebri rezolvate la Medicina social

2. Managementul sanitar ca tiin i obiect de studiu. Noiune. Funciile managementului.

b) Organizare - stabilirea relaiilor de autoritate i responsabilitate pentru ca s poat fi atinse obiectivele

c) Funcia de personal - include recrutarea i selectarea personalului, descrierea posturilor, plasarea

d) Conducerea - stabilirea pentru subordonai a drepturilor i obligaiunilor, meninerea comunicrii pentru

e) Controlul - monitorizarea i evaluarea performanei, mbuntirea calitii continue. Implic stabilirea de

3. Rolurile managerului i stilurile de conducere.

4. Etapele de dezvoltare a sistemului de sntate din Republica Moldova.

- Crearea infrastructurii instituiilor medicale in localitatile rurale i urbane;

- Implementarea noilor metodelor de studiere i promovare a sntii;

- Rol major au avut: M. Ghehtman, N. Testemianu, V. Kant;

- Realizarea reformelor n perioada de tranziie de la sistemul Semaco la sistemul Bismark.

- Implementarea Asigurrilor Medicale Obligatorii 2001 2004

5. Structura i principiile fundamentale ale sistemului de ocrotire a sntii n Republica

6. Autorizarea exerciiului profesiunilor medico-sanitare i farmaceutice. nlesnirile pentru

nlesnirile pentru lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici

c) compensare lunar a costului a 30 kW/or de energie electric i compensare anual a costului

8. Sntatea individual i sntatea populaiei. Definiii. Indicatorii de msurare a strii sntii

9. Demografia. Definiia, obiectul de studiu. Compartimentele. Scopul studierii populaiei i

11. Statica populaiei. Definiia, caracteristicile principale. Recensmntul populaiei. Clasificare,

Recensamintul populatiei-reprezinta o cercetare statistica care are ca scop inregistrarea populatiei la un

14. Micarea natural a populaiei. Indicatorii reproducerii populaiei.

16.Micarea natural a populaiei. Mortalitatea matern i mortalitatea infantil. Metodele de calcul

1) Perioada antenatal 22 sptmni - natere;

2) Perioada intranatal - de la nceputul naterii pn la sfritul ei;

3) Perioada neonatal precoce: natere - 6 zile i 23h;

Pentru aceste perioade se calculeaz:

b) mortinatalitatea: (nn mori/ nr nn vii)*1000 (RM=6,8 promile);

4) Perioada neonatal tardiv: o sapt - 4 sptmni;

5) Perioada postneonatal: 4 sapt - 1 an;

Pentru aceste perioade se calculeaz:

-Rata de mortalitate neonatala=Nr de decese 0-27 zile/Nr de nascuti vii x1000;

-Rata de mortalitate postneonatala=Nr de decese 28-364 de zile/Nr de nascuti vii x 1000;

Structura mortalitii infantile dup cauze de deces n Republica Moldova:

19. Sperana de via la natere. mbtrnirea populaiei. Caracteristica i importana lor.

Imbatrinirea populatiei - fenomen demografic ce se datoreaza modificarilor inregistrate de evolutia

-Consecintele imbatrinirii populatiei pe planul proiectiei sociale si al asistentei medicale persoanelor

Coeficient de mbtrnire: (pers peste 60 ani/P medie)*100

Indicii ce caracterizeaza miscarea migratorie a populate:

21. Morbiditatea populatiei. Definitie. Metode de studiere. Incidenta , prevalenta, afectiunea

23. Morbiditatea generala. Modul de completare a tichetului statistic. Structura incidentei si

24 Clasificarea international a maladiilor.

25. Structura organizationala a serviciului de Asistenta Medicala Urgenta in RM. Organizarea

Pentru a asigura operativitatea deservirii urgentelor medico-chirurgicale structura organizatorica a

26. Documentaia de eviden i indicatorii de activitate ai serviciului de Asisten Medical Urgent.

Indicii activitatii serviciului de asistenta medicala urgenta:

8)Indicele solicitarilor neargumentate:

27. Structura organizaional a serviciului de Asisten Medical Primar n Republica Moldova.

Centrul de sanatate Oficiul medicilor de familie

Oficiul medicilor de familie Oficiul de sanatate

Asociatia medicala teritoriala Centrul de sanatate

Centrul medicilor de familie Oficiul medicilor de familie

28. Clasificarea instituiilor de asisten medical primar.

In functie de criteriile mentionate,asistenta medicala primara se acorda in:

30. Programarea activitii instituiei de asisten medical primar.

31.Serviciile profilactice incluse n Asistena Medical Primar, conform prevederilor

32.Serviciile medicale curative incluse n Asistena Medical Primar, conform prevederilor

Serviciile medicale curative incluse n Asistena Medical Primar:

c) tratament n cabinete de proceduri i la domiciliu (injecii intramusculare, intravenoase, inclusiv asigurare

d) prescriere de tratament medical i igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, n tratament

e) monitorizarea tratamentului i a evoluiei strii de sntate a bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor,

f) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaiilor paraclinice i de diagnosticare, inclusiv cu utilizarea

i) asistena medical la domiciliu, inclusiv n cazul urgenelor medico-chirurgicale, acordat n limitele