CAP VII.

SECIUNEA I.
ACIUNI SPECIFICE POLIIEI PE ACEAST LINIE DE INFRACIUNI

O misiune foarte important a organelor de poliie este aceea de

se adapta n timp foarte scurt i ntr-un mod forte eficient la noile
modaliti de svrire a unor infraciuni. La fel s-a nt2mplat i n ceea
ce privete crile de credit. Odat cu apariia acestora n societatea
romneasc au nceput s fie svrite infraciuni ce se afl n strns
legtur cu aa-ziii bni de plastic. Printre cele mai frecvente
infraciuni sunt furtul cardurilor i folosirea frauduloas a acestora dar
i falsificre sau contrafacerea crilor de credit. Aceste infraciuni de
multe ori apar n concurs.
Scopul savarsirii acestor fapte este reprezentt de banii existenti
in contul cardului. Insa, pentru folosirea cardului este nevoie de
prezent fizica a celui ce il are in posesie, cunoasterea codului p.i.n. al
cardului, cod personalizat. Daca cardul este furat acest lucru putin
ingreunat caci in orice moment ti se poate pune o intrebare de catre
reprezentantul bancii sau casierul caruia i-ai inmanat cardul pentru a
scoate numerar sau pentru a efectua o plata. In astfel de cazuri, daca
raufacatorul nu are la cunostinta datele personle si numarul de cont al
victimei va trebui sa folosesca intr-un mod mai putin periculos cardul
furt.
un mod mai putin periculos de a folosi un astfel de card este
acela de a efectua cumparaturi de pe internet cu ajutorul acestuia,
insa acest lucru este posibil numai daca cardul este valabil si in
strainatate sau peste granitele statului din care face parte organul
bancar emitent.
 dar si pe internet se efectueza asfel de cumparaturi numai de la
magazine mici, care nu au multe sisteme de securitate si verificare a
cardului si a posesorului, efectuand asfel livrari de marfuri de multe ori
pe baza unor carduri cu contul gol, carduri expirate sau fara a verifica
daca e cunoscut numarul de cont al cardului sau nu, in felul acesta
micile magazine on-line fiind pagubite.
de aici a rezultat necesitatea crearii unor sectoare politienesti
specializate pe astfel de tipuri de infrctiuni cunoscuti pe plan
international ca cyber-cops.
1
politistul care alearga pe strazi cu pistolul in mana este o specie
pe cale de disparitie. In zilelel noastre furtul electronic aduce castiguri
mult mai mari decat cel traditional. Prin computer, media castigului se
ridica la 250.000 dolari iar probabilitatea de a fi prins este de 2 la suta.
Nasii cyber-spatiului isi fac reclama la vedere, in modul cel mai agresiv
cu putinta:
pune mana pe un computer si pe telefon! Cauta pe internet,
hackers catalogue. Vei gasi acolo zeci de mii de carti de credit
valabile... Pline de bani cre te asteapta pe tine, care pot fi cheltuiti pe
orice vor muschii tai.
}i cum gruparile criminle au avut intotdeauna o mare slabiciune
pentru inaltele tehnologi precum si motivatiile extrem de puternice
pentru a le folosi, este lesne de acceptat concluzia specialistilor potrivit
careia crima organizata si tehnologia vor converge tot mai mult. Cei
care vor incerca sa-si uneasca eforturile in combaterea atacurilor
sistemelor informtice vor avea de infruntat patru tipuri de amenintari:
1. Incalcari a unor drepturi de autor;
2. Fraude electronice prin introducerea unui cod de cces
pemitand deturnari de fonduri;
3. Spalarea banilor si infractiuni de natura sexuala;
4. Piratarea programelor.
1
art. preluat ]i prelucrat din revista Poli\ia Rom@n` nr. din nov.2000
 Sa reusesti sa faci din cyber-spatiu un loc sigur si sa convingi
oamenii de afaceri si utilizatorii de acest lucru este un deziderat
importnt pentru dezvoltreaa comertului electronic.
dar infractionalitatea online, care include toata gma, incepand de
la sabotarea computerelor pana la spionajul industrial si fraudele cu
carti de credit este cunoscuta ca fiind foarte greu de urmarit si cand
companiiile cad victime acestui gen de agresiuni, de regula pastreaza
tacerea de teama de anu deveni ridicole.
asfel numarul czurilor nereclamate este imens, analistii estimand
ca doar 10% din criminalitatea prin computer este dezvaluita
autoritatilor in drept.
cum o multitudine de site-uri ofera programe de hacking
instrumentele sunt la fel de simplu de procurat ca si jocurile pe
calculator. }i spionajul industrial trage foloase serioase din reteaua
eletronica, fiindu-i mult mai simplu unui individ sa fure informati
dulmecand prin retea decat sa se infiltreze fizic in firm-victima, a
declarat avocaatul }tefan jaeger, membru al grupului bka pentru
comertul electronic.
cu toate acestea frauda clasica este de deprte cea mai
raspandita si cea mai profitabila forma de cyber-criminalitate. Mai
exact este vorba de accesul fraudulos la un sistem de procesare
utomata a datelor dupa spargerea codului unui cip care valideaza
tranzactii electronice, de l distribuitoarele de bilete pana la bancomate.
Astfel estorcarea de fonduri nu poate fi decat urmatorul pas.
hotul viitorului va urmari sa fure nu doar numarul cartii de credit
ci chiar identitatea persoanei respective identificandu-se cu aceasta
pana si la bolile suferite in trecut sau in prezent. Deja o astfel de idee a
fost folosita pentru realizarea unui film de mare succes. Sa speram ca
nu indeplini nimeni un astfel de proiect in realitate.2

2
art. preluat din revista Poli\ia Rom@n` nr. din nov. 2000
 SECIUNEA II.
Msuri luate pentru contracararea acestui fenomen
INFRACIONAL PE PLAN INTERAIONAL3

Poliia european a nceput s reacioneze n faa acestei

ameninri. Germania spre exemplu dispune de propria sa patrul pe
Internet, care monitorizeaz reeua 24 de ore din 24 n privina
activitilor ilegale i coopereaz ndeaproape cu Unitatea de Reacie
la Urgenele pe Computer. n Anglia, unde o brigd naional de
combatere a infraciunilor prin computer va ncepe s funcioneze de
anul viitor, exist n cadrul Scotland Yard-ului o unitate specializat n
combaterea criminalitii prin computer.
Analistii declara ca nu e suficient acest stadiu in care se afla
combaterea cyber-criminlitatii iar politia este departe de un adevarat
inceput al acestei lupte. Adeseori, echipamentul de care dispune
aceasta este peste masura de invechit, sumar, insuficient si nu de
putine ori politistii actioneaza dupa principiul fiecare cu computerul de
acasa.
in plus, numarul ofiterilor specilizati in acest gen de
infractionalitate este calificat drept ridicol de scazut, in raport cu
dimensiunile obiectivului propus.
cooperarea internationala agentilor de aplicare a legii se
deruleaza intr-un litm lent, intr-un domeniu in care escrocii pot strabate
frontierele, prin retea, in interval de cateva secunde. Insa cei
insarcinati sa aplice legea nu numai ca nu pot patrunde in late
jurisdictii dar sunt obligati sa completeze o formularistica complicata
pentru a-i determina pe colegi sa preia urmarirea infractorilor in
propria lor tara. Ast dureaza uneori saptamani si luni, timp mai mult
decat suficient ca hackerii sa dispara in spatiul cyber. Conferinta g8
privind infractionalitatea pe internet, desfasurata in luna mia, la paris,
3
art. preluat din rev. Poli\ia Rom@n` din nov. 2000 semnat de Rodica Piloiu
si-a propus sa puna bazele unei cooperari internationale, dar a produs
putine initiative, deleggatii nereusind sa cada l un acord nici in ceea ce
priveste necesitatea infiintarii unei cyber-politii.
exista inca diferente semnificative intre statele membre u.e. in
ceea ce priveste definitia unei cyber-infractionalitati.
 SECIUNEA IV.
Apariia unor noi metode de efecture a plii prin
ALTE FELURI DE SUPORI I APARIIA APARATELOR 3G

Datorita dezvoltarii continue si intr-un proces accelerat a tuturor

domeniilor vietii economice si sociale s- inregistrat un astfel de aspect
si in materie de carti de credit si terminale wireless care datorita
posibilitatii lor de accesare internet exact c si cum s-ar folosi un
computer. Astfel se pot face plati, de incasari, nefiind necesar un
suport fizic pentru acesti bani electronici folositi cu ocazia unor astfel
de operatiuni financiare. In cazul in care aparatul ar fi furat, avariat sau
pierdut nu se va inregistra nici un efect asaupr conturilor pentru ca
pentru a putea fi accesate, chiar daca cel ce vrea sa savarseasca o
asfel de fapta cunoaste datele personale ale victimei nu v sti codul
personal al contului si alte dte confidentiale inregistrate de banca.
trebuie meniont ns faptul c se poate folosi orice aparat
wireless acestea nefiind personalizate asemeni cardurilor. Rezult nc
o dat, de aceast dat n mod categoric, c furtul terminalului nu are
efect asupra conturilor personale ale utilizatorului.
un alt aspect de evoluie fost nregistrat i n cazul cardurilor.
Astfel au aprut aa-zisele smart crads - carduri inteligente care sunt
prevzute cu un cip asemntor celui de pe cartelele telefonice ns cu
capaciti de nmagazinare de date mai mare.
aceasta schimbare s-a produs din doua mari motive:

- Necesitatea inmagazinarii unor mai multe date decat ar fi permis

banda magnetica;
- Ingreunarea contrafacerii si aproape excluderea falsificarii datorita
aparitiei componentei electronice care ingreuneaza foarte mult acest
lucru si in cazul in care -sra incerca astfel de mijloace ar fi necesare
sume foarte mari de bani cre nu ar fi puse laa dispozitie decat de retele
foarte puternice si bine organizate. Dar pana la aparitia acestor va mai
trece ceva timp avand in vedere noutatea cardurilor de acest tip care
functioneaza in paralel cu cele de tip vechi.
In septembrie 2000 fleet credit card services si providian au
lansat primul lor smart card in sistem visa. Insa primul astfel de card
va fi introdus in s.u.a. pana la sfarsitul anului. Acest vis smart este
replica la blue card emis de catre american express, prima propunere
de card inteligent care a aparut si fost emisa pe teritoriul statelor
unite. In momentul actual exista mai mult de trei milioane de detinatori
de astfel de carti de credit de la lansarea ei in septembrie 1999.
American express se steapta la o crestere a numarului de posesori ai
cardului albastru pana la 4 milioane pana la sfarsitul anului in curs.
providian ofer o versiune din plastic transparent a smart
cardului n sistem visa. Cuvntul care apare pe toate cardurile emise
de providian este clear (clar). Asfel au aprut urmtoarele variante
ale unui astfel de card:
- Clear advantage;
- Clear security;
- Clear problem resolution;
- Clear satifaction;
- Clear future;
Fleet credit card services ofer cardurile sale n sistem visa
sub denumirea de fusion cuvnt ce apare pe fiecare card de acest
tip.
Unul din motivele pentru care cardurile inteligente au fost
introduse in activitatea bancara este costul. Aceste carduri costa in jur
de 5 pana la 10 ori mai mult decat cardurile magnetice normale. In
functie de forma de silicon pe care o au si de confirmarea inscriptiilor si
celorlalte semne de securitaate, ajung de obicei la un cost de 5$ si
uneori chiar mai mult. In orice caz consortiile internationle gemplus,
sun microsystem si visa u anuntat o spargere pietii cardurilor in acesta
vara cu aceste noi paritii in domeniu.
Aceste trei firme au dezvoltat un sistem de smart carduri cu un
plafon minim de emitere de 3$.
Un astfel de tip de card emis acum de gemxpresso lite care
poate presta pe langa serviciile bancare de pana cum o multitudine de
combinatii aplicaative cum ar fi bonusuri de loialitate, acces securizat
pe internet pentru efectuarea de incasari si plati cu jutorul unui
aparatspecial conceput ce poate fi folosit in orice casa si de orice
cetatean, si serviciul de creare de depozite bancare electronice cu
toate avantajele unui astfel de depozit ce s-ar face in mod uzual; toate
aceste servicii se pot face laturi de vechile servicii oferite de sistemul
cardurilor de debit sau de credit de tip visa.
Acest nou cip ofera o capacitate sporita de incarcare si memorre
de date, lucru ce conduce la o securitate ridicata a datelor inregistrate
sau trasferate de pe un card dupa ca a fost emis.
Purtatorii de cuvant ai firmei visa au afirmat ca in acest moment
se lucreaza la un nou sistem din care sa rezulte un card multifunctional
al carui cost sa poata fi usor justificat avand in vedere toate serviciile
pe care le aduce.
In timp ce primele carduri inteligente emise de vis ofera in
special o limita initiala de valoare a sumei aflate in contul cardului
pentru bancile ce emit asfel de carduri si foarte putine servicii
functionale detinatorilor, datorita dezvoltarii sistemului bazat pe
carduri inteligente in mod sigur se va inregistra un salt tehnologic pe
piata din statele unite in acest domeniu precum si datorita presiunii
exercitate de firma visa in acest sens, de patrundere tot mai
accentuata a noului tip de card.
Primii trei emitenti initiali vor scoate pe piata carduri inteligente
de tip visa care vor acoperi un procent de 20% din numarul total de
carduri existent.
 In mod sigur se poate afirma ca mai mult de 6 milioane de
americani vor detine carduri inteligente de tipul clear, fusion,
amex blue or filest usa general smart card pana la finele anului
viitor.
In orice caz reprezentantii firmei providian au anuntat ca
numarul de carduri inteligente visa scoase de ei pe piata se vor limita
initial la un numar restrictiv de potentiali clienti si pana la sfarsitul
anului acest numar va fi largit in functie de cererea existenta la acea
vreme.
Cipul acestui card, conectat cu ajutorul unui aparat special
conceput la calculatorul personal, va avea capacitatea:
1. De a asigura clientilor un acces in siguranta la sumele adaugate
drept bonus de catre emitenti pentru loialitate in site-urile web
deschise pe internet de catre acestia din urma;
2. De a asigura siguranta efectuarii de plati si incasari cu jutorul
calculatorului personal;
3. De a asigura detinatorilor unor asfel de carduri incarcarea conturilor
aferente cardurilor lor prin intermediul calculatoarelor personale
fara ca sa riste vreodata ca sa fie nevoiti sa-si cumpere un nou card
datorita unei eventuale depasiri a termenului de reincarcare a
contului, in cazul emiterii sumei din acest cont, cardul va putea fi
reincarcat oricand si refolosit, contul nefiind dezafectat numarul lui
fiind stocat in memoria permanenta a cipului cu care este inzestrat
acesta.
Reprezentantii visa au indicat de asemeni ca asteapta sa extinda
posibilitatea de utilizare a cardurilor inteligente concepute de ei si in
ramurile ce privesc activitatile de debit si afaceri ale persoanelor
juridice.
S-a mai afirmat ca autentificarea acestor carduri prin intermediul
internet impreuna cu alte initiative ce urmeaza a fi anuntate si puse in
practica pot conduce la un nivel mai mic a valorii sumei depuse in cont
pentru inceput si a costului cardului propriu-zis.
In timp ce visa nu cere emitentilor de carduri intelingente sa
presteze alte servicii pe langa cele statutate, altele pe langa plat
comisionului perceput pentru operatiunile bancare efectuate pe card,
cele mai multe astfel de servicii vor fi cele de ccesare a cardului pentru
efectuarea de plati si cele de premiere a clientilor pentru loialitate.
Aceasta initiativa este pusa acum in practica, pentru o testare a
pietii, pentru modificre in caz de necesitate a acesteia si pentru a usur
promovarea acestui produs pe piata.
Noul program, pentru pute fi rulat in primele 3 luni ale anului
2001, va combate initial limita minima acceptata pentru emiterea unui
astfel de card pentru cei ce efectueaza opertiuni comerciale cu ajutorul
internet-ului.
Acest program poate conduce la scadere a platilor efectuate la
schimburile ce se fac on-line, (prin retele informatice) si la
transformarea unui card care este inexistent in timpul tranzactiei,
adica plata se va face mai tarziu prin operatiuni efectuate mod direct
de operator cu contul sau si banca, intr-un card ce devine existent si
care va efectua in celasi moment plata, ne mai fiind necesare trimitere
de cereri de efectuare platii catre banca celui ce cumpara prin
intermediul internet si nici aprobarea ceruta de banca acestuia pentru
eliberarea banilor din cont si efectuarea efectiva a platii.
Orice tip de card poate fi verificat cu ajutorul internet-ului in ceea
ce priveste existenta unei lichiditati in contul acesteia sau a existentei
propriu-zise a crdului.
Cand un client este gt sa efectueze o operatiune de cumparare
on-line acest va ave la dispozitie optiunea de a face o verificare a
cardului inteligent in mod direct fara a folosi programe speciale
deoarece cipul cestuia prezinta instantaneu cu conectarea sa la
calculatorul aflt in reteaua internet, calculator prevazut cu un aparat
special de citire a acestor carduri.
Cardurile prevazute cu banda magnetica necesita ca detinatorul
unui asfel de card sa introduca o parola in timp ce detinatorul de card
inteligent nu va avea nevoie de aceasta parola. Tranzactia va fi
autentificata de serverul emitentului acelui card inteligent.
Vis a pus la punct un program de verificare-autentificare a
cardurilor inteligente emise de e numit verified.
Acest program i va convinge pe vnztorii on-line s accepte
ceste carduri n mediul operiunilor comerciale desfurate n reeaua
Internet, prin scderea plafonului valorii minime cerute pentru
emiterea unui asemenea card.
Visa a mentionat si faptul ca programul verified este o alternativa
mult mai la indemana pentru acceptarea acestor carduri, care pentru
inceput inregistreaza un slab sprijin din partea popultiei.
Foarte recent la inceputul lunii octombrie 2000 noile carduri
inteligente au ajuns si in europa, mi exact in olanda, unde postbank a
lansat e-go visa card. Acest card este confirmat on-line in timp de 30
secunde pentru efectuarea oricarei operatiuni pusa la dispozitie de
acesta.
 SUBIECTE INTERZISE A FI UTILIZATE N IMAGINI FOTOGRAFICE
PE CARDURI

Standardele n ceea ce privete subiectele interzise fi reproduse

n imagini pe orice card purtnd nsemnele MasterCard sau Eurocard -
MasterCard cuprind, dar nu limitativ, urmtorele:
1. Subiecte sexuale de orice natura;
2. Subiecte politice de orice natura;
3. Subiecte rasiale de orice natura;
4. Subiecte religioase susceptibile a ofensa, indiferent de natura;
5. Reclame, indiferent de natura;
6. Portretul unui anumit adult, utilizat in scopul identificarii;
7. Publicitate personala de orice natura (ex. Personal business card);
8. Reproduceri de orice natura;
9. Produse/servicii de marca, inclusiv brevieri, acronime si/sau
simboluri de orice natura;
10. Imagini ale unor celebritati, muzicieni, tleti, artisti, personalitati
publice de orice natura (cu exceptia celor aprobate in cadrul unor
programe relizate in colaborare);
11. Asocieri cu grupuri ce nu sunt cceptate social;
12. Orice subiecte de natura crea confuzie in randul acceptatorilor;
13. Subiecte care ar putea avea ca rezultat frauda n domeniul
cardurilor.

Reproducerea fotografiei posesorului de card

Reproducere fotografiei poate sa apara pe fata cardului in scopul

identificarii mai usoare.
tehnologiile permise pentru personlizare sunt gravarea cu laser
(numai alb-negru) sau reproducerii color, acoperite cu un film protector
(imaginile holografice nu sunt permise).
 fotografiile pot fi alb-negru sau color. Iluminarea si contrastul
trebuie sa fie suficient de puternice pentru ca fata si capul personei sa
fie clare. Fotografia trebuie sa fie din fata. Fata personei trebuie sa fie
centrata pe orizontal si pe vertical. Distanta de la barbie pana la
crestet trebuie sa reprezinte intre 70% - 80% din inaltime fotografiei.
Persoana trebuie sa apara in tinuta obisnuita (nu in costum) fara
palarie si ochelari (cu exceptia cazurilor impuse de religie sau de strea
de sanatate). Numai posesorul de card trebuie sa apara in fotografie
(nu si fmili, prietenii, anumalele).
fotografia trebuie plasata in coltul din stanga sus, pe fata
cardului la 2,5mm de cele doua laturi apropiate. Dimensiunile
fotografiei sunt 19,1 x 19,1 mm.
fotografia nu trebuie sa se interfereze cu celelalte zone de
identificare de pe fata crdului. Daca fotografia este plasata pe verso-ul
cardului, ea trebuie sa se afle in coltul din stanga jos, la 2,5mm de cele
doua margini alaturate, iar dimensiunile sunt 19,1 x 19,1 mm. Fotografi
nu trebuie sa intre in spatiul benzii de semnatura sau al benzii
magnetice.

Reproducerea semnturii posesorului de card

Imaginea semnturii poate s apar pe faa cardului, dar nu este

un substitut pentru semntura de pe spatele cardului. Dac fotografia
posesorului apare pe faa cardului, atunci semntura trebuie s fie alb
negru i s existe un contrast suficient cu culorea de baz.
Dac produsul este un smart-card, iar chip-ul este n colul din
stnga sus pe faa cardului, fotografia trebuie plsat n colul din
stnga jos, pe verso-ul cardului. Utilizarea fotografiei nu nlocuiete nici
un alt element de securitate al produselor Master Card sau Eurocard-
MasterCard.
 Atunci cnd cardul este utilizat numai ntr-o anumit ar sau
regiune, pe faa cardului trebuie s apr urmtorele cuvinte Valid only
in Country or Region n englez sau n limba rii respective. Pe
cardurile domestice, termenul de valabilitate poate s apar n limba
rii respective.

Falsificarea crilor de credit

1. CONINUTUL LEGAL
Aceasta infractiune, pentru o mai buna intelegere necesita
explicarea unei serii de elemente ce intervin in procesul ei de
savarsire.
prin falsificare se intelege o alterare in orice mod a unui bun, in
cazul nostru, unei carti de credit.
infractiunea in cauza este incadrata in articolul 282 din codul
penal roman, desi nu se face referire in mod expres la carduri, insa ele
pot fi subintelese din exprimarea:
falsificarea de moned ... Sau falsificarea oricror alte titluri ori
valori asemntoare...
Astfel articolul 282 din codul penal, reprezentand continutul legal
al infractiunii este urmatorul:
falsificarea de moneda metalica, moneda de hartie, titluri de
credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor emise
de institutia bancaara, ori de alte institutii de credit competente sau
falsificarea oricaror alte titluri ori valori asemanatoare se pedepseste
cu inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie, in
orice mod, a valorilor falsificate aratate in alineatul precedent, sau
detinerea lor in vederea punerii in circulatie.
 Daca faptele prevazute in alineatele precedente ar fi putut cauza
o paguba importanta sistemului financiar, pedeapsa este inchisoarea
de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au cauzat o
paguba importanta sistemului financiar, pedeapsa este inchisoarea de
la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.

2. Conditii preexistente
in cadrul acestor conditii avem de urmarit doua coordonate:
2.1. Obiectul infractiunii
2.2. Subiectii infractiunii

2.1. Obiectul infractiunii

n cazul infraciunii de falsificare a crilor de credit avem
clarificat probleme n legtur cu obiectul juridica al normei penale,
adic ceea ce aceast norm protejeaz. Astfel n primul i n primul
rnd sunt protejate buna desfurare a operaiunilor financire prin
intermediul crilor de credit. Acesta este obiectul juridic general,
pentru c, n czul n care aceste operaiuni nu ar fi protejte, clienii
posesori de carduri i-ar pierde ncredere n acest sistem, nu l-ar mai
folosi i astfel s-ar nregistra pierderi financiare, banii ce ar rezulta din
efectuarea acestor operaiuni ne mai fiind ncasai.
in al doile rand sunt protejate persoanele fizice sau juridice
posesoare de carduri si conturile bancre aferente acestora.
obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de bunul
asupra carui este indreptat actul infractional.
se poate afirma ca in cazul nostru intalnim un obiect material
secundar reprezentat de corpul cardului. Spunem ca este secundar
pentru ca prin falsificarea cardului se urmareste adevaratul scop al
acestei activitati infractionale si anume bnii ce exista in contul unui
card.
 astfel obiectul material propriu-zis sunt bnii electronici
inregistrati pe banda magnetica a cardului.

2.2. Subiectii infractiunii

n cazul infraciunii de falsificare a crilor de credit avem dou
categorii de subieci:

2.2.1. Subiectul activ

acesta este reprezentat de persoana care savarseste in mod
propriu-zis infractiunea de falsificare a cartii de credit. Acest subiect
activ poate fi simplu cand actioneza o singura persoana sau multiplu
cand actioneaza mai multe persoane.
privitor la subiectul activ trebuiesc lamurite unele aspecte. Astfel
persoanele cele mai des intalnite ca fiind autoare ale unor astfel de
infractiuni, sun bine pregatite in domeniul modalitatilor de folosire a
cardurilor, a functionarii atm-urilor, a meteodelor de manipulare
conturilor prin intermediul credit-cardurilor.
in general autorii unor astfel de fapte infractionle sunt forte bine
imbracte, folosesc un limbaj ales, frecventeza foarte des sediile
bancilor si de multe ori fiind ei imsisi posesori de carti de credit valide
care i-au jutat in invatarea manipularii acestora si pe care le-au studiat
pentru descoperirea metodeleor de falsificare.

2.2.2. Subiectul pasiv

in cazul infractiunii pusa in discutie, subiectul pasiv principal este
persoan in dauna careia se produce paguba financiara, indiferent daca
e persoana fizica sau juridica.
poate sa apara ca subiect pasiv secundar si statul, mai ales
atunci cand subiect pasiv principal este o persona juridica prin
pagubirea careia este pagubit indirect si sistemul financiar roman.
3. Continutul constitutiv
in cadrul examinarii continutului constitutiv vom urmari doua
laturi:
3.1. Latura obiectiva;
3.2. Latura subiectiva.

3.1. Latura obiectiva este la randul ei constituita din trei elemente:

3.1.1. Elementul material
acesta este reprezentat de actiunea de falsificare a cartii de
credit. Putem afirma insa ca aceasta actiune de falsificare poate fi
facuta in mai multe moduri. Aceste modalitati sunt cunoscute sub
denumirea de modus operandi.
un prim astfel de modus operandi este cunoscut sub numele de
dezimprimare - reimprimare si are ca obiect inscrisurile in relief
executate pe verso-ul cardului.
acest mod de operare a inceput sa prolifereze la inceputul anilor
80 si consta in expunerea cardului la o sursa de caldura, cand datorita
materialului din care acest este confectionat, un plastic denumit
polyinyclorid, devenea mult mai elastic.
astfel diferite surse de caldura sunt folosite la desfasurare de
astfel de activitati. Printre acestea putem mentiona fiare de calcat,
felinare sau chiar apa fiarta in cuptoare cu microunde.
in continuare cardul astfel incalzit va fi reinscriptionat cu noi
caractere numerice si alfabetice cu ajutorul unei prese hidraulice dupa
ce in prealabil fostele caractere au fost sterse si de culorea cu care
erau vopsite, de obicei ceasta fiind de culoare neagra sau aurie.
in acest scop (indepartarea culorii literelor si cifrelor) sunt
folosite diferite substante abrazive, cel mai des utilizati fiind solutiile
de curatare a bailor care contin pe langa detergenti si anumiti solventi.
dupa detiparirea cardului, conturul vechilor caractere va fi vizibil
in cazul in care presa va fi miscata in timpul in care cardul este presat.
 urmatorul instrument necesar este o matrita speciala folosita la
inscriptionare cardurilor. Disponibila intr-o diversitate de moduri de
confectionare si de tiparire a caracterelor si tipurilor acestora, aceste
matrite sunt de vanzare in diferite retele infractionale.
unele din aceste matrite au capacitatea de a bate caracterele
pe card dar nu in acelasi mod cum o face o cheie de corectie sau
masina de scris electrica.
un alt mod de operare privitor la falsificarea cartilor de credit
este reprezentat de alterarea suportului magnetic existent la carduri.
Aceasta este cea mai recenta modalitate de falsificare a unui card. La
acest mod de operare se foloseste un aparat de decodare si recodare
care permite mutarea sau stergerea datelor. Aparatul permite si
codarea oricarui suport magnetic de plastic (card) prevazut cu banda
magnetica nefiind necesare datele unui card deja existent.
acest mod de operare este folosit in vederea obtinerii
frauduloase de monetar de la automatele bancare. O identificare a
unui cod cu nume si date magnetice sau a mai multora poate fi
dinainte furata de falsificator pentru a fi folosita insa falsificatorul
poate inventa singur aceste date.
pana acum am vorbit de doua alternative ale infractorului de a
falsifica o carte de credit. Prima este o alterare fizica a cardului iar a
doua este o alterare magnetica. Insa aceste alterari pot aparea si
amandoua in acelasi caz.
astfel, acesta metoda supranumita barbierit si lipit a inceput sa
fie folosita la inceputul anilor 70 si aceasta consta in taierea la nivelul
cardului a caracterelor numerice si alfabetice cu un instrument foarte
ascutit. Acestea erau inlocuite cu alte caractere, obtinute pe aceesi
cale de la alte carduri si imitau informatiile de pe alte carduri valabile.
atat timp cat acest mod de operare nu este o contrafacere pura
care sa utilizeze bucati de plastic de dimensiunile cardurilor, a fost
folosit de falsificatori cu succes in activitatile de fraudare mai ales
atunci cand cooperau cu vanzatorii corupti in acest scop.

3.1.2. Urmarea imediata

acest al doilea element al laturii obiective este reprezentat de
crearea unei situaii periculoase pentru sistemul financiar care va fi
pgubit n cazul folosirii acelui card.

3.1.3. Legatura de cauzalitate

aceasta lagatura de cauzalitate se instaleaza intre elementul
material al infractiunii de falsificare savarsite si urmarea imedita a
acesteia, adica crearea situatiei periculoase pentru sistemul financiar
are drept unica cauza actiunea de falsificare a cartii de credit.

3.2. LATURA SUBIECTIV

Latura subiectiv a infraciunii face referire la forma de vinovie
cu care este svrit infraciunea. n cazul infraciunii de falsificare a
crilor de credit este intenia direct sau indirect (n cazul n care
autorul infraciunii execut falsurile pentru o alt persoan care l-a
pltit spre exemplu).

4. FORME; MODALITI; SANCIUNI;

4.1. Formele acestei infraciuni fac referire la actele pregtitoare i
tentativ. Astfel actele pregtitore ale infraciunii de falsificre a crilor
de credit sunt asimilate cu procurarea cardurilor ce urmeaz a fi
folosite n acest scop sunt pedepsite i ele ns sunt prevzute ca
infraciune separat n Codup Penal Romn la articolul 285.
4.2. Aceasta infractiune prezinta doua modalitati simple acestea fiind
reprezentate de falsificarea propriu-zisa a cardului si a doua de
detinerea de astfel de carduri falsificate.
 tot aici sunt prezente si doua modalitati agravante ale
infractiunii.
Prima modalitate agravanta este atunci cand prin savarsirea
infractiunii de falsificare a cardului sau cardurilor s-ar fi putut cauza
pagube importante sistemului financiar.
a doua modalitate agravanta a acestei infrctiuni este atunci cand
s-au cauzat pagube importante sistemului financiar prin savarsirea
acestei infractiuni.
4.3. Sanctiunile care se aplica in cazul acestei infractiuni sunt, in
functie de modalitatea de savarsire a infractiunii urmatoarele:

- In cazul celor doua modalitati simple pedeapsa este de la 3 la 12 ni

inchisoare si pierderea unor drepturi;
- In cazul modalitatilor agravante avem doua cazuri:
Cand s-ar fi putut cauza pagube importante pedeapsa este de
la 5 la 12 ani inchisoare si piederea unor drepturi;
Cand s-au cauzat pagube importante, pedeapsa este de la 10
la 20 ani inchisoare si pierderea unor drepturi.
Toate aceste aspecte enuntate mai sus individualizeza
infractiunea de falsificare a cartilor de credit.

Contrafacerea crilor de credit

Prin contrafacere se intelege activitatea de reproducere in

modul cel mai fidel posibil al unui lucru.
astfel contrafacerea cartilor de credit presupune activitatea de
reproducere a acestora intr-un mod cat mai apropiat de cele valabile
(valide).
desi aceasta infractiune de contrafacere a cartilor de credit nu
este prevazuta expres in codul penal, ea este retinuta si se pedepseste
in aceleasi conditii ca si falsificarea fiind asimilata articolului 282.
 putem concluziona deci ca, in ciuda faptului ca nu exista
momentan un continut legal special atribuit acestei infractiuni,
aspectele enuntate in cadrul conditiilor preexistente ale infractiunii de
falsificare identice cu cele ale infractiunii de contrafacere a cardurilor
subiectul activ fiind insa reprezentat de alte categorii de persoane.
persoanele care contrafac cartile de credit sunt de obicei
organizate in retele, fiecare component al acesteia avand propriile sale
atributiuni in cadrul acesteia. Aceste persoane au acces la aparatura
de ultima generatie in domeniul imprimarii litografice, acestea avand
viteza si fiabilitate foarte mare. Alte persoane utilizeaza scrierea cu
matase ca mod de imprimare a cardului.
acelasi lucru il putem afirma si in cazul continutului constitutiv cu
specificatia ca in cadrul laturii obiective, privitor la elementul material,
difera modurile de savarsire ale acestuia fata de infractiunea de
falsificare a cardurilor.
aastfel aici intervin alte modus operandi.
cardurile contrafacute sunt carduri obtinute in locuri cu mijloce
clandestine. Aici sunt fabricate asa-numitele carduri in alb. Aceste
carduri sunt prevazute si ele cu banda magnetica. Ele vor fi
inscriptionate cu caractere numerice si alfabetice si bnda magnetica va
fi si ea inscriptionta cu datele necesare dupa ce cei ce contrafc aceste
carduri au cunostinta de serii de carduri valide si nume de persoane ce
poseda astfel de carduri. Insa in unele cazuri acestea pot fi scrise si
intr-o anumita ordine aleasa la intamplare.
datorita complexitatii design-ului cardului in ziua de azi s-a
minimalizat contrafacerea folosind aceasta tehnica de imprimare a
cardului. Astazi se folosesc scannerele combinte cu tehnologii
computerizate sofisticate care au permis contrfacerii noi orizonturi de
dezvoltare. Oricum si acesta metoda re deficientele ei in ceea ce
priveste reproducerea imaginilor in holograma.
 privitor la forme, modalitati si sanctiuni ale infractiunii de
contrafacere cartilor de credit putem afirma ca aspectele sunt in cea
mi mare aprte identice cu cele de l infractiunea de falsificare a
cardurilor.

Traficul crilor de credit

Prin termenul de trafic al cartilor de credit intelegem miscarea in

spatiu a acestora. Aceasta miscare insa se putea desfasur numai cu
aportul adus de anumite persoane infractoare numite traficanti.
Trebuie mentionat faptul ca acest trafic (miscare) a cartilor de credit se
face in mod ilegal si nemonitorizat.