ilea Vitalie

Master Bioetic an I

Lucrare semestrial

Curs de Bioetic

Tema lucrrii: Eutanasia.

1
 Eutanasia

In ultimii 25 de ani de existenta a societatii noastre, sub imperiul ideilor liberal

- seculare, care mai apoi au capatat nuante tot mai nihiliste, constatam transformari
radicale in gandirea celor care dau tonul intr-o societate, respectiv in anumite elite
intelectuale, stiintifice si socio-politice. Ideologia seculara, daca o putem numi asa, a
inundat mintile multora dintre noi, intr-un asemenea fel, incat a reusit sa scoata ideile
despre aspectele fundamentale ale vietii, mutandu-le din sfera publica, din sfera
general acceptata, in sfera privata, personala. E o strategie diabolica. Diavolul ca sa-l
poata inhata pe om mai usor, apeleaza la aceeasi strategie cu care un animal pradator
cauta sa-si izoleze prada de turma ca s-o lipseasca de orice ajutor, si s-o doboare mai
usor. Astazi tendinta este ca tot ce tine de religie, morala, sens al vietii si al mortii, sa
devina atitudini strict personale. Desi gandul imi spune ca cu cat e mai mincinoasa si
mai falsa credinta omului, cu atat tendinta e mai mare de a o tine ascunsa, si,
respectiv, cu cat e mai aproape de adevar credinta omului, cu atat mai putin se
rusineaza de ea, incat se bucura si chiar I se pare firesc s-o afiseze public, simtind-o ca
pe un tot unitar cu persoana lui.
Una dintre atitudinile care s-au schimbat in aceasta perioada foarte mult sunt
cele fata de viata si moarte. Moartea si viata au fost scoase de sub ascendenta
divinului, si au capatat un caracter practic, utilitarist si tot mai opac, disparand
orizontul vesnic al existentei, totul limitandu-se la sfera pamanteasca, la doar ce se
vede cu ochiul fizic.
Pierzand intelegerea si rostul suferintei, si interpretarea crestina fata de
suferinta, omul de astazi s-a blocat in cercul durere placere. Omul de astazi fuge
dupa placeri si cu orice pret vrea sa scape de durere si suferinta. In aceasta logica se
incadreaza si aparitia a ceea ce se cheama eutanasia, fuga de o moarte dureroasa sau
rusinoasa.

2
 Definiie i clasificri

Eutanasia (trad. "moartea bun") - terminarea activ, intenionat a vieii unui

pacient de ctre un medic care consider aceast aciune n beneficiul
pacientului.
Eutanasia voluntar - eutanasia la cererea sau cel puin cu consimmntul
pacientului.
Eutanasia involuntar - eutanasia mpotriva dorinei unei persoane competente
(care i poate exprima voina).
Eutanasia non-voluntar - eutanasia unui pacient non-competent, precum
persoane suferind de demen senil sau copii mici.
Eutanasia activ terminarea intenionat a vieii unui pacient de ctre un
medic care crede c moartea este n beneficiul pacientului.
Eutanasia pasiv - terminarea vieii unui pacient prin omisiune, spre exemplu
prin retragerea tratamentului.
Sinuciderea asistat medical (SAM) - terminarea de ctre un pacient a propriei
viei, cu ajutorul medicului (n practic diferena fa de eutanasia voluntar
este minim).

Conflictul ntre eutanasie i sfinenia/inviolabilitatea vieii

1
Eutanasia este actul deliberat de a pune capt vieii unui pacient cu intenia de
a curma suferina acestuia. Sinuciderea asistat medical (SAM) reprezint moartea
unui pacient ca urmare direct a "ajutorului" dat de un medic. Indiferent cum s-ar
numi, problema de ordin etic rmne - nu poate fi niciodat bine s ucizi, chiar cu
intenia de a alina suferina.
Viaa uman are o valoare intrinsec. Tradiia iudeo-cretin susine c omul a
fost creat dup chipul lui Dumnezeu i ca urmare, viaa uman are demnitate,
1
http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

3
sfinenie i este inviolabil. Principiul secular, non-religios, consacrat n tratatele de
drepturile omului, conform cruia nimeni nu trebuie s ucid este bazat n fapt pe
demnitatea i sfinenia iudeo-cretine.
Jurmntul lui Hipocrate afirm acelai principiu: s nu prescrii un
medicament mortal, s nu dai sfaturi care ar putea provoca moartea nici s nu provoci
un avort. Hipocrate a trit n secolul al 5-lea IC i deci principiul sfineniei vieii
dateaz dinaintea nvturilor cretine.
Declaraia de la Geneva, adoptat n 1948 de Asociaia Medical Mondial,
afirm: "Voi acorda cel mai mare respect vieii umane nc de la nceputurile ei."
Acelai principiu a fost implementat i n Convenia European a Drepturilor Omului:
"Dreptul fiecrui om la via va fi protejat prin lege. Nici un om nu ar trebui lipsit de
via intentionat."

2
i Codul de deontologie medical n vigoare n Romnia stipuleaz clar c
eutanasia i SAM sunt inacceptabile: "Art. 121. Se interzice cu desvrire eutanasia,
adic utilizarea unor substane sau mijloace n scopul de a provoca decesul unui
bolnav, indiferent de gravitatea i prognosticul bolii, chiar dac a fost cerut insistent
de un bolnav perfect contient. Art. 122. Medicul nu va asista sau ndemna la
sinucideri sau autovtmri prin sfaturi, recomandri, mprumutarea de instrumente,
oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice explicaie sau ajutor n acest sens."
Principiul inviolabilitii vieii interzice uciderea intenionat, dar nu specific
faptul c viaa trebuie meninut cu orice pre, de exemplu pn la capt n cazul
tratamentelor invazive sau agresive, cum ar fi ventilaia asistat mpotriva dorinei
pacientului contient sau n cazul n care tratamentele ar fi zadarnice, de exemplu
chimioterapia agresiv pentru cancerul avansat.
Doctorii trebuie s decid dac un tratament prescris este adecvat sau nu.
Medicul l va gsi, de obicei, pe cel potrivit fcnd o analiz corect a metodelor
folosite n tratament, a gradului de complexitate sau de risc, a costurior. Medicul
compar aceste elemente cu rezultatele ateptate, lund n considerare i starea de
sntate a persoanei bolnave i resursele fizice i psihice ale acesteia. Refuzul, venit
din partea pacientului, al unui tratament agresiv nu este considerat sinucidere.
De asemenea, moartea unei persoane, grbit n mod intenionat prin omiterea

2
https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

4
unor intervenii medicale - "eutanasie pasiv"- este complet diferit de omiterea
tratamentului zadarnic sau neadecvat.

Argumente contra eutanasiei

Problema eutanasiei ridica, in primul rand, intrebari de natura religioasa si

etica. Atitudinea oamenilor fata de eutanasie este, de obicei, determinata de viziunea
pe care acestia o au despre viata si moarte, fiind puse in joc de asemenea si
considerente de ordin social si politic. Relatiile noastre sociale sunt determinate in
mare masura de faptul ca nu ne este permis sa ucidem in mod intentionat o alta
persoana, la fel cum societatea ne protejeaza si pe noi spre a nu fi ucisi. In aceasta
situatie apar insa mai multe intrebari. Ce se va intampla daca renuntam la aceasta
protectie? De ce ar fi |uciderea acceptabila restrictionata la eutanasie? De ce nu am
permite ca si suicidul sa devina valid din punct de vedere moral? In al treilea rand este
pusa sub semnul intrebarii natura profesiei de medic. Medicii ar trebui sa fie cei care
trateaza bolile oamenilor, cei care le alina suferinta. Administrarea mortii reprezinta
3
exact contrariul si schimba in totalitate relatia medicului cu pacientul.

1. Asadar argumentul meu principal impotriva eutanasiei este acesta:

intrucat atunci cand a fost sa se inceapa viata omului el nu a
contribuit cu nimic, nu si-a adus aportul cu nimic, nu a fost el
incepatorul vietii sale, tot asa nu are voie sa-si hotarasca modul si
timpul sfarsitului vietii sale, nu are dreptul.
2. In aceste probleme trebuie sa judecam dupa un principiu solid si in
acelasi timp de bun simt, acela ca: nu ai voie sa sfarsesti ceva ce nu
ai inceput tu, nu ai dreptul sa strici si sa distrugi ceva ce nu ai
construit tu.

3
Mircea Gelu Buta, Iulia Alexandra Buta, Bioetica intre marturisire si secularizare, Ed. Renasterea,
2008, pag 242

5
 Consecintele legalizarii eurtanasiei:4
a) Eutanasia, odat legalizat, nu va putea fi controlat. Vor fi
ucii i pacieni care nu i-au dorit acest lucru. Iniial gndit
pentru grupuri strict delimitate cum ar fi pacienii cu boli n faz
terminal, eutanasia ar fi mai devreme sau mai trziu folosit i
pentru alte grupuri de pacieni cum ar fi persoanele n vrst,
pacienii cu handicap, pacienii cu probleme afective, cei cu
infirmiti i chiar copii sau nou-nscui cu infirmiti. Astfel se va
ajunge la o desconsiderare a vieii umane, n general a membrilor
vulnerabili dintr-o societate. Olanda este un exemplu nefast n acest
sens: initial, legea avea n vedere curmarea suferinelor
insuportabile asociate bolilor incurabile. Acum, este permis
eutanasierea batrnilor, persoanelor cu handicap, a invalizilor,
depresivilor, precum i a nou-nscuilor cu malformaii.

b) Legalizarea eutanasiei sau SAM ar impune o presiune asupra

celor bolnavi i a acelora care simt c din cauza bolii, infirmitilor
sau btrneii, au devenit nefolositori sau o povar pentru societate
i n special pentru rude. Ei se simt constrni moral s accepte
eutanasierea, care cost cu mult mai puin dect tratamentul pentru
cancer, spre exemplu.
c) Autonomia pacientului va scdea odat ce eutanasia sau SAM va
fi legalizat. Dorina de a muri este rareori o decizie ntr-adevr
autonom. Ea este mai degrab expresia depresiei, durerii sau a
unui control slab al simptomelor, dect o dorin autentic. Dorina
de a muri i de a tri se schimb frecvent n timp, n special dac
durerea sau depresia au fost tratate.
d) Legalizarea eutanasiei sau SAM va aduce modificri profunde
n atitudinile sociale fa de boal, infirmiti, moarte, vrsta
naintat i n ce privete rolul profesiei medicale . Odat ce
eutanasia este legalizat, va deveni din ce n ce mai mult o "opiune
de tratament" printre celelalte tratamente medicale i chirurgicale

4
http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

6
 obinuite. Valori umane fundamentale precum rbdarea,
compasiunea, solidaritatea, devotamentul se golesc de sens. De
asemenea, n baza percepiei larg rspndite c "ceea este legal este
i moral" pot aprea consecine deosebit de grave prin acceptarea
ideii c uciderea este o soluie care poate funciona i n multe alte
situaii.
e) Legalizarea eutanasiei i SAM va submina ngrijirea medical,
n special ngrijirea paliativ i va submina serios relaiile doctor-
pacient. Legalizarea eutanasiei va aduce o schimbare fundamentala
n relaia doctor-pacient, cnd pacienii se vor ntreba dac medicul
care intra n salon poart hainele albe ale unui tmduitor sau pe
cele negre ale unui clu.
f) Moartea nu e chiar aa de "bun" dup cum se spera. Unul din
argumentele principale n favoarea eutanasiei i a sinuciderii
asistate medical este acela de a-i oferi pacientului o "moarte bun".
Totui, realitatea este total diferit. Experiena arat apariia unor
complicaii deloc rare. n loc s moar rapid, unor pacieni le-a luat
cteva zile s moar!

Concluzii

7
 Acum cateva zile am auzit o argumentare pro-eutanasiere care m-a cutremurat
oarecum. Cineva a gasit de cuviinta sa justifice eutanasia prin permisivitatea
avortului. Rationamentul era ca daca este permis avortul in societate, unde, in cazul
avortului, e vorba sa intrerupi viata unei fiinte fara acordul ei, de ce n-ar fi permis sa
se intample acelasi lucru si cu adultii bolnavi aflati sub aparate in stare de neputinta
sau de inconstienta, precum se zice ca s-ar afla la fel si acele fiinte in pantecele unei
femei ? O judecata diabolica. Dar s-a gasit altcineva sa aprobe acest argument ca fiind
unul interesant.
Conlcuzia care o trag este faptul ca in mod evident gandirea in societatea
postmoderna vizavi de aceste problemi sociale este una complet utilitarista si chiar
machiavelica, adica daca o actiune iti poate aduce profit, atunci este justificat sa calci
peste cadavre fara nici o mustrare de constiinta. Simt ca in viitorul apropiat in
dezbaterile despre politicile sociale oamenii tot mai des se vor impiedica de
argumentarea profitului economic pe care il poate aduce un individ in societate, daca
este capabil sa aduca vreun beneficiu concret la progresul material al unei societati.
Sau daca nu se va discuta chiar in acesti termeni, se va pune, mai intai, problema unei
poveri, a dificultatii intretinerii acestor categorii sociale care nu mai produc nimic sau
inca nu produc nimic, ci doar consuma resursele bugetului. Nu in zadar zicea cineva
ca o societate sanatoasa se vede dupa cum are grija de categoriile vulnerabile ale
societatii, daca le cinsteste sau vrea sa scape de ele.
Ce putem face daca Cel Care ne-a creat a randuit ca omul sa-si inceapa viata
in neputinta si s-o sfarseasca in neputinta, si sa fie puternic si sanatos numai la
mijlocul vietii ? E un ciclu al vietii care e valabil in tot regnul animal si vegetal. Dar
in cazul omului Dumnezeu a randuit sa fie asa pentru ca sa nu dispara dragostea dintre
oameni. Cand oamenii nu se ajuta unul pe altul, atunci dispare si dragostea dintre ei.
Insa omul de azi, cel fara de Dumnezeu, vine hotarat precum un stapan care stie bine
ce are de facut in gospodaria sa, ia o poama stricata dintr-o lada si ca s-o faca buna de
mancat ii curata marginile stricate si bolnave, si lasa doar miezul sanatos care il poate
folosi la ceva. Tot asa se vrea a se face si cu oamenii, vad. Numai si numai pentru ca
omul de azi vrea sa evite cu orice pret sa se chinuie cu cineva, sa sufere pentru ceva
sau sa cheltuiasca cu cineva ceva. El asa se intreaba: Pentru ce toate astea? Daca pot
sa evit tot ce doare si produce suferinta, de ce sa nu evit? Pentru ce sa rabd daca pot sa

8
fac asa ca sa nu fie nevoie sa rabd? Asadar, omul cauta cu orice pret sa-si simplifice
si sa-si usureze viata, dar o face pe spatele si pe suferinta celui mai slab si neputincios.
Si acum cateva efecte concrete, daca s-ar legaliza in masa eutanasia.
5
In timp ce eutanasia si sinuciderea asistata medical (PAS) ar putea parea, la
suprafata, atragatoare, acestea au efecte negative profunde in formarea societatii, in
atitudinea noastra fata de moarte si boala si in atitutinea fata de cei bolnavi sau cu
infirmitati.
Eutanasia, odata legalizata, nu va putea fi efectiv controlata. Experienta
olandeza arata ca aproape 1000 de pacienti sunt omorati de catre medici in fiecare an
impotriva dorintei sau consimtamantului lor. Eutanasia, initial gandita pentru un grup
sigur, de exemplu pacientii cu boli in faza terminala, a fost aplicata si pe alte grupuri,
pe cei care sunt bolnavi sau doar se considera ei insisi bolnavi, si chiar pe nou-nascutii
cu infirmitati. Eutanasia si SAM plaseaza o presiune mare, privind acceptul de a fi
omorate, asupra persoanelor in varsta sau bolnave sau care se considera , din cauza
bolii, infirmitatii sau a tratamentului scump, a fi o povara pentru rude sau societate.
Dreptul de a muri va deveni in curand datoria de a muri.
Odata cu cresterea acceptarii eutanasiei sau sinuciderii asistate medical, va
interveni o schimbare in perceperea bolii, mortii si a tratamentului medical. Exemplul
legalizarii avortului arata ce se intampla. Fiecare femeie insarcinata acum trebuie sa
decida daca va pastreaza sarcina sau avorteaza. In mod similar, eutanasia sau SAM,
odata legalizata va deveni o optiune de tratament pentru aceia care sunt
diagnosticati cu o boala, nu neaparat incurabila, si care se considera bolnavi.
Este intotdeauna mai ieftin (si mai rapid) sa omori decat sa tratezi. Legalizarea
eutanasiei va submina ingrijirea medicala si in special ingrijirea paliativa. Acolo unde
eutanasia sau SAM au fost legalizate (de exemplu in tarile de Jos sau statul Oregon)
prevederile referitoare la ingrijirea paliativa par simple si inadecvate.
Legalizarea eutanasiei inseamna afectarea negativa a relatiei doctor-pacient. In
ciuda tuturor masurilor de siguranta, pacientii se vor intreba daca doctorul poarta
haina alba a tamaduitorului sau cea neagra a calaului.

5
https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

9
Bibliografie:

Mircea Gelu Buta, Iulia Alexandra Buta, Bioetica intre marturisire si secularizare,
Ed. Renasterea, 2008

http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

http://patriarhia.ro/eutanasia-445.html

http://www.doxologia.ro/religie-stiinta-filosofie/eutanasia-moarte- demna-crima-
premeditata

10