Arhimandrit Teofil P�r�ian - Porunca iubiriiPorunca iubirii

Cinsti�i p�rin�i, iubi�i fra�i �i iubi�i credincio�i, �n seara aceasta vom

st�rui cu g�ndul pu�in asupra celei mai mari dintre poruncile lui Dumnezeu date
omului �i anume asupra poruncii iubirii. Cuv�ntul �mi va fi despre porunca
iubirii.
�tim din Sf�nta Evanghelie c� Domnul Hristos a fost �ntrebat care este cea mai
mare porunc� din lege. Dup� m�rturia Sf�ntului Evangelist Marcu, la aceast�
�ntrebare Domnul Hristos a r�spus c� cea dint�i porunc� este "Ascult� Israele,
Eu sunt Domnul Dumnezeul t�u, s� nu ai al�i dumnezei afar� de Mine". �i: "S�
iube�ti pe Domnul Dumnezeul t�u din toat� inima ta, din tot sufletul t�u, din
tot cugetul t�u �i din toat� puterea ta. Aceasta este cea dint�i �i cea mai mare
�i a doua asemenea acesteia este: S� iube�ti pe aproapele t�u ca pe tine �nsu�i"
(Marcu 12, 29-31). �n Sf�nta Evangelie de la Matei e cuv�ntul acesta al
M�ntuitorului cu adaosul: "�n aceste dou� porunci toat� Legea �i proorocii
at�rn�" (Matei 22, 40). �n Sf�nta Evanghelie de la Marcu se spune mai departe c�
fariseul care L-a �ntrebat pe Domnul Hristos despre aceast� porunc�, afl�nd
r�spunsul M�ntuitorului, a zis: "Bine ai gr�it �nv��torule. C� unul este
Dumnezeu �i afar� de El nu este altul. �i a-L iubi pe El mai mult dec�t orice �i
a iubi pe aproapele t�u ca pe tine �nsu�i este mai mult dec�t toate arderile de
tot �i dec�t toate jertfele". �i Domnul Hristos a zis c�tre el: "Nu e�ti departe
de �mp�r�ia lui Dumnezeu" (Marcu 12, 32-34). �n expunerea pe care o face
Sf�ntul Evanghelist Marcu �n aceast� privin�� se accentueaz� importan�a pe care
o are porunca iubirii.
Mai este �n Sf�nta Evanghelie de la Luca un text din care �n�elegem c� Domnul
Hristos a fost �ntrebat de un �nv��tor de lege despre ceea ce trebuie s� fac�
omul. De fapt �ntrebarea a fost a�a: "Ce s� fac eu ca s� am via�a de veci?". La
aceasta Domnul Hristos a r�spuns tot printr-o �ntrebare, �i anume a zis: "�n
Lege ce este scris, cum cite�ti?" �i �nv��torul de lege a zis c� �n Lege e
scris - de fapt a f�cut un rezumat al Legii - "S� iube�ti pe Domnul Dumnezeul
t�u din toat� inima ta, din tot sufletul t�u, din tot cugetul t�u �i din toat�
puterea ta �i pe aproapele t�u ca pe tine �nsu�i". �i Domnul Hristos a zis:
"Bine ai gr�it, f� aceasta �i vei fi viu" (Luca 10, 25-28).
Cu toate acestea, cu toate c� a r�mas �n con�tiin�a credincio�ilor prin Sf�nta
Evanghelie adev�rul c� cea mai mare porunc� este porunca iubirii, trebuie s�
recunoa�tem c� aceast� porunc� este pu�in �ndeplinit� �i mai ales la m�surile la
care se cere �mplinirea acestei porunci.
�n Sf�nta Evanghelie de la Ioan avem cuv�ntul M�ntuitorului care zice: "Dac� M�
iube�te cineva, va p�zi poruncile Mele �i-l voi iubi �i Eu �i M� voi ar�ta lui"
(Ioan 14, 21) �i mai departe: "Dac� cineva p�ze�te cuv�ntul Meu, Tat�l Meu �l va
iubi �i Vom veni la el �i ne vom face loca�" (Ioan 14, 23).
Mai avem cuvinte tot �n leg�tur� cu porunca iubirii, tot �n Sf�nta Evanghelie de
la Ioan, anume cuv�ntul spus de M�ntuitorul nostru Iisus Hristos: "Porunc� nou�
v� dau vou� s� v� iubi�i unii pe al�ii precum �i Eu v-am iubit pe voi �i mai
mare dragoste dec�t aceasta nimeni nu are ca sufletul s�u s� �i-l pun� pentru
prietenii s�i" (Ioan 15, 12-13), �i �tim c� a zis Domnul Hristos �i cuv�ntul:
"Dup� aceasta vor cunoa�te oamenii c� sunte�i ucenicii Mei, dac� ve�i avea
iubire unii c�tre al�ii" (Ioan 13, 35).
A�adar sunt legate cele dou� porunci care de fapt sunt dou� �nf�i��ri ale
aceleia�i porunci, iubirea fa�� de Dumnezeu �i iubirea fa�� de aproapele. �n ce
prive�te iubirea fa�� de Dumnezeu, este o iubire la m�surile la care poate
ajunge cineva. Nu este o m�sur� a iubirii, ci din toat� puterea omului, iar �n
ceea ce prive�te iubirea de aproapele, este m�sura iubirii fa�� de tine �nsu�i,
fa�� de noi �n�ine: "S� iube�ti pe aproapele t�u ca pe tine �nsu�i".
Mai are Domnul Hristos �i precizarea c� aproapele nostru, chiar dac� este
du�manul nostru, tot trebuie cuprins �n iubirea noastr�: "Iubi�i pe vr�ma�ii
vo�tri, binecuv�nta�i pe cei ce v� blestem�, face�i bine celor ce v� ur�sc �i v�
ruga�i pentru cei ce v� vat�m� �i v� prigonesc, ca s� fi�i fiii Tat�lui vostru
Celui din ceruri, care r�sare soarele peste cei r�i �i peste cei buni �i trimite
ploaia peste cei drep�i �i peste cei nedrep�i" (Matei 5, 44-45). E un cuv�nt pe
care-l g�sim �n cuprinsul predicii de pe munte �i e consemnat �n cuprinsul
Evangheliei de la Matei.
A�adar Domnul Hristos vrea s� se �nmul�easc� iubirea, s� se �nmul�easc� iubirea
pentru c� �nmul�indu-se iubirea se �nmul�e�te �i fericirea. Cel care iube�te
este fericit. Niciodat� nu e omul mai fericit dec�t atunci c�nd iube�te �i c�nd
se �tie iubit, ori Domnul Hristos vrea s� reglementeze capacitatea iubitoare pe
care o are fiecare om. Fiecare om are �n sufletul s�u s�dit� putere de iubire,
numai c� aceast� putere este �ntrebuin�at� nu totdeauna �n m�surile la care cere
Dumnezeu s� fie �mplinit� �i s� fie lucr�toare aceast� iubire, aceast� putere
iubitoare, ci e foarte diferit� a�ezarea oamenilor �n ceea ce prive�te
capacitatea de iubire, adic� felul cum �i manifest� iubirea. Sf�ntul Apostol
Pavel �n epistola I c�tre Corinteni �n capitolul 13 are ni�te cuvinte �n
leg�tur� cu dragostea, care e acela�i lucru cu iubirea. A iubi sau a �ndr�gi
este acela�i lucru. A iubi pe cineva �nseamn� a-�i fi drag de el �i cuv�ntul
iubire se poate exprima foarte bine �i prin cuv�ntul dragoste. Sf�ntul Apostol
Pavel are o prezentare a iubirii cu titlul de dragoste. Bine�n�eles c� el c�nd a
zis dragoste nu s-a g�ndit la ce ne g�ndim noi uneori c�nd e vorba de cuv�ntul
dragoste, ci s-a g�ndit la iubirea a�a cum trebuie ea s� fie �n sufletul unui
cre�tin. �ntr-un capitol, capitolul 13, �n �ntreg capitolul, Sf�ntul Apostol
Pavel are aprecieri asupra iubirii �i prezint� iubirea ca cea mai �nalt� dintre
virtu�i. De fapt iubirea, ca porunc�, este cea mai �nalt� dintre porunci, �i ca
virtute, este cea mai �nalt� dintre virtu�i. �i vorbind despre iubire ca despre
o harism�, o prezint� ca fiind o cale mai presus de orice alt� cale, ca un lucru
care trebuie urm�rit mai presus de orice altceva.
C�nd e vorba de a �mplini poruncile lui Dumnezeu, noi suntem datori cu
�mplinirea tuturor poruncilor, cu �mplinirea celor zece porunci, cu �mplinirea
altora dintre poruncile c�te sunt �n Sf�nta Scriptur�, suntem datori cu
�mplinirea tuturor poruncilor. Dar aten�ia noastr� ar trebui s� fie mai ales la
porunca cea mai cuprinz�toare, �i porunca aceasta cuprinz�toare Sf�ntul Apostol
Pavel o prezint� ca realizare, ca virtute, a fi cea mai �nalt� dintre virtu�i,
virtutea care r�m�ne �n ve�nicie. Mai �nt�i, spune Sf�ntul Apostol Pavel, ea
este mai presus de vorbirea �n limbi, care era o harism� a vremii Sf�ntului
Apostol Pavel. Chiar zice a�a: "De-a� vorbi �n limbile omene�ti �i �ngere�ti,
dac� nu am dragoste m-am f�cut aram� sun�toare �i chimval r�sun�tor" (I
Corinteni 13, 1). E ceva exterior s� vorbe�ti �n limbi insuflate de Dumnezeu,
indiferent cum a fost lucrul acesta, pentru c� noi ast�zi nu mai �tim cum a fost
deoarece nu s-a continuat darul acesta. �n secolul al IV-lea Sf�ntul Ioan Gur�
de Aur spune c� vorbirea �n limbi a �ncetat. Pe vremea Sf�ntului Ioan Gur� de
Aur nu mai era harisma vorbirii �n limbi, a�a c� noi n-avem de unde s� �tim cum
a fost. Ceea ce �tim sigur este c� la Pogor�rea Duhului Sf�nt, cei care au
primit pe Duhul Sf�nt, Sfin�ii Apostoli, au vorbit �n limbi necunoscute de ei
p�n� atunci, dar �n�elese de cei care �i auzeau vorbind �i c� "spuneau m�ririle
lui Dumnezeu".
Deci Sf�ntul Apostol Pavel spune c� �n cazul c�nd ar avea darul vorbirii �n
limbi, dar nu ar avea darul iubirii, �n cazul acesta e o chestiune foarte
exterioar�, o chestiune care nu �ine de ad�ncurile fiin�ei omene�ti �i de ceea
ce vrea Dumnezeu de fapt s� se �mplineasc� �n noi. "De-a� avea credin�� at�ta de
mult� �nc�t s� mut �i mun�ii, dac� nu am dragoste, nimic nu sunt. Dac� toat�
averea mea a� face-o milostenie �i trupul meu l-a� da s� fie ars - bine�n�eles
pentru Dumnezeu - dac� nu am dragoste, nimic nu-mi folose�te" (I Corinteni 13,
2-3). �i dup� ce spune aceste cuvinte, prezint� cincisprezece �nsu�iri ale
iubirii sau cincisprezece moduri de manifestare ale dragostei �i zice:
"Dragostea rabd� �ndelung, dragostea este plin� de bun�tate, dragostea nu �tie
de pizm�, dragostea nu se laud� �i nu se trufe�te. Dragostea nu se poart� cu
necuviin��, nu caut� ale sale, nu se aprinde de m�nie, nu pune la socoteal�
r�ul. Nu se bucur� de nedreptate, ci se bucur� de adev�r. Toate le sufer�, toate
le crede, toate le n�d�jduie�te, toate le rabd�" (I Corinteni 13, 4-7). Dac� ne
g�ndim c� lista aceasta prezentat� de Sf�ntul Apostol Pavel are �nceputul cu
�ndelung�-r�bdarea �i se sf�r�e�te tot cu r�bdarea, am putea zice c�, de fapt,
p�n� la urm� nu sunt cincisprezece, ci sunt paisprezece �nsu�iri ale iubirii sau
paisprezece moduri de manifestare ale iubirii.
Este important s� le cunoa�tem acestea pentru c� dac� nu avem iubirea �n
lucrarea acestor moduri de manifestare, de la acestea pornind, putem s� ne
�nt�rim iubirea. Deci, av�nd �ndelung�-r�bdare fa�� de cei care ne duc la
nemul�umiri, ne provoac� nemul�umiri, ne facem cale c�tre iubire. Av�nd
bun�tate, pentru c� "dragostea este plin� de bun�tate", suntem mai aproape de
iubire dec�t dac� am avea r�utate. Dac� cineva se laud� �i se trufe�te, se
distan�eaz� de ceilal�i oameni, nu se apropie �i atunci, �tiind c� "dragostea nu
se laud� �i nu se trufe�te", noi trebuie s� surp�m �n noi lauda �i trufia ca s�
ne facem cale c�tre ceilal�i oameni �i iubindu-i pe ei s� ne manifest�m �i
iubirea noastr� fa�� de Dumnezeu. "Dragostea nu se poart� cu necuviin��" zice
Sf�ntul Apostol Pavel, cu alte cuvinte dragostea este politicoas�. Polite�ea
este o lucrare care �ine de firea obi�nuit� a omului, �i cineva care iube�te nu
poate s� fie necuviincios pentru c� dac� nu e cuviincios, �ntr-un fel oarecare,
nu are iubire. "Dragostea nu pune la socoteal� r�ul", nu are �n vedere r�ul,
trece peste toate, pentru c� vrea s� manifeste iubirea, nu altceva. �i �n
sf�r�it toate acestea sunt calit�i ale iubirii sau sunt lucruri care duc spre
iubire, spre dragoste.
Iube�ti pe acela pe care �l ai la suflet. Dac� iubim pe Dumnezeu �tiind c�
Dumnezeu este iubire, noi trebuie s� avem �n vedere faptul c� �i omul trebuie s�
fie iubire. Numai omul care-�i �nsu�e�te virtutea aceasta �i devine �i el iubire
se potrive�te cu Dumnezeu care este iubire. Iubirea fa�� de Dumnezeu �l aduce pe
Dumnezeu �n sufletul nostru, �n via�a noastr�, a�a cum iubirea lui Dumnezeu fa��
de oameni �l duce pe om �n fiin�a lui Dumnezeu. E o modalitate de a intra, prin
iubire, omul �n fiin�a lui Dumnezeu �i Dumnezeu �n fiin�a omului. Ast�zi a zis
cineva s� spun poezia "Te port �n mine". E o realitate. C�nd iube�ti pe cineva
nu-l la�i �n afar� de tine, ci �l cuprinzi �n tine, �l aduci �n tine. Numai
atunci �l iube�ti, c�nd �l ai �n suflet. Dac� nu-l ai �n suflet, nu-l iube�ti.
Sf�ntul Maxim M�rturisitorul �n Filocalie, volumul II, are o scriere intitulat�
"Cele patru sute de capete despre dragoste". �n scrierea aceasta el vorbe�te
despre mai multe feluri de dragoste �n felul �n care se manifest� dragostea
omului. Vorbe�te despre dragoste dup� porunca lui Dumnezeu, adic� o dragoste
care �ine seama de porunca lui Dumnezeu de a iubi, vorbe�te despre o dragoste
fireasc�, cum au iubire p�rin�ii fa�� de copii �i copiii fa�� de p�rin�i, care e
o dragoste pe care o binecuvinteaz� Dumnezeu a�a cum binecuvinteaz� dragostea
cea dup� porunc�, �i este �i o dragoste �mpotriva firii, cum au dragoste cei
p�tima�i fa�� de cei care �i ajut� s�-�i �mplineasc� patimile. Sf�ntul Maxim
M�rturisitorul �ns� precizeaz� c� dragostea dup� porunc� este n�scut� de
nep�timire. Nu poate ajunge cineva s�-�i manifeste iubirea fa�� de to�i oamenii,
a�a cum trimite Dumnezeu soarele �i ploaia peste cei vrednici �i peste cei
nevrednici, dec�t atunci c�nd a ajuns la nep�timire, c�nd nu mai face deosebire
�ntre oameni ci se g�nde�te �nt�i la Dumnezeu care porunce�te iubirea.
Este foarte important s� �tim lucrul acesta, c� exist� o porunc� a iubirii,
adic� nu e indiferent faptul c� iube�ti sau nu iube�ti, ci important este s�
iube�ti pentru c� a�a porunce�te Dumnezeu. Asta �nseamn� c� de c�te ori ai o
ezitare, de at�tea ori trebuie s� te g�nde�ti la faptul c� n-ai voie s� ai
ezitare, ci trebuie s� te sile�ti s�-�i rever�i iubirea fa�� de cel fa�� de care
ai ezitare.
Adev�rul este c� noi, la m�surile la care suntem, �n general nu suntem nici
iubitori nici ur�tori. St�m cumva la cota zero, adic� �ntre iubire �i ur�. Poate
�nclina�i mai mult spre iubire, dar �n orice caz nu la m�surile la care ni se
cere s� avem iubirea fa�� de oameni.
�n general oamenii se manifest� spontan, adic� cum le vine, dup� o expresie din
p�r�ile de unde sunt eu, din satul meu: "cum le ��p� dinl�untru". A�a cum �i
vine, a�a se manifest�, ori �n privin�a �mplinirii poruncilor noi trebuie s�
avem �n vedere o r�nduial�, �i dac� avem �n vedere r�nduiala, atunci ne putem �i
disciplina prin porunc�. Porunca are rost s� ne disciplineze, s� ne duc� c�tre
Dumnezeu, s� ne duc� �n fa�a lui Dumnezeu, s� ne apropie de Dumnezeu, �i �n
m�sura �n care ne apropiem de Dumnezeu ne �i asem�n�m cu Dumnezeu.
�n Pateric este prezentat Sf�ntul Macarie cel Mare ca un om care s-a f�cut
"dumnezeu p�m�ntesc". E o expresie care spune foarte mult �i-i a�a de
�ndr�znea�� acest� expresie, parc� nici nu-�i vine s� te g�nde�ti la ea c�nd
auzi a�a ceva, anume c� Sf�ntul Macarie s-a f�cut dumnezeu p�m�ntesc. Asta
�nseamn� c� a�a cum exist� un Dumnezeu �n cer, tot a�a a fost un dumnezeu pe
p�m�nt, Sf�ntul Macarie. De ce? Se spune acolo de ce. Pentru c� a�a cum Dumnezeu
acoper� lumea, tot a�a �i Sf�ntul Macarie acoperea p�catele oamenilor, pe cele
pe care le vedea ca �i c�nd nu le-ar fi v�zut, �i pe cele despre care auzea ca
�i c�nd n-ar fi auzit de ele (Pateric, Avva Macarie). De aceea s-a f�cut
"dumnezeu p�m�ntesc", pentru c� acoperea p�catele.
Este �i �n Sf�nta Scriptur�, �n Epistola I Soborniceasc� a Sf�ntului Apostol
Petru, cuv�ntul c� "dragostea acoper� mul�ime de p�cate" (I Petru 4, 8). C�nd
iube�ti pe cineva completezi lipsurile lui, c�nd iube�ti pe cineva �l dore�ti ca
om de cinste �i atunci neaparat dac� are p�cate i le acoperi. C�nd r�scole�ti
p�catele, c�nd le pui �n eviden��, c�nd sco�i la iveal�, c�nd vrei s� se �tie
p�catele cuiva, �nseamn� c� pe acela nu-l iube�ti. C�nd vin la mine oameni la
spovedit �i �mi spun c� judec� pe al�ii zic: �tii de ce-i judeci? Pentru c� nu-i
iube�ti. Dac� iube�ti pe cineva, �l prime�ti cu defecte cu tot, �i dac� nu-l
iube�ti nici calit�ile lui nu conteaz� pentru tine, ori Dumnezeu vrea ca noi s�
avem manifest�ri de oameni care iubesc, care fac s� fie ridica�i aceia care vin
�n leg�tur� cu noi. Am zis c� noi st�m �ntr-un fel de neutralitate �n ceea ce
prive�te iubirea, �n �n�elesul c� de multe ori nu suntem doritori de r�u pentru
cineva, nu suntem ur�tori de oameni, dar nu suntem nici iubitori de oameni. Nu
m� g�ndesc la ni�te performan�e de iubire, cum ar fi de exemplu ceea ce spune
Sf�ntul Isaac Sirul c� cel care e iubitor de oameni, dac� de zeci de ori pe zi
ar fi dat focului pentru iubirea de oameni, tot nu s-ar s�tura de iubirea de
oameni. Nu m� g�ndesc nici la m�surile acelea pe care le are �n vedere dup� fire
�n "M�ntuirea p�c�to�ilor", unde se spune c� fa�� de aproapele s� ai inim� de
mam� pentru c� �i �n fire mama este mam� numai pentru copiii ei, nu-i mam�
pentru to�i copiii, pentru toat� lumea. Totu�i e o m�sur� aceasta care trebuie
chiar dep�it� unde se poate dep�i �i de cine se poate dep�i.
C�nd iube�ti pe cineva, adaugi ceea ce-i lipse�te �i �nl�turi ceea ce e r�u
ad�ugat la fiin�a lui. �n general p�rin�ii sunt iubitori fa�� de copii a�a cum
sunt copiii �i caut� s� apar� copiii �n lumina cea mai bun� posibil�, chiar �i
atunci c�nd au pete, chiar �i atunci c�nd au r�ut�i. Asta o face iubirea, a�a-i
rostul iubirii.
Cine �nainteaz� �n iubire, �n iubirea cea dup� porunc�, �nainteaz� numai �n
m�sura �n care a ajuns la nep�timire. Asta nu �nseamn� c� nu pot exista ni�te
nuan�e �n iubire, �i exist� chiar nuan�e �n iubire. �i Domnul Hristos a iubit pe
unul dintre ucenici mai mult dec�t pe ceilal�i pentru c� altfel nu se poate
vorbi despre "ucenicul pe care-l iubea Iisus". Avem �i noi voie s� iubim pe
cineva mai mult dec�t pe altcineva, de�i nep�timirea ar aduce �i �n privin�a
aceasta o egalitate sau o egalizare. Noi �ns� trebuie s� avem �n vedere
capacitatea iubitoare pe care ne-a dat-o Dumnezeu �i s� o manifest�m c�t putem
�i acolo unde nu putem s� cerem ajutor de la Dumnezeu. C�nd Domnul Hristos a
r�nduit s� avem iubire �i fa�� de cei care ne ur�sc pe noi, - s�-i iubim pentru
c� vrea Dumnezeu s�-i iubim, �n chip firesc �i dac� nu putem, s� ne impunem o
atitudine iubitoare, - c�nd a r�nduit Domnul Hristos aceasta, a r�nduit pentru
c� a vrut s� �nmul�easc� iubirea �i �nmul�ind iubirea s� �nmul�easc� fericirea.
Cu c�t �i iubim pe mai mul�i �i mai mult, cu at�t iubirea devine fericirea
noastr� �i atunci se �nmul�e�te o dat� cu iubirea �i fericirea, �i cu c�t suntem
mai limita�i �n iubire cu at�t suntem mai limita�i �i �n fericire.
Sf�ntul Evanghelist Ioan de dou� ori afirm� �n �nt�ia Epistol� Soborniceasc� c�
"Dumnezeu este iubire" (I Ioan 4, 8;16). Asta nu �nseamn� c� cine zice iubire
zice Dumnezeu, ci �nseamn� c� �n raportarea lui Dumnezeu fa�� de noi mai ales
iubirea o putem vedea, c�t e de bun Dumenezeu, c�t e de iubitor Dumnezeu. �i
aceasta o vedem din faptul c� a g�sit Dumnezeu calea s�-l m�ntuiasc� pe om, s�
se apropie de om �n maxim� apropiere, r�nduind ca Fiul S�u Cel Unul-N�scut s� Se
fac� �i Fiu al Omului, s� fie Dumnezeu adev�rat �i om adev�rat.
Venirea �n lume a Fiului lui Dumnezeu ne d� �ncredin�area c� Dumnezeu este
iubire �i pentru noi. �i dac� �tim c� Dumnezeu vrea ca to�i oamenii s� se
m�ntuiasc� �i s� vin� la cuno�tin�a adev�rului, �tim �i c� Dumnezeu este iubitor
fa�� de to�i aceia care vor s� intre �n leg�tur� cu El, c� nu Dumnezeu �mpiedic�
leg�tura noastr� cu El, ci noi putem �mpiedica leg�tura noastr� cu Dumnezeu.
P�rintele Arsenie Boca, Dumnezeu s�-l odihneasc�, avea un cuv�nt care a r�mas de
la el �i �n scris, �i anume c� "iubirea lui Dumnezeu fa�� de cel mai mare
p�c�tos este mai mare dec�t iubirea celui mai mare sf�nt fa�� de Dumnezeu". Asta
vrea s� spun� c� nu poate iubi un sf�nt pe Dumnezeu, chiar cel mai mare dintre
sfin�i, at�t de mult c�t iube�te Dumnezeu pe cel mai mare p�c�tos.
S-ar pune atunci o �ntrebare: cum totu�i de sunt oameni care se pierd, care
r�t�cesc de la bine? Se poate �nt�mpla una ca aceasta numai �n m�sura �n care
omul nu vrea s� fie cu Dumnezeu - �i Dumnezeu i-a dat libertate omului ca s�
poat� s� se dep�rteze de El �i s� poat� chiar s�-L nege pe Dumnezeu - dar
Dumnezeu e totdeauna gata s�-l primeasc� pe om �i Dumnezeu vrea ca �i noi s� fim
asemenea Lui, buni �i iubitori de oameni.
Dumnezeu e milostiv �i iubitor de oameni. �i noi trebuie s� fim milostivi �i
iubitori de oameni �i mai ales s� ne cercet�m mai ales �n aceast� latur�
existen�ial�, s� ne cercet�m pe noi �n�ine unde suntem �n ceea ce prive�te
iubirea. Sunt unii care, c�nd se spovedesc, �ncep: c� nu iubesc pe Dumnezeu, c�
nu iubesc pe aproapele �i a�a mai departe. Sunt lucruri care de fapt nu sunt
p�cate �n sine, �n sensul c� nu faci un lucru pentru c� nu-l po�i face, n-ai
ajuns la m�surile acelea s� iube�ti pe Dumnezeu mai presus de orice �i pe
aproapele t�u ca pe tine �nsu�i, �i numai Dumnezeu �tie c�nd �i cine poate
ajunge la asta, dar calea e deschis� pentru a�a ceva �i fiind deschis� calea
pentru iubire, e deschis� �i calea pentru fericire. Ce putem noi s� facem ca s�
se �nmul�easc� iubirea �n sufletul nostru? Nu putem s� facem nimic altceva dec�t
s� ne cur�im, s� ne silim s� ni se cur�easc� sufletul, s� ni se �nl�ture de pe
suflet toate piedicile care le avem �i s� pre�uim iubirea mai mult dec�t orice
altceva, pentru c� des�v�r�irea cre�tin� �n esen�� const� �n dou� lucruri: �n
iubire �i smerenie. Sf�ntul Isaac Sirul spune c� "des�v�r�irea este o pr�pastie
de smerenie", o smerenie nesf�r�it�, iar Sf�ntul Apostol Pavel �n Epistola c�tre
Coloseni zice "�nve�m�nta�i-v� cu iubire care este leg�tura des�v�r�irii"
(Coloseni 3, 14).
Lucrurile acestea nu vin de la sine. Noi trebuie s� ne cercet�m pe noi �n�ine �i
mai ales s� �nmul�im, �n vederea iubirii, s� �nmul�im rug�ciunea pentru oamenii
pe care �i iubim, �i pentru oamenii pe care nu-i iubim, �i pentru oamenii fa��
de care avem o repulsie, fa�� de care avem indiferen��, fa�� de care avem
rezerve, re�ineri. Dac� �i avem �n rug�ciune, �i putem avea �i �n iubire. Dac�
vrem s� facem ceva pentru ei �i pentru noi �n acela�i timp, este de trebuin�� s�
�nmul�im rug�ciunea, rug�ciunea pentru �nmul�irea iubirii, �i dac� se �nmul�e�te
iubirea se �mpline�te porunca lui Dumnezeu, �i porunca lui Dumnezeu aduce
m�ntuirea. Sf�ntul Marcu Ascetul spune c� "Hristos este ascuns �n poruncile Sale
�i se descoper� pe m�sura �mplinirii poruncilor". Temeiul pentru cuv�ntul acesta
este ceea ce a spus Domnul Hristos: "cel ce M� iube�te p�ze�te poruncile Mele
�i-l voi iubi �i Eu �i M� voi ar�ta lui" (Ioan 14, 21). E o chestiune practic�
pe care e bine s� o avem �n vedere �ncep�nd dinspre om spre Dumnezeu, av�ndu-L
�n vedere pe Dumnezeu ca Cel ce este iubire �i Cel ce ne iube�te, �i av�ndu-L pe
Dumnezeu �n vedere �n dorin�a de a-L iubi mai presus de orice.
Dar s� nu uit�m niciodat� de om, de omul de l�ng� noi, mai ales de omul de l�ng�
noi, pentru c� omul de l�ng� noi este pus anume ca prin el s� ne �nmul�im
iubirea. Spune �n Pateric - Sf�ntul Antonie cel Mare are cuv�ntul acesta - c�
"De la aproapele vine �i via�a �i moartea. C� dac� folosim pe aproapele, pe
fratele, pe Dumnezeu dob�ndim �i dac� gre�im fratelui, lui Hristos gre�im" iar
Cuviosul Ioan Colov spunea c� "Nimeni nu cl�de�te o cas� de la acoperi� �n jos
ci de la temelie �n sus" �i �ntrebat fiind ce �nseamn� acest cuv�nt a zis:
"Temelia este aproapele, ca pe el mai �nt�i s�-l folosesc pentru c� de el at�rn�
toate poruncile lui Hristos". Deci �ndreptarea noastr�, �naintarea noastr�,
dep�irea de noi �n�ine este �n m�sura �n care rela�iile noastre cu cei din
jurul nostru, cu cei apropia�i ai no�tri, sunt bune.
P�rintele Serafim, Dumnezeu s�-l odihneasc�, mi-a spus odat� cu ocazia unei
spovedanii un cuv�nt scurt, �i anume un cuv�nt de ordine: "s� te dep�e�ti �i s�
te d�ruie�ti". Nu mi-a dat nici o explica�ie �i m-am g�ndit eu singur c� ar fi
vorba despre dep�irea prin credin�� �i d�ruirea prin iubire. Adev�rata dep�ire
o realizeaz� omul atunci c�nd, crez�nd �n Dumnezeu, se sile�te s� fac� lucrurile
lui Dumnezeu. Iar iubirea este d�ruire, adic� iubirea pe de o parte este primire
�n suflet, pe de alt� parte este d�ruire din suflet, �i atunci, dac� facem a�a,
r�spundem la dou� �ntreb�ri, la una care ne-o pune Domnul Hristos tuturor
oamenilor: "Crezi tu �n Fiul lui Dumnezeu?" �i cealalt� pe care o pune tuturor
credincio�ilor: "M� iube�ti tu pe Mine?", iar iubirea, porunca iubirii fa�� de
Dumnezeu �i fa�� de aproapele poate s� fie pentru noi �i un prilej de emula�ie
�n �n�elesul acesta c� a zis Domnul Hristos "M� iube�ti tu pe Mine", c�tre
Sf�ntul Apostol Petru a zis, "M� iube�ti tu pe Mine mai mult dec�t ace�tia?"
Adic� putem s� ne silim s� iubim pe Dumnezeu �i pe oameni c�t putem noi mai mult
�i atunci suntem pe calea cea bun�, suntem �n cuprinsul fericirii, �tim s� ne
cobor�m la cel la care trebuie s� ne cobor�m �i �tim s�-l ridic�m pe cel pe care
trebuie s�-l ridic�m. Cum se poate face aceasta o �tie numai cel ce iube�te.
Dumnezeu s� ne ajute.

23 august 1995

Puneti comentariile Dvs la acest text, sau la problematica lui �n

FORUM-ul alãturat !

Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã

la data de 04/10/2003 04:16:22
TOP
Nistea's Page
Pãrintele Teofil Pãrãian
Curpins G�nduri bune pentru g�nduri bune
Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | Legãturile Dvs!

Copyright © 2000-2001, Iulian Nistea.

This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.