G�nduri bune pentru g�nduri bune - P�rintele Teofil DuhovniculP�rintele Teofil

Duhovnicul

�n �ntreaga �ar�, �n r�ndurile credincio�ilor �i nu numai ale lor, este

cunoscut� m�n�stirea "Br�ncoveanu" de la S�mb�ta de Sus.
Majoritatea oamenilor o �tiu sub numele de m�n�stirea "S�mb�ta". Numele de
m�n�stirea "Br�ncoveanu" i-a fost dat de al doilea ctitor al ei, mitropolitul
Nicolae B�lan, �ntru amintirea celui ce a ridicat aceast� m�n�stire �n jurul
anului 1700, voievodul martir Constantin Br�ncoveanu, domnitorul de atunci al
��rii Rom�ne�ti, "boier vechi �i domn cre�tin" cum �l nume�te balada �i cum a
r�mas �n con�tiin�a popular� p�n� ast�zi.
M�n�stirea e cunoscut� ca loca� de rug�ciune, loc binecuv�ntat de Dumnezeu, oaz�
de lini�te - "picior de plai �i gur� de rai", dar �i ca loc de alinare a
suferin�elor, de t�m�duire trupeasc� �i sufleteasc�, de �nt�rire a credin�ei,
sporire a n�dejdii �i izvor de dragoste, �i aceasta prin c�lug�rii �i mai ales
prin duhovnicii ei. �i e normal s� fie a�a deoarece m�n�stirile sunt loca�uri �n
care �i duc via�a c�lug�rii, oameni ce �n c�utarea �i apropierea de Dumnezeu
�ncearc� �i trebuie s� fie mereu cu un pas �naintea celorlal�i credincio�i.
A r�nduit Dumnezeu ca m�n�stirea de la S�mb�ta s� fie cunoscut� �i prin
p�rintele Teofil, cunoscutul ei duhovnic, unul din marii duhovnici ai neamului
nostru. C�nd spui "M�n�stirea S�mb�ta" te g�nde�ti la p�rintele Teofil, iar c�nd
spui "p�rintele Teofil" sigur nu-l po�i desp�r�i de m�n�stirea de la S�mb�ta, al
c�rei vie�uitor este.
P�rintele Teofil s-a n�scut �ntr-un sat �n apropiere de Sibiu, numit Top�rcea,
din p�rin�i plugari, fiind cel mai mare dintre patru fra�i. �i-a �nceput via�a
con�tient� ca nev�z�tor, ceea ce �nseamn� c� s-a n�scut nev�z�tor; �ntre
1935-1940 a urmat o �coal� special� la Cluj pe care a fost nevoit s-o �ntrerup�
doi ani din cauza r�zboiului, apoi a f�cut o clas� la o �coal� special� la
Timi�oara dup� care, �ntre anii 1943-1948 a urmat liceul, pe atunci Colegiul
"Diaconovici" din Timi�oara, liceu pentru v�z�tori. �ntre 1948-1952 a urmat
Institutul Teologic din Sibiu lu�ndu-�i licen�a �n teologie. La m�n�stirea
S�mb�ta a venit la 1 aprilie 1953 �i �n acela�i an a fost tuns �n monahism de
mitropolitul Nicolae B�lan. �n 1960 a fost hirotonit diacon �n mod excep�ional
de mitropolitul Nicolae Colan iar �n 1983 a fost hirotonit preot de �nalt Prea
Sfin�itul Antonie Mitropolitul Ardealului. �n 8 septembrie 1988 a primit treapta
de Arhimandrit.
Acum p�rintele e �n m�n�stire de 43 de ani �i st�, cum spune, �ntr-un loc unde
"�i place", tot el numind m�n�stirea: "Poarta cerului", "Tinda Raiului", "Casa
lui Dumnezeu" �i "Locul �mplinirilor", bucur�ndu-se c� Dumnezeu l-a ales �i l-a
primit s� stea �ntr-un astfel de loc.
Duhovnic pentru monahi �i mireni
Se �tie c� marii no�tri duhovnici se g�sesc �n general �n m�n�stiri, aceste
"Case ale lui Dumnezeu" fiind locuri de o mai mare prezen�� a Duhului lui
Dumnezeu, locuri deasupra c�rora �i �n care mai mult ca �n alte p�r�i plute�te
Duhul lui Dumnezeu. La m�n�stiri vin de cele mai multe ori oameni mai mult sau
mai pu�in �mpov�ra�i de p�cate pentru a se despov�ra de ele �i a se umple de
Duhul lui Dumnezeu. �n aceast� lucrare credincio�ii sunt condu�i, ajuta�i de
duhovnici, mai ales �n Sf�nta Tain� a Spovedaniei, duhovnicii fiind a�a cum le
spune �i numele, oameni care-l poart� �i-l �mp�rt�esc pe Duhul Sf�nt tuturor
celor dornici de desp�timire �i �ndumnezeire.
Cei ce vin �n acest scop la m�n�stirea Br�ncoveanu �ntreab� de obicei de
p�rintele Teofil. El, de�i lipsit de vedere, este luminat, este luminat de
Dumnezeu cu lumina cuno�tin�ei pe care el este gata s-o �mp�rt�easc� tuturor
celor ce o caut�. P�rintele este c�utat deci pentru a �mp�rt�i lumina, pentru
c� este un om al bucuriei, un om gata s�-i fac� �i pe al�ii s� se bucure.
P�rintele Teofil e c�utat �i pentru felul �n care �l �n�elege �i �l prezint� pe
Dumnezeu. �i acest Dumnezeu e "milostiv �i iubitor de oameni", are "mil� �i
�ndur�ri", �l a�teapt� mereu pe fiecare fiind gata s�-l "miluiasc� �i s�-l
m�ntuiasc�". Dumnezeu, a�a cum �l �n�elege p�rintele Teofil, este de fapt
Dumnezeu cel propov�duit de Biseric�, cel prezentat de sfintele slujbe, care
a�teapt� pe fiecare pentru c� "dragostea Lui fa�� de cel mai mare p�c�tos e mai
mare dec�t dragostea celui mai mare sf�nt fa�� de El".
A. Duhovnic pentru c�lug�ri
�nainte de a atr�ta ce �nseamn� p�rintele Teofil pentru majoritatea
credincio�ilor, trebuie s� ne oprim la rela�ia lui de duhovnic cu fiii
suflete�ti din m�n�stirea al c�rei membru este.
P�rintele Teofil este duhovnicul ob�tei m�n�stirii. Fiind acum la v�rsta unei
depline maturit�i duhovnice�ti el are deja format� o vast� privire de ansamblu
asupra �nsemn�t�ii monahismului, asupra modului �n care trebuie s� se comporte
cineva care vrea s� mearg� pe aceast� cale, are o metod� de lucru, ni�te
principii pe care le cere respectate de to�i cei ce vor s� vie�uiasc� �n
m�n�stire �i care �n fond nu sunt doar ale lui ci sunt ale Bisericii. Am afirmat
deja c� p�rintele are mare �ncredere �n bun�tatea lui Dumnezeu, �n iubirea Lui
fa�� de noi dar p�rintele insist� pe faptul c� Dumnezeu iart� pe cel care se
poc�ie�te, poc�in�a �nsemn�nd p�r�sirea p�catului, afirm� cu t�rie c� Dumnezeu e
dispus �i se bucur� s� primeasc� pe oricine cu condi�ia, �ns�, ca acesta s� rup�
cu via�a de p�cat de mai �nainte �i "s� duc� o via�� pe care s� o poat�
binecuv�nta Dumnezeu �i pe care o binecuvinteaz� de fapt".
Ca duhovnic al m�n�stirii, p�rintele �i prime�te pe to�i monahii ce �n lupta
duhovniceasc� vor s� fie pov�ui�i de d�nsul. Din p�cate, �n condi�iile destul
de libertine ce se constat� ast�zi chiar �i �n m�n�stiri, neexist�nd o
constr�ngere, mul�i �l evit� pentru a vie�ui dup� bunul lor plac, lucru ce duce
la sc�derea nivelului duhovnicesc-moral din m�n�stire, la sc�derea prestigiului
monahismului. Cei care vor s� fie �ndruma�i de p�rintele Teofil trebuie s� �tie
c� ei urmeaz� s� �mplineasc� ceea ce le cere duhovnicul, c� el trebuie ascultat,
c� un c�lug�r trebuie s� asculte nu s� negocieze �n problema ascult�rii. Cei
�ndruma�i de p�rintele Teofil trebuie s� fie nelipsi�i de la sfintele slujbe,
trebuie s�-�i �mplineasc� datoriile la locurile unde sunt pu�i, s� nu fac� nimic
f�r� binecuv�ntare, s� lucreze oriunde sunt pu�i ca pentru Dumnezeu, "s� fac�
fiecare lucru ca ultimul din via�� �i singurul prin care se m�ntuiesc". Astfel,
to�i cei care sunt sinceri �n rela�ia lor cu duhovnicul, to�i care �i urmeaz�
sfaturile nu se poate s� nu ajung� la bine. Se �i constat� c�, �n m�n�stire, cei
ce sunt iubitori ai rug�ciunii, cei care-�i �mplinesc corect datoriile sunt �n
general tocmai aceia care se spovedesc la p�rintele Teofil. Ceilal�i, de obicei,
�l evit� sau, �n cazul �n care d�nsul le atrage aten�ia pentru ceva, sunt gata a
spune nu c� le vrea binele ci c� are ceva cu ei. P�rintele chiar afirm� c� dac�
cineva e prieten cu el, acela e "om cumsecade". Spune mai �nt�i despre sine c� e
"om cumsecade" �i o spune �i despre prietenii lui - monahi sau mireni. Am �inut
s� men�ionez acest lucru care unora le-ar p�rea o lips� de smerenie. P�rintele
Teofil �ns� vrea s� fie realist, iar smerenia lui �i a altora consider� c� nu
trebuie s� fie afirmarea unor lucruri de cele mai multe ori necrezute chiar de
cel care le spune, ci smerenia trebuie s� izvorasc� din adev�r. Spre exemplu: nu
trebuie s� ne afirm�m ca fiind smeri�i, ci s� fim f�r� a ne afirma sau, mai
corect, spre exemplu, c�nd ne spunem numele nu s� ad�ug�m �i "p�c�tosul" pentru
a ar�ta smerenie, ci s�-l spunem doar corect, ne�nso�it de alte cuvinte ce nu
fac parte din el �i dac� avem p�cate s� le m�rturisim �i s� ne poc�im pentru ele
�n fa�a lui Dumnezeu, nu a oamenilor (precum odinioar� fariseii - aspru mustra�i
pentru aceasta de c�tre M�ntuitorul).
�nc� un lucru ce �i mir� pe mul�i: P�rintelui Teofil nu-i este team� c� nu o s�
ajung� �n rai. �i nu-i este team� nu pentru c� ar face ni�te lucruri
excep�ionale care l-ar �ndrept�i s� mearg� �n rai, nu, ci pentru c� duce o
via�� corect�, se raporteaz� la Dumnezeu ca la Dumnezeu, face ce depinde de El
�i este con�tient c� neputin�ele, lipsurile noastre le completeaz� marea iubire
a lui Dumnezeu, care ne iube�te mai mult dec�t putem noi �n�elege. E o concep�ie
d�t�toare de n�dejde pentru noi to�i, o concep�ie izvor�nd din intimitatea cu
Dumnezeu �nc� din via�a aceasta.
P�rintele Teofil mai este �i un om al unui mare echilibru. Nu urm�re�te nici
pentru el nici pentru al�ii performan�e, lucru care de multe ori urm�rit duce la
m�ndrie, ci dore�te tr�irea unei vie�i pe care s� o poat� binecuv�nta Dumnezeu.
Nu e �mpotriva performan�elor, dar �tie c� ele sunt pentru oameni de performan��
iar ace�tia nu sunt cei mai mul�i, ci sunt dintre cei pu�ini.
Cu toat� aceast� deschidere, rezultatele p�rintelui nu sunt excep�ionale. Sigur,
rolul lui e mare �n cazul �n care cineva se las� �ndrumat, sf�tuit de d�nsul,
dar e foarte mic, chiar inexistent �n cazul c�nd cineva �l ocole�te. Iat� a�adar
valoarea duhovnicului redus� la putin�a de pre�uire a ei de c�tre ceilal�i, iat�
c� pe om nu-l po�i ajuta dec�t dac� el vrea s� se lase ajutat. Cu toate
neajunsurile �ns�, p�rintele Teofil av�nd o personalitate puternic� se impune nu
numai �n con�tiin�ele celor ce-l ascult�, ci de multe ori �i, desigur, mult mai
�ncet, �i �n ale celorlal�i, influen�a sa sim�indu-se �n via�a �ntregii
m�n�stiri.
B. Duhovnic pentru mireni
Cum deja am afirmat, c�nd cineva din afar� vine la m�n�stire pentru folos
duhovnicesc, pentru spovedanie, �ntreab� de obicei de p�rintele Teofil. El
singur prime�te cu bucurie pe to�i cei care vin �i se bucur� s�-i ajute pe to�i
cei care-l solicit�.
Dac� p�rintele are o mare deschidere �n vederea monahismului �n ce prive�te
via�a c�lug�rilor, aceea�i deschidere se constat� din partea sfin�iei sale �i �n
ce prive�te pe laici. P�rintele se str�duie�te s�-i �n�eleag� pe mireni �n
situa�ia lor de oameni care tr�iesc �n familie �i societate av�nd r�spunderi
fa�� de acestea. El �tie c� mirenii au o altfel de via�� dec�t monahii �i
trebuie trata�i ca atare. Nu li se pot cere laicilor lucrurile pe care le fac
c�lug�rii, cum de fapt nici invers nu se �nt�mpl�.
Celor ce vor s� fie �ndruma�i de el �n cele ale credin�ei, p�rintele le pretinde
totu�i o via�� cre�tin� adev�rat�, o real� rela�ie cu Dumnezeu, le pretinde un
program din cinci puncte pe care cineva respect�ndu-l este angajat �n rela�ia cu
Dumnezeu.
Primul punct de program e prezen�a la biseric�, la Sf�nta Liturghie �n dumineci
�i s�rb�tori, pentru c� acolo ne afl�m �n cuprinsul �mp�r�iei lui Dumnezeu, ne
�mp�rt�im de binecuv�nt�rile Lui, date nou� prin mijlocire preo�easc�, slujim
�mpreun� cu slujitorii sfin�i�i, aduc�nd lui Dumnezeu c�ntare �i �nchipuindu-i
pe heruvimi, fiind de fapt �i �mpreun� cu ei, pentru c� �n biseric� fiind
�mpreun� cu ceilal�i cre�tini ne putem ruga �mpreun�, �nt�rim comuniunea noastr�
�ntreolalt� �i cu Dumnezeu constituindu-ne ca Trupul cel viu al lui Hristos,
pentru c� �n biseric�, �n timpul sfintelor slujbe, suntem �n "Cerul cel de pe
p�m�nt", ne preg�tim pentru atmosfera din ve�nicie, pregust�m bun�t�ile
viitoare. Cineva care nu merge la biseric� nici nu e considerat de p�rintele la
"credincio�i", iar dac� cineva vrea s� fie credincios, trebuie neap�rat ca �n
"Ziua Domnului" s� fie acolo unde vrea Dumnezeu s� fie. Se �n�elege c� cei
bolnavi care nu pot �mplini aceast� obliga�ie sunt scuti�i de ea.
"S� �ncepi ziua cu Dumnezeu �i s-o sf�r�e�ti cu Dumnezeu" este al doilea punct
al programului care concret �nseamn� rug�ciuni de diminea�� �i rug�ciuni de
sear�, aici incluz�nd �i rug�ciunile �nainte �i dup� mese. Aceasta pentru c� �n
momentele principale ale zilei credinciosul s� se pun� �n fa�a lui Dumnezeu �i
sub protec�ia Lui, s� �tie c� tot ce face este cu ajutorul lui Dumnezeu, c� tot
ce are vine din darul lui Dumnezeu. C�nd nu se poate mai mult, cel pu�in un
minim de cinci minute acordate lui Dumnezeu, oric�t de "gr�bit" sau "ostenit" ar
fi omul, nu-i prea mult. Dac� cineva crede �n Dumnezeu nu se poate s� nu aib� �i
un timp anume pentru Dumnezeu.
Al treilea punct este "citirea a dou� capitole din Noul Testament �n fiecare
zi", pentru c� nu are cineva putin�a de a se raporta la Dumnezeu f�r� a �ti ceva
despre El, despre modul �n care poate intra �n leg�tur� cu El.
"Rug�ciunea de toat� vremea" e al patrulea punct al programului. Aceasta pentru
c� omul e o fiin�� g�nditoare �i toate ale omului pornesc de la g�ndul omului.
Pentru c� nu noi ne m�ntuim ci Hristos ne m�ntuie�te, cerem aceasta printr-o
rug�ciune scurt�: "Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluie�te-m� pe
mine p�c�tosul (p�c�toasa)", rug�ciune pe care o repet�m mereu �n minte
�ncerc�nd s� o unim cu respira�ia pentru ritmizare.
Al cincilea punct este "Postul" dup� r�nduiala Bisericii Ortodoxe, care se face
�n vederea disciplin�rii noastre interioare, disciplin� ce o urm�rim �i prin
rug�ciunea de toat� vremea.
Cu acest program p�rintele mai conjug� �i un �ndreptar de via�� pe care �l d�dea
p�rintele Arsenie Boca �i care e format din cinci puncte: 1. "Oxigen" adic�
via�� dus� �ntr-un aer c�t mai curat, 2. "Glicogen" - se refer� la o hran�
ra�ional�. 3. "Somn" - p�rintele Arsenie, av�nd �i cuno�tin�e medicale, spunea
c� avem nevoie de cel pu�in �ase ore de somn continuu �n 24 de ore pentru a
putea lucra la capacitatea noastr� real�. 4. "S�-�i p�strezi hormonii" - adic�
s� duci o via�� sexual� corect� nef�c�nd risip� de energie sexual� �i 5. "S� ai
concep�ie de via�� cre�tin�" - adic�, via�a s� �i-o pui �n slujba lui Dumnezeu
dup� r�nduiala Bisericii Ortodoxe.
O dat� cu acestea �i pe l�ng� ele p�rintele Teofil cere credincio�ilor s� se
�mbun�t�easc� prin Sf�nta Spovedanie, s� ocoleasc� toate pricinile de p�c�tuire
�i mai ales s� p�r�seasc� p�catele �n orice chip ar fi ele. �n leg�tur� cu
spovenia, le cere credincio�ilor s� se spovedeasc� de cel pu�in patru ori pe an,
afirm�nd mereu c� "nu are �ncredere �n spovedania f�cut� doar o dat� pe an", de
multe ori poate doar ca obicei religios. Celor r�vnitori p�rintele le recomand�
spovedanie �i, dac� duc o via�� superioar�, �mp�rt�anie c�t mai deas�. El nu
insist� prea mult pentru o �mp�rt�anie deas� ci a�teapt� o dorin�� a oamenilor
de a duce o via�� superioar�, de a se cur�ii de patimi, el vrea ca oamenii s�
se spovedeasc� �i �mp�rt�easc� nu dintr-o mod� religioas� ci dintr-o dorin��
fierbinte de a fi mai buni �i de a se uni cu Hristos.
Celor ce vin cu p�cate grele, cu patimi, p�rintele nu le d� canoane aspre sau
ani mul�i de canonisire, ci cere �n primul r�nd p�r�sirea p�catelor �i o via��
dup� voia lui Dumnezeu. Dup� ce omul s-a schimbat �n bine, p�rintele �l dezleag�
�tiind c� �i Dumnezeu �l iart� �i nu cere o poc�in�� pentru toat� via�a ci o
bucurie din credin��, din �ncrederea �n bun�tatea lui Dumnezeu. Chiar �n ce
prive�te poc�in�a, p�rintele este pentru o poc�in�� cu bucurie, cu �ncredere �n
bun�tatea lui Dumnezeu care "se bucur� de un p�c�tos care se poc�ie�te mai mult
dec�t de 99 de drep�i care n-au nevoie de poc�in��".
P�rintele Teofil �i tinerii
�ntre monahi �i mireni p�rintele acord� o mare importan�� tinerilor, iube�te
tinerii �i e iubit de ei. Se spune c� prietenii sunt cam la fel de buni sau de
r�i, asta �nseamn� c� p�rintele e cam la fel de t�n�r ca tinerii pe care-i
iube�te �i, dac� asta nu se poate �n ce prive�te vasul de lut ce se �nveche�te,
se poate �i este o realitate �n ce prive�te sufletul.
P�rintele Teofil se bucur� mult de tineri, se bucur� pentru c� tinerii sunt
modelabili. Un b�tr�n deja a devenit ceea ce este, pe c�nd un t�n�r urmeaz� s�
devin�, are un suflet t�n�r, are capacitatea de a se dep�i �i de a se d�rui �i
poate fi modelat.
�n condi�iile create de revolu�ia din 1989 p�rintele Teofil e c�utat de un num�r
de tineri mereu �n cre�tere, tineri doritori s� vie�uiasc� orient�ndu-se dup�
Evanghelia lui Hristos, doritori s�-�i pun� via�a �n slujba lui Hristos.
La cererea tinerilor, �ndeosebi a studen�ilor, p�rintele cutreier� asemenea unui
apostol toate marile ora�e ale ��rii, �in�nd conferin�e �n care le prezint�
diferite teme din punct de vedere cre�tin, le prezint� via�a cre�tin�, bucuria,
�mplinirea dintr-o via�� dus� �n comuniune cu Dumnezeu, le r�spunde la toate
�ntreb�rile �i fr�m�nt�rile lor, le d� sfaturi �n ce prive�te via�a religioas�
pe care ei trebuie s� o duc� �ntr-o lume care se orienteaz� dup� principii
necre�tine. P�rintele nu crede c� cei care ascult� conferin�ele reu�esc s�
re�in� �i apoi s� pun� �n practic� mult din ce li se spune, dar se bucur� c�nd
vede entuziasmul celor care �l a�teapt�, merge peste tot cu bucurie �n speran�a
c� �i pu�inul ce va r�m�ne din ce el seam�n� poate va da rod �i �n aceea a
�nt�ririi �n credin�� a ascult�torilor. Mul�i din ace�ti ascult�tori �l caut�
apoi pe p�rintele la m�n�stire, vin pentru a se spovedi, pentru a-�i orienta
via�a dup� Hristos.
Duhovnicul c�tre duhovnici
E frumos a vorbi despre anumi�i oameni despre care po�i spune multe lucruri
frumoase. Am v�zut multe recomand�ri ale p�rintelui Teofil c�tre oameni. Dar
oare ce ar avea de spus el c�tre fra�ii lui, chivernisitori de suflete, c�tre
duhovnici.
Mai �nt�i le-ar spune c� trebuie s� fie ceea ce se cheam�, adic� duhovnici, asta
�nsemn�nd oameni purt�tori �i �mp�rt�itori de Duhul Sf�nt, nu simpli
func�ionari biserice�ti �i pentru a fii duhovnici reali s�-�i pun� �ntreaga
via�� �n slujba lui Dumnezeu �i a oamenilor, s� se debaraseze de orice L-ar
�mpiedica pe Duhul Sf�nt s� sufle �n �i din el.
Le-ar mai spune c� pentru a spovedi �i �ndruma pe al�ii corect trebuie ca mai
�nt�i s� se spovedeasc� ei �n�i�i, s�-�i aib� ei �n�i�i duhovnici de care s�
asculte.
Pentru a reu�i s� fac� o spovedanie care s� duc� la �mpu�inarea p�catelor, s�
urm�reasc� a da credincio�ilor �ncredere �n bun�tatea lui Dumnezeu, �n faptul c�
El vrea s�-i ridice din c�dere, s� nu dea canoanele doar ca pedepse, ci pentru
a-l ajuta pe penitent s� se cure�e de rele, s� dea canoanele ca �i atunci c�nd
�i le-ar da lor sau celor apropia�i lor, s� fie buni �i s�-L prezinte pe
Dumnezeu ca Tat� iubitor, dar s� nu dezlege acolo unde nu se �mplinesc
condi�iile dezleg�rii, unde nu se p�r�se�te p�catul, unde Dumnezeu sigur nu
dezleag� pentru c� atunci nu vor �mpu�ina ci vor �nmul�i p�catele. Duhovnicii s�
duc� ei �n�i�i �i s� pretind� �i credincio�ilor lor s� duc� o via�� cre�tin�, s�
aib� un comportament orientat dup� Dumnezeu, s� se poarte �n toat� vremea �i �n
tot locul a�a cum s-ar purta Hristos dac� ar fi �n situa�ia lor. �n cazul �n
care duhovnicii vor �ti cu adev�rat �i se vor str�dui s�-i ajute pe credincio�i
s� se desp�timeasc�, dac� �ntre p�rin�ii duhovnice�ti �i fiii suflete�ti va
exista o comuniune, sigur c� vor fi cre�tinii mai buni.
Concluzii
P�rintele Teofil este un om al bucuriei. Se bucur� mult de darurile aduse de
credin�a �n Dumnezeu. Totu�i, mul�umirea lui, �n ce prive�te roadele aduse de
activitatea lui de duhovnic, nu este prea mare. Are con�tiin�a c� seam�n� �n
p�m�nt pietros. E drept, sunt oameni care ajung�nd la el reu�esc s� �i schimbe
via�a, s� tr�iasc� cre�tine�te, dar ace�tia sunt, totu�i, pu�ini. Cei mai mul�i
ajung la m�n�stire �mpin�i de necazurile de care ar dori s� scape, dar nu vor s�
se schimbe, se pl�ng, cer alinare, dar nu pot elimina princinile greut�ilor ce
de multe ori se g�sesc �n via�a lor supus� p�catelor. Concluzia p�rintelui
Teofil este c� nu po�i ajuta pe cineva dac� nu se las� el ajutat. Nu po�i
schimba pe nimeni, schimbarea o poate face Dumnezeu dac� �i omul e deschis, �ns�
nici Dumnezeu nu schimb� pe cineva cu for�a, cu at�t mai pu�in un om. Sfatul ar
fi ca oamenii s� se lase �ndruma�i, ajuta�i, s� doreasc� s� se "dep�easc� �i s�
se d�ruiasc�", s� se �ncadreze �n r�nduiala Bisericii, s� fie sinceri cu
Dumnezeu, cu ei �n�i�i �i cu duhovnicii lor.
Tuturor, p�rintele Teofil, le spune c� din rela�ia cu Dumnezeu izvor�te
fericirea, c� din credin�a adev�rat� izvor�te bucurie, c� Dumnezeu st� �i ne
a�teapt� pe fiecare s� intr�m �i s� ne veselim la osp�ul credin�ei.

Ieromonah SERAFIM GHEORGHE P�TRUNJEL

Puneti comentariile Dvs la acest text, sau la problematica lui �n

FORUM-ul alãturat !

Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã

la data de 04/10/2003 04:04:48
TOP
Nistea's Page
 Pãrintele Teofil Pãrãian
Curpins G�nduri bune pentru g�nduri bune
Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | Legãturile Dvs!

Copyright © 2000-2001, Iulian Nistea.

This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.