Ţilea Vitalie

Master Bioetică II

Eutanasia, intre dreptul de a trai si dreptul de a muri

In ultimii 25 de ani de existenta a societatii noastre, sub imperiul ideilor liberal

- seculare, care mai apoi au capatat nuante tot mai nihiliste, constatam transformari
radicale in gandirea celor care dau tonul intr-o societate, respectiv in anumite elite
intelectuale, stiintifice si socio-politice. Ideologia seculara, daca o putem numi asa, a
inundat mintile multora dintre noi, intr-un asemenea fel, incat a reusit sa scoata ideile
despre aspectele fundamentale ale vietii, mutandu-le din sfera publica, din sfera
general acceptata, in sfera privata, personala. E o strategie diabolica. Diavolul ca sa-l
poata inhata pe om mai usor, apeleaza la aceeasi strategie cu care un animal pradator
cauta sa-si izoleze prada de turma ca s-o lipseasca de orice ajutor, si s-o doboare mai
usor. Astazi tendinta este ca tot ce tine de religie, morala, sens al vietii si al mortii, sa
devina atitudini strict personale. Desi gandul imi spune ca cu cat e mai mincinoasa si
mai falsa credinta omului, cu atat tendinta e mai mare de a o tine ascunsa, si,
respectiv, cu cat e mai aproape de adevar credinta omului, cu atat mai putin se
rusineaza de ea, incat se bucura si chiar I se pare firesc s-o afiseze public, simtind-o ca
pe un tot unitar cu persoana lui.
Una dintre atitudinile care s-au schimbat in aceasta perioada foarte mult sunt
cele fata de viata si moarte. Moartea si viata au fost scoase de sub ascendenta
divinului, si au capatat un caracter practic, utilitarist si tot mai opac, disparand
orizontul vesnic al existentei, totul limitandu-se la sfera pamanteasca, la doar ce se
vede cu ochiul fizic.
Pierzand intelegerea si rostul suferintei, si interpretarea crestina fata de
suferinta, omul de astazi s-a blocat in cercul durere – placere. Omul de astazi fuge
dupa placeri si cu orice pret vrea sa scape de durere si suferinta. In aceasta logica se

1
incadreaza si aparitia a ceea ce se cheama eutanasia, fuga de o moarte dureroasa sau
rusinoasa.

Definiție și clasificări

 Eutanasia (trad. "moartea bună") - terminarea activă, intenţionată a vieţii unui

pacient de către un medic care consideră această acţiune în beneficiul
pacientului.
 Eutanasia voluntară - eutanasia la cererea sau cel puțin cu consimțământul
pacientului.
 Eutanasia involuntară - eutanasia împotriva dorinței unei persoane competente
(care își poate exprima voința).
 Eutanasia non-voluntară - eutanasia unui pacient non-competent, precum
persoane suferind de demență senilă sau copii mici.
 Eutanasia activă – terminarea intenționată a vieții unui pacient de către un
medic care crede că moartea este în beneficiul pacientului.
 Eutanasia pasivă - terminarea vieţii unui pacient prin omisiune, spre exemplu
prin retragerea tratamentului.
 Sinuciderea asistată medical (SAM) - terminarea de către un pacient a propriei
vieţi, cu ajutorul medicului (în practică diferenţa faţă de eutanasia voluntară
este minimă).

2
 Conflictul între eutanasie şi sfinţenia/inviolabilitatea vieţii

1
Eutanasia este actul deliberat de a pune capăt vieţii unui pacient cu intenţia de
a curma suferinţa acestuia. Sinuciderea asistată medical (SAM) reprezintă moartea
unui pacient ca urmare directă a "ajutorului" dat de un medic. Indiferent cum s-ar
numi, problema de ordin etic rămâne - nu poate fi niciodată bine să ucizi, chiar cu
intenţia de a alina suferinţa.
Viaţa umană are o valoare intrinsecă. Tradiţia iudeo-creştină susţine că omul a
fost creat după chipul lui Dumnezeu şi ca urmare, viaţa umană are demnitate,
sfinţenie şi este inviolabilă. Principiul secular, non-religios, consacrat în tratatele de
drepturile omului, conform căruia nimeni nu trebuie să ucidă este bazat în fapt pe
demnitatea şi sfinţenia iudeo-creştine.
Jurământul lui Hipocrate afirmă acelaşi principiu: să nu prescrii un
medicament mortal, să nu dai sfaturi care ar putea provoca moartea nici să nu provoci
un avort. Hipocrate a trăit în secolul al 5-lea IC şi deci principiul sfinţeniei vieţii
datează dinaintea învăţăturilor creştine.
Declaraţia de la Geneva, adoptată în 1948 de Asociaţia Medicală Mondială,
afirmă: "Voi acorda cel mai mare respect vieţii umane încă de la începuturile ei."
Acelaşi principiu a fost implementat şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:
"Dreptul fiecărui om la viaţă va fi protejat prin lege. Nici un om nu ar trebui lipsit de
viaţă intentionat."

2
Şi Codul de deontologie medicală în vigoare în România stipulează clar că
eutanasia şi SAM sunt inacceptabile: "Art. 121. Se interzice cu desăvârşire eutanasia,
adică utilizarea unor substanţe sau mijloace în scopul de a provoca decesul unui
bolnav, indiferent de gravitatea şi prognosticul bolii, chiar dacă a fost cerută insistent
de un bolnav perfect conştient. Art. 122. Medicul nu va asista sau îndemna la
sinucideri sau autovătămări prin sfaturi, recomandări, împrumutarea de instrumente,
oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice explicaţie sau ajutor în acest sens."
Principiul inviolabilităţii vieţii interzice uciderea intenţionată, dar nu specifică
1
http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata
2
https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

3
faptul că viaţa trebuie menţinută cu orice preţ, de exemplu până la capăt în cazul
tratamentelor invazive sau agresive, cum ar fi ventilaţia asistată împotriva dorinţei
pacientului conştient sau în cazul în care tratamentele ar fi zadarnice, de exemplu
chimioterapia agresivă pentru cancerul avansat.
Doctorii trebuie să decidă dacă un tratament prescris este adecvat sau nu.
Medicul îl va găsi, de obicei, pe cel potrivit făcând o analiză corectă a metodelor
folosite în tratament, a gradului de complexitate sau de risc, a costurior. Medicul
compară aceste elemente cu rezultatele aşteptate, luând în considerare şi starea de
sănătate a persoanei bolnave şi resursele fizice şi psihice ale acesteia. Refuzul, venit
din partea pacientului, al unui tratament agresiv nu este considerat sinucidere.
De asemenea, moartea unei persoane, grăbită în mod intenţionat prin omiterea
unor intervenţii medicale - "eutanasie pasivă"- este complet diferită de omiterea
tratamentului zadarnic sau neadecvat.

Argumente contra eutanasiei

Problema eutanasiei ridica, in primul rand, intrebari de natura religioasa si

etica. Atitudinea oamenilor fata de eutanasie este, de obicei, determinata de viziunea
pe care acestia o au despre viata si moarte, fiind puse in joc de asemenea si
considerente de ordin social si politic. Relatiile noastre sociale sunt determinate in
mare masura de faptul ca nu ne este permis sa ucidem in mod intentionat o alta
persoana, la fel cum societatea ne protejeaza si pe noi spre a nu fi ucisi. In aceasta
situatie apar insa mai multe intrebari. Ce se va intampla daca renuntam la aceasta
protectie? De ce ar fi |”uciderea acceptabila” restrictionata la eutanasie? De ce nu am
permite ca si suicidul sa devina valid din punct de vedere moral? In al treilea rand este
pusa sub semnul intrebarii natura profesiei de medic. Medicii ar trebui sa fie cei care
trateaza bolile oamenilor, cei care le alina suferinta. “Administrarea” mortii reprezinta
3
exact contrariul si schimba in totalitate relatia medicului cu pacientul.

3
Mircea Gelu Buta, Iulia Alexandra Buta, Bioetica intre marturisire si secularizare, Ed. Renasterea,
2008, pag 242

4
 1. Asadar argumentul meu principal impotriva eutanasiei este acesta:
intrucat atunci cand a fost sa se inceapa viata omului el nu a
contribuit cu nimic, nu si-a adus aportul cu nimic, nu a fost el
incepatorul vietii sale, tot asa nu are voie sa-si hotarasca modul si
timpul sfarsitului vietii sale, nu are dreptul.
2. In aceste probleme trebuie sa judecam dupa un principiu solid si in
acelasi timp de bun simt, acela ca: nu ai voie sa sfarsesti ceva ce nu
ai inceput tu, nu ai dreptul sa strici si sa distrugi ceva ce nu ai
construit tu.

Consecintele legalizarii eurtanasiei:4

a) Eutanasia, odată legalizată, nu va putea fi controlată. Vor fi
ucişi şi pacienţi care nu şi-au dorit acest lucru. Iniţial gândită
pentru grupuri strict delimitate cum ar fi pacienţii cu boli în fază
terminală, eutanasia ar fi mai devreme sau mai târziu folosită şi
pentru alte grupuri de pacienţi cum ar fi persoanele în vârstă,
pacienţii cu handicap, pacienţii cu probleme afective, cei cu
infirmităţi şi chiar copii sau nou-născuţi cu infirmităţi. Astfel se va
ajunge la o desconsiderare a vieţii umane, în general a membrilor
vulnerabili dintr-o societate. Olanda este un exemplu nefast în acest
sens: initial, legea avea în vedere curmarea suferințelor
insuportabile asociate bolilor incurabile. Acum, este permisă
eutanasierea batrânilor, persoanelor cu handicap, a invalizilor,
depresivilor, precum și a nou-născuților cu malformații.

b) Legalizarea eutanasiei sau SAM ar impune o presiune asupra

celor bolnavi şi a acelora care simt că din cauza bolii, infirmităţilor
sau bătrâneții, au devenit nefolositori sau o povară pentru societate
şi în special pentru rude. Ei se simt constrânși moral să accepte
eutanasierea, care costă cu mult mai puțin decât tratamentul pentru
cancer, spre exemplu.

4
http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

5
c) Autonomia pacientului va scădea odată ce eutanasia sau SAM va
fi legalizată. Dorinţa de a muri este rareori o decizie într-adevăr
autonomă. Ea este mai degrabă expresia depresiei, durerii sau a
unui control slab al simptomelor, decât o dorinţă autentică. Dorinţa
de a muri şi de a trăi se schimbă frecvent în timp, în special dacă
durerea sau depresia au fost tratate.
d) Legalizarea eutanasiei sau SAM va aduce modificări profunde
în atitudinile sociale faţă de boală, infirmităţi, moarte, vârsta
înaintată şi în ce privește rolul profesiei medicale. Odată ce
eutanasia este legalizată, va deveni din ce în ce mai mult o "opţiune
de tratament" printre celelalte tratamente medicale şi chirurgicale
obişnuite. Valori umane fundamentale precum răbdarea,
compasiunea, solidaritatea, devotamentul se golesc de sens. De
asemenea, în baza percepției larg răspândite că "ceea este legal este
și moral" pot apărea consecințe deosebit de grave prin acceptarea
ideii că uciderea este o soluție care poate funcționa și în multe alte
situații.
e) Legalizarea eutanasiei şi SAM va submina îngrijirea medicală,
în special îngrijirea paliativă şi va submina serios relaţiile doctor-
pacient. Legalizarea eutanasiei va aduce o schimbare fundamentala
în relaţia doctor-pacient, când pacienţii se vor întreba dacă medicul
care intra în salon poartă hainele albe ale unui tămăduitor sau pe
cele negre ale unui călău.
f) Moartea nu e chiar aşa de "bună" după cum se spera. Unul din
argumentele principale în favoarea eutanasiei şi a sinuciderii
asistate medical este acela de a-i oferi pacientului o "moarte bună".
Totuşi, realitatea este total diferită. Experienţa arată apariţia unor
complicaţii deloc rare. În loc să moară rapid, unor pacienţi le-a luat
câteva zile să moară!

6
 Concluzii

Acum cateva zile am auzit o argumentare pro-eutanasiere care m-a cutremurat

oarecum. Cineva a gasit de cuviinta sa justifice eutanasia prin permisivitatea
avortului. Rationamentul era ca daca este permis avortul in societate, unde, in cazul
avortului, e vorba sa intrerupi viata unei fiinte fara acordul ei, de ce n-ar fi permis sa
se intample acelasi lucru si cu adultii bolnavi aflati sub aparate in stare de neputinta
sau de inconstienta, precum se zice ca s-ar afla la fel si acele fiinte in pantecele unei
femei ? O judecata diabolica. Dar s-a gasit altcineva sa aprobe acest argument ca fiind
unul interesant.
Conlcuzia care o trag este faptul ca in mod evident gandirea in societatea
postmoderna vizavi de aceste problemi sociale este una complet utilitarista si chiar
machiavelica, adica daca o actiune iti poate aduce profit, atunci este justificat sa calci
peste cadavre fara nici o mustrare de constiinta. Simt ca in viitorul apropiat in
dezbaterile despre politicile sociale oamenii tot mai des se vor impiedica de
argumentarea profitului economic pe care il poate aduce un individ in societate, daca
este capabil sa aduca vreun beneficiu concret la progresul material al unei societati.
Sau daca nu se va discuta chiar in acesti termeni, se va pune, mai intai, problema unei
poveri, a dificultatii intretinerii acestor categorii sociale care nu mai produc nimic sau
inca nu produc nimic, ci doar consuma resursele bugetului. Nu in zadar zicea cineva
ca o societate sanatoasa se vede dupa cum are grija de categoriile vulnerabile ale
societatii, daca le cinsteste sau vrea sa scape de ele.
Ce putem face daca Cel Care ne-a creat a randuit ca omul sa-si inceapa viata
in neputinta si s-o sfarseasca in neputinta, si sa fie puternic si sanatos numai la

7
mijlocul vietii ? E un ciclu al vietii care e valabil in tot regnul animal si vegetal. Dar
in cazul omului Dumnezeu a randuit sa fie asa pentru ca sa nu dispara dragostea dintre
oameni. Cand oamenii nu se ajuta unul pe altul, atunci dispare si dragostea dintre ei.
Insa omul de azi, cel fara de Dumnezeu, vine hotarat precum un stapan care stie bine
ce are de facut in gospodaria sa, ia o poama stricata dintr-o lada si ca s-o faca buna de
mancat ii curata marginile stricate si bolnave, si lasa doar miezul sanatos care il poate
folosi la ceva. Tot asa se vrea a se face si cu oamenii, vad. Numai si numai pentru ca
omul de azi vrea sa evite cu orice pret sa se chinuie cu cineva, sa sufere pentru ceva
sau sa cheltuiasca cu cineva ceva. El asa se intreaba: “Pentru ce toate astea? Daca pot
sa evit tot ce doare si produce suferinta, de ce sa nu evit? Pentru ce sa rabd daca pot sa
fac asa ca sa nu fie nevoie sa rabd?” Asadar, omul cauta cu orice pret sa-si simplifice
si sa-si usureze viata, dar o face pe spatele si pe suferinta celui mai slab si neputincios.
Si acum cateva efecte concrete, daca s-ar legaliza in masa eutanasia.
5
In timp ce eutanasia si sinuciderea asistata medical (PAS) ar putea parea, la
suprafata, atragatoare, acestea au efecte negative profunde in formarea societatii, in
atitudinea noastra fata de moarte si boala si in atitutinea fata de cei bolnavi sau cu
infirmitati.
Eutanasia, odata legalizata, nu va putea fi efectiv controlata. Experienta
olandeza arata ca aproape 1000 de pacienti sunt omorati de catre medici in fiecare an
impotriva dorintei sau consimtamantului lor. Eutanasia, initial gandita pentru un grup
sigur, de exemplu pacientii cu boli in faza terminala, a fost aplicata si pe alte grupuri,
pe cei care sunt bolnavi sau doar se considera ei insisi bolnavi, si chiar pe nou-nascutii
cu infirmitati. Eutanasia si SAM plaseaza o presiune mare, privind acceptul de a fi
omorate, asupra persoanelor in varsta sau bolnave sau care se considera , din cauza
bolii, infirmitatii sau a tratamentului scump, a fi o povara pentru rude sau societate.
“Dreptul de a muri” va deveni in curand “datoria de a muri”.
Odata cu cresterea acceptarii eutanasiei sau sinuciderii asistate medical, va
interveni o schimbare in perceperea bolii, mortii si a tratamentului medical. Exemplul
legalizarii avortului arata ce se intampla. Fiecare femeie insarcinata acum trebuie sa
decida daca va pastreaza sarcina sau avorteaza. In mod similar, eutanasia sau SAM,
odata legalizata va deveni o optiune de “tratament” pentru aceia care sunt
diagnosticati cu o boala, nu neaparat incurabila, si care se considera bolnavi.

5
https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

8
 Este intotdeauna mai ieftin (si mai rapid) sa omori decat sa tratezi. Legalizarea
eutanasiei va submina ingrijirea medicala si in special ingrijirea paliativa. Acolo unde
eutanasia sau SAM au fost legalizate (de exemplu in tarile de Jos sau statul Oregon)
prevederile referitoare la ingrijirea paliativa par simple si inadecvate.
Legalizarea eutanasiei inseamna afectarea negativa a relatiei doctor-pacient. In
ciuda tuturor masurilor de siguranta, pacientii se vor intreba daca doctorul poarta
haina alba a tamaduitorului sau cea neagra a calaului.

9
Bibliografie:

Mircea Gelu Buta, Iulia Alexandra Buta, Bioetica intre marturisire si secularizare,
Ed. Renasterea, 2008

http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

http://patriarhia.ro/eutanasia-445.html

http://www.doxologia.ro/religie-stiinta-filosofie/eutanasia-moarte- demna-crima-
premeditata

10