Prea cuvioase p�rinte stare�, cinsti�i p�rin�i, iubi�i credincio�i, pentru c�
suntem �n cuprinsul s�rb�torii Adormirii Maicii Domnului, m-am g�ndit ca pentru seara aceasta s� st�ruim pu�in cu g�ndul asupra locului pe care-l are Maica Domnului �n con�tiin�a noastr� de dreptm�ritori cre�tini, �n �nv��tura �i practica Bisericii noastre. Dac� lu�m aminte la dumnezeie�tile slujbe ale Bisericii noastre constat�m c� alc�tuirile de la sfintele slujbe ne �ndrumeaz�, ne ajut� s� fim cinstitori ai Maicii Domnului. Sfintele slujbe ale Bisericii noastre sunt prilejuri de rug�ciune �i de �nv��tur�. Ne rug�m �nv��nd �i �nv��m rug�ndu-ne. Dac� lu�m aminte la alc�tuirile de la sfintele slujbe putem �nv�a de la sfintele slujbe mai mult dec�t din c�r�i �i putem s� ne raport�m la cei pe care-i are �n vedere Sf�nta Biseric�: la Dumnezeu, la M�ntuitorul nostru Iisus Hristos, la Duhul Sf�nt, deci la Preasf�nta Treime, la Maica Domnului, la sfin�ii lui Dumnezeu, putem s� intr�m �n leg�tur� cu ei, putem s� ne �ndrept�m g�ndurile de la cele p�m�nte�ti la cele mai presus de lumea aceasta, la cele cere�ti. Sigur c� cei care merg la biseric�, �i stau �i nu urm�resc, nu pot s� �nve�e ceva, dar cei care urm�resc alc�tuirile de la sfintele slujbe �nva��. Nu se poate s� nu �nve�e. �i sfintele slujbe sunt �n a�a fel alc�tuite �nc�t chiar dac� cineva nu s-ar g�ndi anume la Maica Domnului, totu�i e pus �n situa�ia s� se g�ndeasc�. De pild� �n Ectenia Mare �i �n Ecteniile Mici oricum e pomenit� Maica Domnului c�nd se spun cuvintele: "Pe Preasf�nta, Curata, Preabinecuv�ntata, M�rita St�p�na noastr�, de Dumnezeu N�sc�toarea �i Pururea Fecioara Maria, cu to�i sfin�ii s� o pomenim. Pe noi �n�ine �i unii pe al�ii �i toat� via�a noastr� lui Hristos Dumnezeu s� o d�m". A�a auzim �n biseric�. Deci suntem �ndemna�i s� pomenim pe Maica Domnului. C�nd eram eu copil �i p�n� pe vremea c�nd eram student la Teologie, chiar �i mai t�rziu, cuvintele acestea se spuneau a�a: "Pe Preasf�nta, Curata, Preabinecuv�ntata, M�rita St�p�na noastr�, de Dumnezeu N�sc�toarea �i Pururea Fecioara Maria, cu to�i sfin�ii pomenind-o, pe noi �n�ine �i unii pe al�ii �i toat� via�a noastr� lui Hristos Dumnezeu s� o d�m". �n felul �n care se spuneau cuvintele acestea mai demult se presupunea c� noi o pomenim pe Maica Domnului f�r� s� ne �ndemne cineva. Deci: "Pe Preasf�nta, Curata, Preabinecuv�ntata, M�rita St�p�na noastr�, de Dumnezeu N�sc�toarea �i Pururea Fecioara Maria, cu to�i sfin�ii pomenind-o, pe noi �n�ine �i unii pe al�ii �i toat� via�a noastr� lui Hristos Dumnezeu s� o d�m". Aceasta �nseamn�: noi oricum o pomenim pe Maica Domnului. Accentul c�dea pe cuvintele de la sf�r�it �i anume: "pe noi �n�ine �i unii pe al�ii �i toat� via�a noastr� lui Hristos Dumnezeu s� o d�m". �ntre timp lucrurile s-au schimbat �n �n�elesul c� cuvintele acestea s-au �mp�r�it �n dou�. �i ca s� poat� fi �mp�r�ite �n dou�, avem dou� �ndemnuri: �ndemnul s� ne g�ndim la Maica Domnului, s� pomenim pe Maica Domnului, �i �ndemnul s� d�m toat� via�a noastr� lui Hristos Dumnezeu. Deci �n aceast� prezentare nu se mai presupune c� o pomenim f�r� s� ni se spun� s� o pomenim �i atunci ni se spune s� o pomenim, �i dup� aceea "pe noi �n�ine �i unii pe al�ii �i toat� via�a noastr� lui Hristos Dumnezeu s� o d�m". �nainte �ns� era un singur �ndemn, presupun�nd c� totu�i noi pe Maica Domnului oricum o pomenim. De ce s-a f�cut aceast� schimbare? Cred c� pentru c� spun�ndu-se aceste cuvinte �i venind vorba de Maica Domnului credincio�ii intervin cu o rug�ciune �i zic: "Preasf�nt� N�sc�toare de Dumnezeu, miluie�te-ne pe noi". �n copil�ria mea, �n tinere�ea mea, se zicea "Preasf�nt� N�sc�toare de Dumnezeu, m�ntuie�te-ne pe noi". A fost �ns� o dispozi�ie de la Sf�ntul Sinod s� se spun� "Preasf�nt� N�sc�toare de Dumnezeu, miluie�te-ne pe noi" pe considerentul c� Maica Domnului ajut� la m�ntuire, ne miluie�te, nu ne m�ntuie�te �mpreun� cu Domnul Hristos, de�i �n c�r�ile vechi, �n c�r�ile tip�rite �nainte de dispozi�ia Sf�ntului Sinod, peste tot e scris "Preasf�nt� N�sc�toare de Dumnezeu, m�ntuie�te-ne pe noi". Adev�rul este c� �n cele duhovnice�ti lucrurile nu sunt a�a de precizate cum sunt �n cele p�m�nte�ti. Cineva m� �ntreba: p�rinte, cum se poate c� se spune la rug�ciunea dinainte de Sf�nta �mp�rt�anie, �nainte de a ne �mp�rt�i, c� "Hristos Dumnezeu a venit s� m�ntuiasc� pe cei p�c�to�i dintre care cel dint�i sunt eu", cum se poate ca cel dint�i s� fiu eu �i fiecare s� fie cel dint�i, pentru c� numai unul poate fi cel dint�i dintre p�c�to�i, nu pot fi mai mul�i, �i atunci cum se poate? Se poate a�a c� fiecare dintre noi ne consider�m mai p�c�to�i dec�t al�ii �i nu ne intereseaz� c� altul ar putea fi mai p�c�tos dec�t noi. �i atunci nu e o exprimare absolut� a�a cum e la matematic�: doi �i cu doi fac patru �i gata, nu se mai poate �n�elege altceva. �n cele duhovnice�ti lucrurile sunt pu�in elastice, pentru c� se pot �n�elege, printr-un cuv�nt, mai multe lucruri. C�nd zici: "Preasf�nt� N�sc�toare de Dumnezeu, m�ntuie�te-ne pe noi" po�i s� te g�nde�ti la ceea ce poate Maica Domnului, adic� nu la m�ntuirea �n sine, pentru c� m�ntuirea e prin Hristos, ci la contribu�ia Maicii Domnului pentru m�ntuire �n �n�elesul c� dac� nu era Maica Domnului nu era nici Domnul Hristos aici pe p�m�nt, n-ar fi fost posibil� �ntruparea M�ntuitorului. Bine�n�eles, e un fel de a vorbi, pentru c�, de vreme ce a existat Maica Domnului, nu se poate zice ce s-ar fi �nt�mplat dac� nu era Maica Domnului. Maica Domnului exist�, �i dac� exist� Maica Domnului, �nseamn� c� ea este mijlocitoare de m�ntuire �n acest �n�eles c� prin Maica Domnului avem cele ce �in de Domnul Hristos. G�ndi�i-v� de pild� la alc�tuirea aceea de la Utrenia de Duminic�, de la sf�r�itul Utreniei, dinainte de Doxologie care zice a�a: "Prea binecuv�ntat� e�ti, N�sc�toare de Dumnezeu Fecioar�, c� prin Cel ce S-a �ntrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a m�ntuit, moartea s-a omor�t �i noi am �nviat". Vorbim cu Maica Domnului �i spunem c� lucrurile acestea s-au �nt�mplat prin Domnul Hristos, "prin Cel ce S-a �ntrupat din tine iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a m�ntuit, moartea s-a omor�t �i noi am �nviat. Pentru aceasta c�nt�nd, strig�m: - pentru c� s-a �nt�mplat a�a ceva prin Fiul t�u, c�nt�nd strig�m - Binecuv�ntat e�ti Hristoase Dumnezeul nostru Cel ce bine ai voit a�a, m�rire �ie". Deci vorbim �i cu Maica Domnului, vorbim �i cu Domnul Hristos �i �inem seama de leg�tura care exist� �ntre Maica Domnului �i Domnul Hristos �i �ntre Domnul Hristos �i Maica Domnului. A�adar Maica Domnului �n �n�elesul acesta ne m�ntuie�te, c� a contribuit la m�ntuire, �ns� pentru c� Maica Domnului nu ne poate m�ntui singur�, ci ne ajut� la m�ntuire �mpreun� cu Domnul Hristos - �n principal ne ajut� Domnul Hristos - Sf�nta noastr� Biseric� o cinste�te pe Maica Domnului �n leg�tur� cu Domnul Hristos, nu o desparte de Domnul Hristos. A�a cum cinstim �i Crucea Domnului Hristos f�r� s� o desp�r�im de Domnul Hristos, totdeauna �n leg�tur� cu Domnul Hristos, a�a �i pe Maica Domnului o cinstim �n leg�tur� cu Domnul Hristos. Ceea ce �i d� Maicii Domnului m�re�ia e faptul c� e �n leg�tur� cu Domnul Hristos, leg�tura aceasta cu Domnul Hristos �i d� m�re�ie Maicii Domnului. �i Maica Domnului are o m�re�ie, are o m�rire, chiar zicem noi: "Sp�im�ntatu-s-au toate de dumnezeiasc� m�rirea ta c� tu fecioar� neispitit� de nunt� ai avut �n p�ntece pe Dumnezeu Cel peste toate �i ai n�scut Fiu pe Cel f�r� de ani, Cel ce d�ruie�te pace tuturor celor ce te laud� pe tine". Deci noi care o l�ud�m pe Maica Domnului, avem un privilegiu. Ce privilegiu? Privilegiul de a fi milui�i de Dumnezeu, de Domnul nostru Iisus Hristos, d�ndu-ne pacea Sa nou�. De ce? Pentru c� o l�ud�m pe Maica Domnului. �i de ce o l�ud�m pe Maica Domnului? Ne �nva�� Biserica noastr� s� o l�ud�m. De ce ne �nva�� s� o l�ud�m? Pentru c� "s-au sp�im�ntat toate de dumnezeiasc� m�rirea ta", zicem noi vorbind cu Maica Domnului. Deci nu prezent�m lucrurile ca �ntr-un studiu, nu zicem "S-au sp�im�ntat toate de m�rirea Maicii Domnului, c� Maica Domnului a purtat �n p�ntecele ei pe Dumnezeu Cel peste toate �i a n�scut Fiu pe Cel f�r� de ani" ci vorbim cu Maica Domnului �i zicem: "Sp�im�ntatu-s-au toate de dumnezeiasc� m�rirea ta". Acesta e avantajul slujbelor, noi nu studiem, nu �nv��m ca �i cum am studia, ci �nv��m angaj�ndu-ne �n fa�a celor cu care vorbim. A�a-i cu Maica Domnului, a�a-i cu sfin�ii lui Dumnezeu, noi vorbim cu ei, vorbim cu Domnul Hristos, �i spunem Domnului Hristos ce avem de spus, vorbim cu El �i din aceasta �nv��m. Prin urmare Maica Domnului are o m�rire a ei �i m�rirea �i vine de la Domnul Hristos �i venindu-i de la Domnul Hristos m�rirea, ea e mijlocitoare c�tre Domnul Hristos pentru noi. Noi o l�ud�m, Maica Domnului mijloce�te �i Domnul Hristos ne d�ruie�te pace: "Cel ce d�ruie�te pace tuturor celor ce te laud� pe tine". �i alc�tuiri de felul acesta sunt multe. De exemplu, s� lu�m una de la slujba �nmorm�nt�rii c�nd, vorbind cu Maica Domnului, zicem c�: "Neamul omenesc a aflat m�ntuire prin tine �i noi s� afl�m raiul N�sc�toare de Dumnezeu ceea ce e�ti una binecuv�ntat�". De ce zicem c� e "una binecuv�ntat�"? Nu mai exist� al�ii binecuv�nta�i? �n situa�ia Maicii Domnului numai Maica Domnului exist�, altcineva nu mai exist�, �i atunci e "una binecuv�ntat�". Bine�n�eles c� binecuv�nta�i pot fi �i al�ii, dar �n alt �n�eles. G�ndi�i-v� de pild� la faptul c�, atunci c�nd Iosif s-a �nt�lnit cu fra�ii s�i dup� ce a fost v�ndut �n Egipt �i au vorbit unii cu al�ii �nainte de a se cunoa�te, de a-l recunoa�te pe Iosif, de a se descoperi Iosif fra�ilor s�i, a �ntrebat de tat�l lor �i ei au spus despre tat�l lor c� tr�ie�te �i atunci Iosif a zis: "Binecuv�ntat este omul acela". Prin urmare �i Iacov era binecuv�ntat ca tat� al lui Iosif. �i al�ii sunt binecuv�nta�i. To�i care sunt sub binecuv�ntarea lui Dumnezeu sunt binecuv�nta�i, dar Maica Domnului are un loc aparte �ntre to�i binecuv�nta�ii: "una binecuv�ntat�". "Bucur�-te curat�, ceea ce ai n�scut pe Dumnezeu cu trup spre m�ntuirea tuturor c� neamul omenesc a aflat m�ntuire prin tine. �i noi s� afl�m raiul N�sc�toare de Dumnezeu, curat� �i binecuv�ntat�", ceea ce e�ti una binecuv�ntat�. Iubi�i credincio�i, a�a ne g�ndim noi la Maica Domnului �i a�a ne �nva�� Sf�nta noastr� Biseric� s� ne g�ndim la Maica Domnului. �n alc�tuirile cinstitoare pentru Maica Domnului vorbim cu Maica Domnului �i zicem c� ea este m�rirea a toat� lumea: "pe ceea ce este m�rirea a toat� lumea, care din oameni a r�s�rit �i pe St�p�nul L-a n�scut, u�a cea cereasc�". Vorbind cu Maica Domnului spunem: "Pe tine Maica lui Dumnezeu, cea mai presus de minte �i de cuv�nt". Cum e Maica Domnului? Mai presus de minte �i de cuv�nt. Ce �nseamn� aceasta? �nseamn� c� cuv�ntul nu o cuprinde iar mintea nu o �n�elege. St�m cople�i�i de m�re�ia Maicii Domnului �n fa�a Maicii Domnului: "Cea mai presus de minte �i de cuv�nt, care ai n�scut negr�it sub ani pe Cel f�r� de ani, credincio�ii cu un g�nd te m�rim". M�rim pe Maica Domnului pentru m�re�iile ei, pentru m�re�iile ei izvor�te din M�ntuitorul nostru Iisus Hristos, din Fiul s�u care S-a �ntrupat, din Fiul lui Dumnezeu care S-a �ntrupat din Preasf�nta N�sc�toare de Dumnezeu �i a devenit �i Fiu al Maicii Domnului. Cine? Cel ce este Dumnezeu adev�rat �i Om adev�rat. Dumnezeu adev�rat n�scut din Dumnezeu din veci �i Om adev�rat n�scut din Preasf�nta Fecioar� Maria. Maica Domnului este numit� N�sc�toare de Dumnezeu nu �n �n�elesul c� L-a n�scut pe Dumnezeu, c� �nainte de a fi Dumnezeu a fost Maica Domnului, ci �n �n�elesul c� Cel pe care L-a n�scut ca om nu era numai om, ci era �i Dumnezeu, Om adev�rat �i Dumnezeu adev�rat. Unde s-a petrecut unirea firii dumnezeie�ti cu firea omeneasc� �n persoana M�ntuitorului nostru Iisus Hristos? S-a unit �n p�ntecele Preasfintei Fecioare Maria. Noi a�a m�rturisim �i a�a ne �nva�� Biserica noastr�. Noi nu credem, ca ereticii, c� Maica Domnului a n�scut un om cu care dup� aceea S-a unit Dumnezeu. De pild� la Botez, cum spuneau unii, c� Duhul Sf�nt c�nd S-a pogor�t peste Domnul Hristos la Botez, de fapt atunci a fost unirea �ntre cele dou� firi. Nu e adev�rat. Biserica noastr� spune �i �nva��, �i m�rturise�te, �i r�sp�nde�te adev�rul c� Fiul lui Dumnezeu S-a unit cu Fiul Omului, Dumnezeu S-a unit cu omul �n fiin�a Preasfintei N�sc�toare de Dumnezeu �i de aceea zicem noi �ntr-o alc�tuire de la Sf�ntul Maslu, vorbind cu Maica Domnului: "Pe tine preacuratul palat al �mp�ratului ceresc, ceea ce e�ti mult l�udat�, te rog cur�e�te mintea mea cea �ntinat� cu tot felul de p�cate �i o f� loca� �nfrumuse�at al dumnezeie�tii Treimi ca s� laud �i s� m�resc puterea ta �i mila ta cea nem�surat�, fiind m�ntuit eu netrebnicul robul t�u". De unde pornim? De la con�tiin�a c� suntem robi netrebnici: "eu netrebnicul robul t�u" doresc s� fiu m�ntuit �i pentru c� doresc s� fiu m�ntuit cer ceva de la tine Maica Domnului, de la tine care e�ti "palat preacurat al �mp�ratului ceresc". C�nd este Maica Domnului "palat preacurat al �mp�ratului ceresc", al M�ntuitorului nostru Iisus Hristos? A fost c�nd L-a purtat pe Domnul Hristos �n p�ntecele ei. Da, dar Domnul Hristos S-a desp�r�it cumnva de Maica Domnului c�nd S-a n�scut din ea, �i atunci Maica Domnului nu mai este "palat preacurat al �mp�ratului ceresc"? Ba da, este. �i dup� ce S-a n�scut Fiul ei din ea e "palat preacurat al �mp�ratului ceresc". De ce? Pentru c� Maica Domnului nu L-a purtat numai �n p�ntece pe Domnul Hristos, ci L-a purtat �i �n inima ei, �i de inima ei nu S-a desp�r�it niciodat� Fiul s�u, Domnul Hristos. O mam� este mam� pentru ve�nicie, nu pentru vremelnicie. Niciodat� nu i se va lua unei mame calitatea de mam�. �i nu e mam� numai c�nd �l poart� pe copilul s�u �n p�ntece, ci e mam� pentru totdeauna, pentru ve�nicie. A�a e �i Maica Domnului, mam� a M�ntuitorului nostru Iisus Hristos �i dac� nu-L mai poate purta �n p�ntece, �i nu-L mai poart� de fapt �n p�ntece, �l poart� �n inima ei �i de inima ei niciodat� nu S-a desp�r�it Domnul Hristos, �i noi, �tiind acest lucru, ne rug�m Maicii Domnului s� cur�easc� mintea noastr�: "cur�e�te mintea mea cea �ntinat� cu tot felul de p�cate �i o f� loca� al dumnezeie�tii Treimi". Maica Domnului a fost �i este loca� al dumnezeie�tii Treimi. A�a i-a spus �ngerul c�nd Preasf�nta Fecioar� a �ntrebat la Buna Vestire "Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu �tiu de b�rbat?". Ea a auzit de la �nger atunci: "Duhul Sf�nt Se va pogor� peste tine �i puterea Celui Prea�nalt te va umbri, de aceea �i Sf�ntul care Se va na�te din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema" (Luca 1, 34-35). Aici sunt cele trei persoane ale Sfintei Treimi care se unesc �n Maica Domnului din clipa �n care S-a �ntrupat Fiul lui Dumnezeu prin umbrirea de sus a Tat�lui �i prin lucrarea Sf�ntului Duh. Deci "Duhul Sf�nt Se va pogor� peste tine �i puterea Celui Prea�nalt te va umbri - deci e vorba de Duhul Sf�nt �i de Tat�l - �i Sf�ntul care Se va na�te din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema", e vorba de Dumnezeu Fiul. Deci Maica Domnului devine loca� al Preasfintei Treimi. Devenind loca� al Preasfintei Treimi, Maica Domnului poate s� ne ajute s� ni se cur�esc� �i mintea noastr� ca s� devenim loca�uri ale Preasfintei Treimi. �i loca� al Preasfintei Treimi Maica Domnului este �n ve�nicie: "cur�e�te mintea mea cea �ntinat� cu tot felul de p�cate �i o f� loca� �nfrumuse�at al Preasfintei Treimi". Numai dac� suntem loca�uri �nfrumuse�ate ale Preasfintei Treimi, prin mijlocirea Maicii Domnului, putem s� l�ud�m m�rirea �i mila cea nem�surat� a Maicii Domnului, noi, netrebnicii robii ei. V� atrag aten�ia asupra acestor lucruri �n �n�elesul c� e bine s� le urm�ri�i, s� cuprinde�i �n�elesurile, ad�ncurile unor astfel de alc�tuiri, pentru c� dac� le zici a�a, �ntre altele, nu po�i s� �i dai seama de con�inutul lor, dar dac� le meditezi - �i slujbele noastre trebuie �i meditate, sigur c� dac� le auzi spun�ndu-se repede sau cu c�ntare, acolo, nu le dai importan�a pe care trebuie s� le-o dai, dar dac� le analizezi pu�in �i vezi ce con�inut e �n aceast� alc�tuire, �i nu numai �n aceasta, ci �n multe altele - atunci ajungi s�-�i dai seama de �nv��tura Bisericii noastre cuprins� �n dumnezeie�tile slujbe ale Bisericii noastre. Sunt foarte multe lucruri pe care ar vrea s� le �tie credincio�ii �n leg�tur� cu Maica Domnului. Au ap�rut �i ni�te c�r�i cu via�a Maicii Domnului care nu spun mare lucru. De ce? Pentru c� Maica Domnului a fost smerit�, despre Maica Domnului nu se poate spune mult. �n Scriptur� se spune pu�in �i �n alt� parte, cei care spun despre Maica Domnului ceva, sau vor s� spun� ceva deosebit, nu sunt competen�i. N-au cum s� spun�. De ce? Pentru c� Maica Domnului fiind smerit�, n-a vrut s� fie pus� �n aten�ia oamenilor. Dorin�a ei a fost ca Domnul Hristos s� fie pus �n aten�ia oamenilor. La nunta din Cana Galileii a zis c�tre slujitorii de la nunt�: "Face�i ceea ce v� va spune El" (Ioan 2, 5). Deci v� spun �i eu ceva, v� spun s� face�i ce v� va spune El, nu s� face�i ce v� spun eu. Eu nu v� spun, n-am eu rostul de a v� spune, asculta�i-L pe El, pe Iisus. �i a�a c� Maica Domnului a fost smerit� p�n� la a�a m�sur�, �nc�t ea nu a vorbit despre cele ale ei, despre m�re�iile ei, despre na�terea ei mai presus de fire. De ce n-a vorbit? Evanghelia vorbe�te �i spune c� Domnul Hristos S-a n�scut din Preasf�nta Fecioar� Maria �n chip mai presus de fire, prin lucrarea Duhului Sf�nt, prin puterea lui Dumnezeu, nu prin contribu�ie b�rb�teasc�. C� e fecioar� �nainte de na�tere, c� e fecioar� �n na�tere, c� e fecioar� dup� na�tere, e un cuv�nt pe care �l spunem noi la sfintele slujbe, de exemplu zicem "pururea Fecioara Maria". Maica Domnului n-a vorbit despre a�a ceva. De ce? Pentru c� a fost smerit�. Oamenii din vremea M�ntuitorului considerau pe dreptul Iosif ca tat� al lui Iisus �i ziceau: "Nu cunoa�tem noi pe tat�l S�u �i pe mama Sa, nu cunoa�tem noi pe fra�ii Lui?" (Ioan 6, 42) �i a�a mai departe. �ns� s� �ti�i c� fra�ii Domnului Hristos nic�ieri nu sunt numi�i �n Scriptur� fiii Maicii Domnului, a�a c� se poate �n�elege altceva dec�t fra�i trupe�ti, fra�i direc�i. Se poate �n�elege rude apropiate. Cuv�ntul frate nu era numai pentru frate, ci era �i cu o l�rgime oarecare �i se �n�elegeau �i rudele apropiate tot prin cuv�ntul frate. �i Maica Domnului, de exemplu la �nt�lnirea din templu cu M�ntuitorul, dup� ce L-a pierdut, dup� ce nu L-au g�sit o vreme �i s-au �ntors, a zis: "Fiule de ce ne-ai f�cut nou� aceasta? Iat�, tat�l T�u �i eu �ngrijora�i Te c�ut�m" (Luca 2, 48). Nu a zis: "Eu, ca mama Ta �i omul acesta, care de fapt nu �i-e tat�, Te c�ut�m" ci a zis: "Iat�, tat�l T�u �i eu �ngrijora�i Te c�ut�m". Sf�nta noastr� Biseric� ne �ndrumeaz� �n ceea ce prive�te con�tiin�a noastr� �i cuno�tin�a noastr� despre Maica Domnului, ne �ndrumeaz� prin slujbele ei �n timp. Noi de fapt din via�a Maicii Domnului �tim numai c�teva lucruri pe care le �i s�rb�torim �i anume: c� s-a n�scut din p�rin�ii Ioachim �i Ana. A�a spunem la sfintele slujbe: "dumnezeie�tii p�rin�i Ioachim �i Ana" �i pomenim la otpusturi �n general pe Sfin�ii dumnezeie�ti p�rin�i Ioachim �i Ana, nu numai pe Ana cum ar zice cei care nu sunt de credin�a noastr�, ci care au alt� credin�� �i care spun c� �i Maica Domnului s-a n�scut ca �i Domnul Hristos numai prin puterea lui Dumnezeu, numai din Sf�nta Ana. Biserica noastr� nu �nva�� a�a, ci �nva�� c� Maica Domnului a avut dumnezeie�ti p�rin�i pe Ioachim �i pe Ana. �i dup� aceea - aceasta deci o s�rb�torim �n 8 septembrie - s�rb�torim tot �n leg�tur� cu Maica Domnului, la 21 noiembrie, intrarea �n Biseric� a Maicii Domnului, adic� primirea Maicii Domnului �n Templul din Ierusalim unde a stat doisprezece ani �i a fost educat� �n Templul din Ierusalim �i de acolo, la cincisprezece ani, a plecat �n grija dreptului Iosif �i a n�scut pe M�ntuitorul nostru Iisus Hristos. Mai avem o s�rb�toare a Maicii Domnului �n 26 decembrie, dar nu o s�rb�toare din via�a Maicii Domnului, ci o s�rb�toare �n leg�tur� cu rostul Maicii Domnului, Soborul Maicii Domnului. Mai avem o s�rb�toare �n 25 martie, Buna Vestire, tot o s�rb�toare a Maicii Domnului, �i e singura al c�rei eveniment e cuprins �n Sf�nta Scriptur�, �n Sf�nta Evanghelie de la Luca. �i dup� aceea Adormirea Maicii Domnului �n 15 august c�nd de fapt pomenim moartea Maicii Domnului, numai c� nu zicem moartea Maicii Domnului ci zicem Adormirea Maicii Domnului. De ce? Pentru c� noi vrem prin aceasta s� punem �n eviden�� c� Maica Domnului n-a murit. De altfel noi credem c� �n general oamenii nu mor, adic� nu mor �n �n�elesul de a dispare, ci mor �n �n�elesul c� se continu� via�a lor sufleteasc� prin suflet. Trupul se a�eaz� �n morm�nt �i se descompune �n timp iar sufletul continu� via�a dincolo de lumea aceasta, nu mai exist� posibilitatea ca sufletul s� moar�. Se vorbe�te �i despre o moarte a sufletului, prin aceasta �n�eleg�ndu-se de fapt nu nimicirea sufletului ci desp�r�irea de Dumnezeu, pedeapsa ve�nic�. Maica Domnului a murit cum mor to�i credincio�ii, cum mor oamenii, nu a avut un privilegiu special. A fost a�ezat� �n morm�nt �i dup� trei zile, c�nd Sf�ntul Apostol Toma, care nu era de fa�� la �nmorm�ntarea Maicii Domnului, iar dup� trei zile a venit, mai t�rziu s-a deschis morm�ntul pentru el ca s-o vad� m�car �n morm�nt �i nu mai era �n morm�nt, aceasta e �nv��tura Bisericii noastre. De altfel �nv��tura Bisericii noastre este cuprins� �n condacul de la Adormirea Maicii Domnului c�nd se spune: "Pe N�sc�toarea de Dumnezeu cea �ntru rug�ciuni neadormit� �i �ntru folosin�� n�dejdea cea neschimbat�, morm�ntul �i moartea n-au �inut-o. - De ce? - C� a mutat-o la via�� ca pe Maica Vie�ii Cel ce S-a s�l�luit �n p�ntecele ei cel pururea fecioresc". Deci Domnul Hristos a mutat-o la via��, a �nviat-o, a scos-o din morm�nt �i a ridicat-o mai presus de lumea aceasta �i Maica Domnului este �i cu sufletul �i cu trupul �n cer. A�a e �nv��tura Bisericii, a�a e credin�a noastr�. De aceea, toate acestea �tiindu-le noi, putem s� spunem vorbind cu Maica Domnului: "Cuvine-se cu adev�rat s� te fericim pe tine N�sc�toare de Dumnezeu, cea pururea fericit� �i prea nevinovat� �i Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce e�ti mai cinstit� dec�t heruvimii �i mai m�rit� f�r� de asem�nare dec�t serafimii, care f�r� stric�ciune pe Dumnezeu-Cuv�ntul ai n�scut, pe tine, cea cu adev�rat N�sc�toare de Dumnezeu, te m�rim". Cuv�ntul acesta, alc�tuirea aceasta, de fapt const� din dou�. Una adus� de �nger pe p�m�nt la Sf�ntul Munte prin veacul XI, XII, c�nd un �nger i-a dictat unui p�rinte �i dup� aceea a scris el �nsu�i, de fapt a scris el �nsu�i cuvintele acestea: "Cuvine-se cu adev�rat s� te fericim pe tine N�sc�toare de Dumnezeu, cea pururea fericit� �i prea nevinovat� �i Maica Dumnezeului nostru", iar cea de-a doua parte a alc�tuirii, care a fost de sine st�t�toare �i a circulat din veacul al VII-lea, alc�tuit� de Sf�ntul Cosma Melodul este: "Ceea ce e�ti mai cinstit� dec�t Heruvimii �i mai m�rit� f�r� de asem�nare dec�t Serafimii, care f�r� stric�ciune pe Dumnezeu-Cuv�ntul ai n�scut, pe Tine, cea cu adev�rat N�sc�toare de Dumnezeu, te m�rim". Deci noi suntem cinstitori, preacinstim pe Maica Domnului, suntem m�ritori ai Maicii Domnului. F�r� aceasta nu exist� Ortodoxie.
20 august 1995
Puneti comentariile Dvs la acest text, sau la problematica lui �n
FORUM-ul alãturat !
Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã
la data de 04/10/2003 04:14:26 TOP Nistea's Page Pãrintele Teofil Pãrãian Curpins G�nduri bune pentru g�nduri bune Meniu: Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu Mari duhovnici | Legãturile Dvs!