Exista in limba poporului roman o vorba profunda in intelesul ei, dar careia nu-i dam atentia cuvenita

pana la capat, desi e folosita destul de des: "din pacate". Asta-i expresia pe care o folosim, de obicei,
la inceputul sau la sfarsitul unei fraze in care anuntam o veste trista sau ceva negativ. Cum ar fi de
exemplu: "din pacate n-a reusit" sau "din pacate a murit" etc. Cu toti stim aceasta expresie, si cand s-o
folosim. Dar cati ne-am intrebat de ce o folosim ?

Ce inseamna aceasta expresie si ce arata? Arata ca stramosii nostri, cei care au nascut aceasta vorba
romaneasca, nu erau prosti deloc, si stiau sau intuiau ca la originea unui necaz adeseori sta un pacat
sau o greseala de ordin moral.

Exista in limba poporului roman o vorba profunda in intelesul ei, dar careia nu-i dam atentia cuvenita
pana la capat, desi e folosita destul de des: "din pacate". Asta-i expresia pe care o folosim, de obicei,
la inceputul sau la sfarsitul unei fraze in care anuntam o veste trista sau ceva negativ. Cum ar fi de
exemplu: "din pacate n-a reusit" sau "din pacate a murit" etc. Cu toti stim aceasta expresie, si cand s-o
folosim. Dar cati ne-am intrebat de ce o folosim ?

Ce inseamna aceasta expresie si ce arata? Arata ca stramosii nostri, cei care au nascut aceasta vorba
romaneasca, nu erau prosti deloc, si stiau sau intuiau ca la originea unui necaz adeseori sta un pacat
sau o greseala de ordin moral. Intelepciunea populara nu da gres niciodata.

Insa, astazi, observ ca, Doamne fereste, sa invoci in public, la nivel de mass media, drept cauza
indirecta a vreunei boli sau suferinte, a ta sau a copiilor tai, ca fiind pacatul sau vreo greseala morala,
ca a doua zi esti linsat mediatic, cum se zice.

Eu am vazut acest lucruri in mai multe parti ale lumii, ca daca cineva de acolo, vreun politician,
invoca pacatul si imoralitatea oamenilor, drept cauza a unui cutremur sau cataclism natural prin care
tocmai trecusera, acel om era imediat atacat si presat sa-si retraga afirmatiile, sa-si ceara scuze, daca
nu chiar sa demisioneze.

Pe scurt, "opinia publica" de astazi, in asa fel isi educa omul, incat nu doar ca omul a ajuns sa nu vada
nici o legatura intre lumea spirituala si cea fizica, dar, mai rau decat atat, il invata pe om sa nu se simta
vinovat si raspunzator pentru nimic din viata lui. Pentru că, să te declari vinovat, inseamna sa te
smeresti, iar a te smeri este cel mai greu si neplacut lucru pentru omul mandru, batos si increzut.

Multor parinti li se intampla sa nasca copii cu boli si deficiente, e o cruce grea, dureroasa si ii
compatimesc foarte mult pe acesti parinti, pentru ca si eu sint parinte. Tocmai de aceea mi-e dureros
sa vad cum de obicei "opinia publica" promoveaza ca varianta oficiala a acestor boli si necazuri, spus
pe scurt - loteria bolilor.
Astazi lucrurile sunt privite si explicate cam in tonul asta simplist: Daca vine o boala peste tine sau
peste copilul tau, acest lucru tine de noroc si de pura intamplare, tu esti la fel de bun si de frumos ca si
ceilalti, si egal in drepturi, doar ca n-ai avut destul noroc ca si ei. Bolile sint privite ca la loterie, ele
sint oarbe si aleg pe cine vor si cand vor.