Politica reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza

Autonomia legislativa a fost recunoscuta initial prin Conventia de la Paris,care cerea Principatelor
romane sa-si revizuiasca legislatia si sa o puna de acord cu cerintele moderne,precum si prin
recunoasterea internationala a organizarii de stat impusa prin reformele succesive ale lui
Cuza.Astfel,recunoasterea internationala a sistemului legislativ creat de domnitor echivala cu
recunoasterea autonomiei legislative.

Organizarea statului unitar roman

In perioada anilor 1859-1866,organizarea statului unitar roman s-a intemeiat pe Conventia de la

Paris din anul 1864.

Conventiile internationale au fost aplicate prin intermediul legilor ordinare edictate de statul
roman suveran si autonom.Conform legilor adoptate,organele centrale ale statului au fost;

Parlamentul.Acest organ a fost constituit potrivit dispozitiilor Conventiei de la Paris care au

prevazut cate o Adunare electiva pentru fiecare principat,organizata unicameral.Statul
dezvoltator al Conventiei de la Paris a prevazut insa organizarea bicamerala a parlamentului
roman,largirea corpului lectoral,fara a se introduce votul universal,egal,direct si secret.

Parlamentul era format din Adunarea Electiva(a deputarilor)si Adunarea Ponderatica sau Corpul
Ponderator(Senatul).

Adunarea electiva era formata din deputati alesi prin rutin de doua grade,corpul electoral fiind
impartit dupa ere in alegatori primari ..............................a tarii,fapt in urma caruia Alexandru
Ioan Cuza a devenit si comandantul suprem.

Legislatia cu caracter reformator a lui Alexandru Ioan Cuza

Prin adoptarea legislatiei din aceasta perioada a fost creat in linii generale sistemul de drept
burghez si totodata cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea celor mai moderne
legislatii,introducand norme si institutii noi,dintre cele mai evoluate.

Prin opera sa legislativa,A.I. Cuza a plasat Romania in randul tarilor cu cea mai avansata
legislatie.Opera legislativa a lui Cuza a dus la crearea unui sistem judiciar modern,a determinat
evolutia practicii instantelor,a stimulat inflorirea invatamantului juridic si a stiintei
dreptului,formarea de cadre de specialitate si afirmarea gandirii juridice romanesti in tara si
peste hotare.Multe din operele sale legislative au fost calificate in istografie drept
reforme,datorita caracterului lor evoluat si importantei sociale deosebite a reglementarilor
cuprinse.
Codul Civil

Cartea a II-a era consacrata bunurilor,clasificate in mobiliare si imobiliare,de o protectie

deosebita bucurandu-se imobilele care aveqau o valoare mai mare.Codul facea referiri ample la
modurile de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale,la posesie si
efectele acesteia(prenumtia de proprietate,dobandirea fructelor de catre posesorul de buna
credinta,apararea posesiei prin actiunile posesorii si dobandirea dreptului de proprietate prin
efectul posesiei indelungate).De asemenea, codul facea referire si la dezmembramintele
dreptului de proprietate,uzufructul,uzul,abitatia,servitutea si superficia.Dispozitii noi continea
codul si in privinta modurilor de transmitere a proprietatii prin acte intre vii sau prin
mostenire,institutie pe larg reglementata.

Normele cu privire la proprietate au fost completate cu dispozitiile altor legi referitoare la

proprietatea funciara,industriala sau comerciala.

Cartea I clasifica pedepsele in;

-criminale pentru crime,infractiunile fiind pedepsite cu pedepse criminale;

-corectionale pentru delicte sanctionate cu pedepse corectionale;

-politienesti pentru comiterea de contraventii,sanctionate cu pedepse politienesti;

Cartea a II-a clasifica faptele penale,in functie de relatiile sociale ocrotite de lege,in crime si
delicte;

La randul lor,crimele si delictele grupate dupa gradul de pericol social sau gravitatea faptei
puteau fi;

1. infractiuni indreptate impotriva statului,cum erau rasturnarea ordinii de stat sau tradarea;

2. crime si delicte impotriva constitutiei,adica fapte savarsite impotriva sistemului parlamentar

sau electoral;

3. crime si delicte impotriva intereselor publice,legate de exercitatrea functiei administrative

cum era abuzul de putere sau delapidar;

4. crime si delicte indrepatet impotriva intereselor particulare indreptate contra vietii,integritatii

corporale,onoarei,patrimoniului etc;

In clasificarea faptelor penale3 erau avute in vedere o serie de aspecte,precum modul de

indeplinire a rezolutiei infractionale,numarul de participanti,delimitarea tentativei de infractiune
consumata,sau a coautorului de complicitate si instigare etc.

Codul consacra principiile moderne ale oralitatii,publicitatii si contradictorialitatii dezbaterilor.

Probele erau facute prin inscrisuri,martori,experti,juramant judiciar sau prezumtii.

Judecata in caile de atac era facuta in apel(cale de atac de reformare devolutiva ce presupunea o
noua judecare in fond),opozitie(impotriva hotararilor date in lipsa),contestatie si recurs(daca
legea nu a fost bine interpretata si aplicata).

Codul de Procedura Penala.

Instantele cu competenta in materie penala erau judecatoriile de plasa,tribunalele de

judet,curtioe de jurati si Inalta Curte de Casatie.Delictele erau de competenta Tribunalului,iar
crimele de competenta curtilor de jurati.Juratii erau persoane particulare fara studii juridice,care
trebuiau sa se pronunte doar cu privire la vinovatia sau nevinovatia faptuitorului.

Evolutia dreptului

In perioada 1866-1918 sistemul de drept,evoluand in stransa legatura cu transformarile sociale si

economice,a urmarit modernizarea vietii sociale si de stat.Constitutia din 1866 si Codurile
adoptate in epoca lui Al.I. Cuza a construit temelia sistemului de drept modern.

Legislatia a evoluat pe linia principiilor formulate prin opera legislativa a lui Al.I. Cuza.

Dreptul constitutional

Constitutia adoptata la 1 iulie 1866,cu unele modificari pana in anul 1923,a consacrat faurirea
statului national ...,proclamand monarhia constitutionala pe temeiul.... puterilor,drepturilor si
libertatilor cetatenesti.Prin continutul si forma sa poate fi considerata prima constitutie
democratica si moderna a Romaniei.

Constitutia Romaniei din 1866 este structurata in opt titluri;

1. Despre teritoriul Romaniei;

2.Despre drepturile romanilor;

3.Despre puterile statului;

4.Despre finante;

5.Despre puterea armata;

6.Dispozitii generale;

7.Despre revizuirea constitutiei;

8.Dispozitii tranzitorii si suplimentare.

Dreptul administrativ

Pe plan central,administratia era condusa de rege si de catre guvern.

Prin proclamarea regautului(1881) si modificarea constitutiei(1884) puterile regelui au sporit
mult.Acesta exercita o serie de atributii legislative,executive,judecatoresti,dupa cum urmeaza;

-sanctiona si promulga legi;

-incheia conventii cu alte state;

-intocmea regulamente in vederea executarii legilor;

-confirma functionarii in toate functiile publice;

-exercita comanda armatei;

-conferea gradele militare si decoratiile;

-avea drept de amnistitie in materie politica;

-ierta sau micsora pedepsele in materie similara.

Guvernul era format dintr-un numar de ministri aflati sub presedintia primului ministru.

Dreptul civil

Evolutia ramurii dreptului civil a fost determinata nemijlocit de dezvoltare productiei si circulatiei
marfurilor,intervenind transformari substantiale in domeniul proprietatii,conditiei juridice a
persoanei si a contractelor.

Codul civil roman adoptat in vremea lui Cuza a sustinut mult timp cadrul juridic necesar
dezvoltarii economiei de schimb.

In anul 1912 se elaboreaza o noua lege de incurajare a industriei nationale,care acorda avantaje
intreprinderilor industriale in care lucrau cel putin 20 muncitori si care dispuneau de un utilaj cu
motor de cel putin cinci cai putere,precum si a meseriasilor care aveau cel putin patru calfe,ori
societatilor cooperatiste cu un capital minim de 2000 lei si 10 lucratori asociati.Legea mai acorda
scutiri de vama,scutiri de taxe si acorda posibilitatea dobandirii unor terenuri rurale cu plata in
rate.

In 1879 a fost adoptata o lege pentru protectia marcilor de fabrica.Insusirea pe nedrept a unei
marci starine era sanctionata si calificata contrafacere,fiind pedepsita cu despagubiri pentru
acoperirea prejudiciului produs.

In anul 1906 se emite legea brevetelor si inventiilor,care a avut ca scop stabilirea ordinii si
prioritatilor in fabricarea lor si protejarea autorului.

Noi reglementari au fost date cu privire la proprietatea miniera.Legea din 1895 a admis
separarea proprietatii solului si cea a subsolului.In aceasta situatie statul a devenit proprietarul
zacamintelor miniere si petroliere.
In materia persoanelor s-au adus reglementari noi,in mod deosebit cu privire la persoanele
juridice.Aceste reglementari au fost introduse prin Codul de comert si prin unele legi speciale.