Sunteți pe pagina 1din 6

Standardele de calitate si evolutia lor

1.1. Standardizarea. Scurt istoric al aparitiei standardelor de calitat


Standardele si problematica legata de ele par a fi o problema relativ noua. In
perioada desfasurarii celui de-al doilea razboi mondial au aparut probleme legate
de furnizarea catre armata a unor echipamente necorespunzatoare. Din aceasta
cauza, Ministerul de Razboi britanic a introdus Standardele Apararii care
cuprindeau un numar de proceduri ce trebuiau respectate de proiectantii,
producatorii si furnizorii de echipament militar.
Ulterior, guvernul britanic a incurajat in mod permanent institutia
standardizarii.

In Statele Unite a fost introdus standardul militar al SUA MIL-Q-9858A-


1958 denumit Cerinte pentru programe de calitate. NATO adopta principiile
americane privind managementul calitatii si introduce in operare standardele
AQAP-1 (Allied Quality Assurance Publication) si AQAP-2 (Ghid NATO pentru
tinere sub control a calitatii unui contractant). Echivalentul britantic a
standardelor din grupa AQAP a fost MS 05-8 aparut in editia 2 in 1968.
Ultimul deceniu al secolului trecut a adus schimbari importante prin
disparitia Tratatului de la Varsovia, fapt care a generat cresterea importantei
aliantei Atlanticului de nord, inclusiv prin largirea ariei de influenta si prin
primirea de noi membri. Din aceasta cauza necesitatea standardizarii in domeniul
militar a devenit prioritara
Tendinta actuala este ca vechile standarde AQAP sa fie inlocuite cu mai
modernele ISO 9001:2000.

1.2. Aparitia standardelor de calitate. BS 5750 si familia de standarde ISO


9000 :1994

Odata cu trecerea timpului, s-a facut simtita si necesitatea de a beneficia de


avantajele standardizarii si in domeniile de activitate economica, nu numai in cel
militar.

In anul 1979 a fost lansat standardul britanic BS 5750.


In plan international, grupa de standarde de calitate ISO 9000:1994 a fost
adoptata ca o versiune a BS 5750.
Grupa de standarde ISO 9000:1994 a fost revizuita si adoptata oficial in anul 1994
de catre Organizatia Internationala de Standardizare (International Standards
Organisation) si de catre Institutul Britanic de Standardizare (British Standards
Institute).

Certificarea conformitatii sistemelor de management cu standardele de


calitate s-a efectuat pentru prima data la companiile britanice, standardul de

25
referinta fiind BS 5750, primele certificate eliberate fiind inregistrate in cursul
anului 1979.

1.3. Familia de standarde ISO 9001:2000

Standardul international ISO 9001 : 2000 Quality Management Systems


Requirements, reprezinta de fapt o revizie a standardului international ISO 9001:
1994.
Organizatiile care au folosit in trecut drept referinta standardele
internationale ISO 9001: 1994, ISO 9002: 1994 si ISO 9003: 1994 in
implementarea unui sistem de management al calitatii, inclusiv cele care au fost
certificate in conformitate cu prevederile acestor standarde, vor folosi drept
referinta standardul international ISO 9001: 2000. Data limita pana la care se poate
face tranzitia la noul standard de calitate este 14 Decembrie 2003.
In preambului standardului se explica modalitatea de adoptare a acestuia ca
standard de referinta pentru certificarea sistemelor de management al calitatii. Se
face referire la faptul ca publicarea si intrarea in vigoare a acestuia are unele
implicatii pentru Decizia Consiliului CEE/93/465 din 22 iulie 1993. Trei dintre
modulele citate in decizia mai sus amintita (E, D si H) solicita in mod expres
producatorilor sa opereze in baza unui sistem al calitatii aprobat.
Activitatile pentru care aceasta cerinta este obligatorie sunt :
- inspectiei si incercarilor finale ale produsului (corespunzatoare cerintelor
modulului E) ;
- productiei, inspectiei si incercarilor finale (corespunzatoare cerintelor
modulului D) ;
- proiectarii, fabricatiei si inspectiei si incercarilor finale ale produsului
(corespunzatoare cerintelor modulului H).
Observam ca activitatile cuprinse in modulele mentionate corespundeau
domeniului
de aplicare al standardelor ISO 9003 (modulul E), ISO 9002 (modulul D) si ISO
9001 (modulul H). Conform deciziei 93/465 din 1993, conformitatea cu
standardele armonizate ISO 29001, ISO 29002 si ISO 29003 (inlocuite in 1994 cu
ISO 9001, 9002 si 9003) furnizeaza prezumtia de conformitate cu cerintele relevate
ale modulelor H, D si E.
Organizatiile care doresc sa implementeze sisteme de management in
conformitate cu modulele E, D sau H, pot utiliza standardul international ISO
9001 :2000. In vederea obtinerii conformitatii cu modulele mentionate
organizatiile pot exclude cerintele specifice.
1.4. Standardele de mediu
O alta categorie de standarde care au fost introduse pentru prima data tot in Marea
Britanie este reprezentata de standardele de mediu. Cel mai cunoscut standard din
aceasta grupa este standardul BS 7750, care a devenit un standard international sub
denumirea de ISO 14000. Elaborarea standardului de mediu ISO 14000 sa efectuat
de catre comitetul tehnic de mediu ISO TC 207.

26
Prima editie a lui BS 7750 a aparut in 1992, anul Conferintei Natiunilor
Unite asupra mediului si dezvoltarii care a avut loc la Rio de Janeiro intre 3 si 14
Iunie. Aici au fost luate in discutie influentele nefaste ale poluarii asupra mediului,
fenomenul constant de incalzire al planetei, subtierea stratului de ozon, precum si
multe alte aspecte care pun in pericol chiar viitorul speciei umane. O
responsabilitate deosebita apartine tarilor superdezvoltate care elibereaza in
atmosfera cea mai mare parte a noxelor, si care trebuie sa le reduca la un minim de
siguranta.
Aproape imediat (in anul 1993) Comisia Europeana a emis Reglementarea
1836 privind eco-management-ul si auditarea acestuia.
In 1994 a aparut a doua editie a lui BS 7750 care avea scopul declarat de a
sprijini companiile in introducerea unui sistem de management efectiv, ca baza atit
pentru o performanta de mediu, cit si pentru participarea la scheme de auditare de
mediu inconjurator (adica punerea de acord cu Reglementarea 1836).
Standardele de mediu au aparut ca o reactie la pericolul pe care il reprezenta
poluarea tot mai intensa a mediului inconjurator de catre societatea industriala.
Principiul care guverneaza in cazul aparitiei unui accident prin poluare este:

Nota de plata in cazurile de poluare este foarte mare. Ea cuprinde atit


amenda pentru poluare, cit si costurile - deloc neglijabile - legate de activitatile de
depoluare si de indepartare a consecintelor poluarii.
Standardele de mediu se bazeaza p multe principii comune cu standardele
decalitate; mai mult decit atit, companiile pot alege sa folosesca un sistem de
management elaborat in conformitate cu BS 5750 (ISO 9000:1994) ca baza pentru
managementul de mediu inconjurator.

1.5. Standardele de siguranta


Ele au fost introduse in acele sectoare care prin natura activitatilor
desfasurate reprezinta un potential pentru viata umana si pentru mediul
inconjurator. Obiectivele economice care prin functionarea lor prezinta riscuri
mari, cum ar fi centralele atomo-electrice, rafinariile, fabricile de explozivi sau de
produse cu grad inaintat de toxicitate, navele maritime, etc., sunt obligate sa
opereze intr-o maniera coordonata in conformitate cu aceste standarde de
siguranta. Si in elaborarea acestor standarde britanicii au fost cei care au avut cea
mai mare contributie.
Standarde de siguranta au capatat o noua dimensiune prin aparitia
standardelor de management de siguranta. Unul dintre aceste standarde este ISM
Code cu aplicabilitate si in sectorul maritim.
Necesitatea implementarii ISM Code a aparut ca un raspuns la gravele
dezastre navale ce au avut loc in ultima perioada, accidente care au avut urmari
nefaste asupra mediului marin si s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti. O
contributie importanta la introducerea acestor standarde o are si IMO
(International Maritime Organisation).

27
Codul ISM (ISM Code), este un standard de management al activitatii de
transport maritim a carui implementare asigura o exploatare a navelor in conditii
de protectie pentru mediu, sanatatea si viata celor care sunt implicati in expeditia
maritima. Codul a fost astfel conceput pentru a impleti in mod armonios cerintele
SOLAS 1974 (International Convention for the Safety of Life at Sea), si ale
MARPOL si acum este parte integranta a SOLAS.
Desi in ultima perioada societatile de clasificare si IMO prin Memorandumul
de la Paris, ridicasera stacheta exigentei in legatura cu navele substandard prin
instituirea de reglementari foarte severe, acestea aveau aplicabilitate numai asupra
aspectelor tehnice legate de arhitectura navala si de dotarea navelor cu
echipamente corespunzatoare.
In ultima perioada s-a constatat ca majoritatea incidentelor navale s-a datorat
nu echipamentelor, ci greselilor umane. A devenit tot mai evidenta necesitatea
implementarii cerintelor standardelor de calitate si in acest domeniu, atit la bordul
navei, cit si la sediul de la uscat al companiei.

Codul ISM este de fapt transpunerea statutorie a cerintelor generale ale grupei de
standarde ISO 9000:1994 pentru un domeniu specific, cel al transportului maritim.

Cerintele implementarii ISM Code au devenit obligatorii in mod esalonat pe


categorii de nave incepind cu 1 iulie 1997, urmind ca pina in anul 2002 totalitatea
tonajului maritim sa fie obligat a aplica prevederile acestuia.

Certificarea navelor si a companiilor proprietare sau operatoare de nave


este statutorie.

1.6. Standardele de calitate si standardele de produs

Varietatea standardelor nu se opreste aici. Exista si alte numeroase grupe de


standarde cum ar fi standardele de produs, standardele ocupationale etc.

In ultima perioada importanta care este data implementarii standardelor de


calitate este din ce in ce mai mare. Acestea sunt percepute din ce in ce mai puternic
drept generatoare de sisteme de management ale activitatii societatilor comerciale.

Specificatiile tehnice ale unui produs, stabilite prin standarde de produs, si


specificatiile tehnice ale procesului, stabilite prin tehnologii, sunt separate si
diferite de cerintele standardului ISO 9001 :2000.

1.7. Managementul calitatii totale

Sistemele de calitate implementate in conformitate cu standardul ISO


9001:2000 reprezinta o etapa in tranzitia catre Managementul Calitatii Totale
(Total Quality Management - TQM). Ele sunt considerate sisteme minime de
operare, dar indinspensabile pentru realizarea unui sistem TQM.
28
Standardele internationale din familia ISO 9000:1994 erau orientate in
special catre productie, catre controlul proceselor, produsului si al activitatilor.
Criteriile de baza ale TQM (managementul organizatiei, politica si strategia
organizatiei, aplecarea catre personal, asigurarea de resurse, perfectionarea
proceselor, asigurarea satisfactiei clientilor, crearea satisfactiei personalului si
crearea unui mediu de munca, impactul activitatii organizatiei asupra societatii,
rezultatele obtinute in afaceri) sunt numai partial regasite printre cerintele
standardelor internationale din familia ISO 9000:1994, dar mult mai cuprinzator
abordate de standardul de calitate ISO 9001:2000.
Managementul Calitatii Totale se adreseaza de aceasta data afacerii, nu
numai organizatiei care genereaza produsul ce face obiectul afacerii. Daca in
problematica abordata de grupa de standarde ISO 9000:1994 managerii nu gasesc
raspunsuri referitoare la solutiile legate de partea economico/financiara (de unde
bani pentru investitii, etc.),

1.8. Standardele de calitate in Romania

In Romania, sistemul national de certificare al calitatii a fost constituit in


baza HG nr. 167 din 06.04.1992, publicat in Monitorul oficial nr. 70/ 21.04.1992.
Prin HG 483 din 24.08.1992 s-a legalizat functionarea Institutului Roman de
Standardizare, care are ca obiect de activitate (printre altele) realizarea politicii
nationale de standardizare si organizarea si coordonarea Sistemului national de
certificare a calitatii.
Ordonanta de guvern nr. 19/21.08.1992 (modificata de Legea 11/1994)
stabileste ca activitatea de standardizare urmareste in principal protectia vietii,
sanatatii, a mediului inconjurator precum si inlaturarea barierelor tehnice in
calea comertului international .
In Romania functioneaza un numar de aprox. 250 de organizatii care au
obtinut certificare cu recunoastere internationala, in conformitate cu grupa de
standarde ISO 9000:1994 (anul 2000).

29
Anexa 1. Istoricul si dezvoltarea standardelor de calitate

Etapa Evolutie/ denumire Locul


Al doilea razboi mondial Apar probleme legate de standardizarea M.
Britanie
echipamentelor militare

1954 Sunt introduse standardele apararii M. Britanie

1958 MIL-9858A Cerinte pentru programe U.S.A


de calitate. Standard militar american

1979 Apare versiunea comerciala a standardelor M. Britanie


de calitate BS 5750

1993 Comisia Europeana emite reglementarea Bruxelles


1836 privind eco-managementul

1994 Apare noua revizie a lui BS 5750 M.


Britanie

1994 Este adoptata familia de standarde ISO Geneva


9000:1994

2000 Este adoptat standardul international Geneva


ISO 9001:2000

2002 Intra in vigoare standardul ISO 19011 Geneva


privind managementul auditului
sistemelor de calitate si de mediu

2003 (14 dec) data limita privind tranzitia la ISO 9001:


2000

30

S-ar putea să vă placă și

  • Capitol 4
    Capitol 4
    Document12 pagini
    Capitol 4
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol6 PDF
    Capitol6 PDF
    Document11 pagini
    Capitol6 PDF
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 7 PDF
    Capitol 7 PDF
    Document14 pagini
    Capitol 7 PDF
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 1
    Capitol 1
    Document50 pagini
    Capitol 1
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 3
    Capitol 3
    Document12 pagini
    Capitol 3
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 1
    Capitol 1
    Document50 pagini
    Capitol 1
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 2
    Capitol 2
    Document8 pagini
    Capitol 2
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 4
    Capitol 4
    Document12 pagini
    Capitol 4
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 3
    Capitol 3
    Document12 pagini
    Capitol 3
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 2
    Capitol 2
    Document8 pagini
    Capitol 2
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 1
    Capitol 1
    Document50 pagini
    Capitol 1
    George Murariu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 1
    Capitol 1
    Document50 pagini
    Capitol 1
    George Murariu
    Încă nu există evaluări