Introducere

Realitile societii moderne demonstreaz c afacerile ntreprinztorilor se

desfoar ntr-un mediu economic i concurenial, care impun perfecionarea i
dezvoltarea relaiilor de producie i de desfacere. n acest context, din raiuni economice,
financiare i fiscale, companiile recurg la un procedeu de concentrare, prin fuziune, a
factorilor implicai n realizarea i diversificarea activitilor sale. n prezent, asistm la
extinderea acestui fenomen economic pe plan internaional, datorit necesitii satisfacerii
cerinelor crescnde ale principiilor de dezvoltare i perfecionare economice ale
ntreprinztorilor.
Pentru a nelege fenomenul fuziunii n ntreaga sa complexitate, trebuie mai nti
s nelegem fuziunea ca i delimitare conceptual, care sunt modalitile de realizare ale
acesteia, care sunt obiectivele economico-sociale precum i caracteristicile operaiilor de
fuziune. Fuziunea trebuie abordat sub mai multe aspecte: economic, juridic, fiscal i
financiar-contabil.
i cum orice proces n contabilitate se bazeaz pe un dispozitiv legislativ, trebuie
avute n vedere i aspectele juridice ale operaiilor de fuziune att la nivel naional,
evideniate prin Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, i prin Ordinul nr. OMF nr. 1376/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind fuziunea, divizarea, dizolvarea i lichidarea
societilor comerciale, precum i retragerea sau excluderea unor societi din cadrul
societilor comerciale, ct i la nivel european prin Directiva a 3-a a Comunitii
Economice Europene i internaional prin Standardul Internaional de Raportare
Financiara IFRS 3 privind combinrile de ntreprinderi.

Ce este fuziunea ? Normele de reglementare romanesti.

Fuziunea reprezint una din formele concentrrii de capitaluri (economic, tehnic,

uman) n vederea supravieuirii sau dezvoltrii a dou sau mai multe societi pe piaa
concurenial. n ara noastr se ntlnesc i alte forme ale concentrrii de capitaluri care
sunt:
diferitele forme de asociere ale societilor comerciale prevzute n Legea nr.
15/1990;
societile din cadrul grupului ntre care exist participaii unilaterale sau
reciproce, care vor fi reglementate de o lege a societilor de tip holding, aflat n faz de
proiect.
Fuziunea este caracteristic economiilor descentralizate. n cadrul acestora ea
poate fi realizat ntre societi cu capital de stat sau ntre societi cu capital privat. De
asemenea, ea poate avea loc ntre societi de aceeai form juridic sau de forme diferite
(societi de capitaluri pe aciuni, cu rspundere limitat, n comandit pe aciuni sau
societi de persoane - n nume colectiv, n comandit simpl). ntre diferitele forme de
organizare juridic a societilor participante la fuziune exist deosebiri n ceea ce
privete modalitile juridice de realizare.
Operaiunile de fuziune se caracterizeaz prin transmiterea universal a
patrimoniului, prin aceasta nelegnd transmiterea ansamblului elementelor de activ i de
pasiv compunnd patrimoniul unei societi - societatea absorbit - sau al unor societi -
societile care se contopesc - n profitul societii noi sau absorbante, care motenete -
n tot sau n parte - societile care au fuzionat prin una din modalitile menionate.
Trebuie subliniat c pasivul societii absorbite este luat n sarcina societilor noi sau
absorbante, conform modalitilor definite prin contractul de fuziune.
0 alt caracteristic a fuziunilor, este dizolvarea obligatorie a societii absorbite ori a
societilor care se contopesc. Dar, spre deosebire de alte cazuri de dizolvare, nu are loc o
procedur de lichidare a societii absorbite ci o numire a unui lichidator.
Efectele fuziunii motiveaz factorii de decizie. Dintre aceste efecte cele mai
reprezentative sunt:
Operaiunile de fuziune implic i numeroase avantaje. Principalul avantaj l
reprezint creterea capacitii concureniale a ntreprinderilor. De asemenea, ca urmare a
procesului de fuziune se obine reducerea preurilor i ameliorarea condiiilor de
producie, cele de distribuie i cele de studii i cercetri. Uneori, fuziunea este un mijloc
de reorganizare a structurii unui grup de societi: societatea mam absoarbe anumite
filiale, o filial absoarbe pe alta, anumite filiale fuzioneaz ntre ele pentru a forma o
nou filial.
Din analiza procesului de fuziune se pot desprinde i unele elemente
caracteristice. Operaiunile de fuziune se caracterizeaz prin transmiterea universal a
patrimoniului, prin aceasta nelegnd transmiterea ansamblului elementelor de activ i de
pasiv compunnd patrimoniul unei societi - societatea absorbit - sau al unor societi -
societile care se contopesc - n profitul societii noi sau absorbante, care motenete -
n tot sau n parte - societile care au fuzionat prin una din modalitile menionate.
Trebuie subliniat c pasivul societii absorbite este luat n sarcina societilor noi sau
absorbante, conform modalitilor definite prin contractul de fuziune.
0 alt caracteristic a fuziunilor, este dizolvarea obligatorie a societii absorbite
ori a societilor care se contopesc. Dar, spre deosebire de alte cazuri de dizolvare, nu are
loc o procedur de lichidare a societii absorbite ci o numire a unui lichidator.
Pentru a nelege fenomenul fuziunii n ntreaga sa complexitate, acesta trebuie
abordat sub mai multe aspecte: economic, juridic, fiscal i financiar-contabil.

Sub aspect economic, fuziunea reprezint operaia de transmitere a patrimoniului

uneia sau mai multor societi fie ctre o societate existent, fie unei societi noi pe care
o constituie.
Sub aspect juridic fuziunea este o operaie de restructurare a societilor comerciale
avnd ca efecte:
ncetarea personalitii juridice a unei societi ca urmare a dizolvrii anticipate, fr
lichidare;
transmiterea universal a patrimoniului su ctre societatea absorbant sau nou
constituit;
atribuirea de aciuni sau pri sociale ale societii absorbante sau nou create ctre
asociaii societii care dispare;
majorarea capitalului social al societii absorbante, respectiv formarea capitalului
social al societii care ia fiin.

Sub aspect fiscal fuziunea este reglementat n legislaia mondial n ceea ce

privete: impozitul pe profit, T.V.A. i taxe asupra salariilor. Impozitul pe profit este
supus unor reglementri fiscale speciale care mbrac forma unor faciliti fiscale dac
societile participante la operaie ndeplinesc anumite condiii. n caz contrar, fuziunea
antreneaz aceleai consecine fiscale ca i dizolvarea. Impozitul pe profit luat n discuie
este pe de o parte impozitul pe rezultatul ultimului exerciiu nainte de fuziune, iar pe de
alt parte, impozitul pe plusvaloarea net aferent activelor i datoriilor care compun
aportul la fuziune, dac acesta este evaluat la valori de pia i nu la valori contabile.
Aspectele financiar-contabile angajate de fuziune sunt tratate n practica mondial
n documentul numit proiect de fuziune. Elaborarea acestuia constituie cea mai
important etap a formalitilor de realizare a fuziunii. Pe lng unele precizri cu
caracter juridic i fiscal care sunt specifice societilor participante la fuziune, proiectul
de fuziune include i precizri de natur financiar i contabil cum sunt: data la care s-au
nscris conturile societilor participante care vor fi utilizate pentru a se stabili condiiile
operaiei; data de la care sunt considerate realizate din punct de vedere contabil operaiile
societilor participante; prezentarea i evaluarea activelor i pasivelor care vor fi
transmise; stabilirea raportului de schimb ale drepturilor sociale; mrimea prevzut
pentru prima de fuziune.

Fuziunea ntre dou societi comerciale poate fi privit i ca o combinare de

ntreprinderi care presupune gruparea unor ntreprinderi separate ntr-o singur entitate
economic prin fuzionarea sau prin obinerea controlului asupra activelor nete i a
exploatrilor altei ntreprinderi.
Combinarea de ntreprinderi se poate realiza n mai multe moduri:
- prin achiziie, care este o combinare de ntreprinderi n care una dintre societi,
dobnditorul, obine controlul asupra activelor nete i exploatrilor unei alte societi,
societatea achiziionat, n schimbul transferului de active, al asumrii datoriilor sau al
emisiunii de aciuni i alte titluri de valoare ale societii.
- prin uniune de interese care este o combinare de ntreprinderi n care acionarii
celor dou ntreprinderi i reunesc controlul asupra ansamblului activelor nete i
activitii, cu scopul de a partaja riscurile i beneficiile generate de entitatea rezultat
astfel nct nici una din pri nu poate fi identificat drept dobnditor.

LEGEA NR. 31/1990 cadru legislativ de realizare a fuziunilor

Fuziunea, achiziia i divizarea sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizeaz
restructurarea societilor comerciale146. n Romnia, Legea nr. 31/1990, n forma sa
actual, reglementeaz fuziunea societilor comerciale. n plus ea reglementeaz i
divizarea i desprinderea, explicaia legiferrii lor comune constnd n natura acestor
procedee i anume aceea de restructurare. Potrivit acestei legi, noiunea de fuziune este o
noiune generic, iar absorbia i contopirea sunt modaliti de fuziune. n reglementarea
Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice i juridice, fuziunea este o specie, ca i
absorbia, a noiunii generice de comasare. Deosebirile nu sunt de esen, ci de ordin
terminologic. n legislaia romneasc nu se face referire la tranzaciile internaionale cu
companii, ci doar la fuziunile cu societi comerciale locale. Totui, ele cad sub incidena
reglementrilor organismelor de supraveghere a concurenei i regulilor funcionrii
pieei de capital.
Potrivit Legii nr. 31/1990, pot face obiectul fuziunii:
societile comerciale cu aceeai form juridic;
societi comerciale cu forme juridice diferite;
societi n lichidare, dar numai nainte de nceperea repartizrii ntre asociai a
prilor ce li s-ar cuveni n lichidare, conform art. 233 alin (5) din legea mai sus
menionat.
 Fuziunea din perspectiva Directivelor Europene

Notiuni noi: societatea europeana si fuziunea transfrontaliera

in Romania pot fuziona, in conditiile prezentei legi, cu societati comerciale care au sediul
social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre ale
Uniunii Europene sau in state apartinand Spatiului Economic European, denumite in
continuare state membre si care functioneaza in una dintre formele juridice prevazute de
art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, in vederea
echivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea
paragraf din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene, pentru protejarea intereselor
asociatilor sau tertilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L065
din 14 martie 1968, cu modificarile ulterioare sau cu societati europene cu sediul social in
alte state membre.Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu
raspundere limitata - persoane juridice romane si societatile europene cu sediul social in
Romania pot fuziona cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz,
administratia centrala ori sediul principal in alte state membre si care, fara a se incadra in
tipurile de entitati prevazute la alin. (1), au personalitate juridica, detin un patrimoniu
propriu ce reprezinta singura sursa care asigura garantarea obligatiilor sociale si sunt
supuse unor formalitati de publicitate similare celor prevazute de Directiva Consiliului
68/151/CEE, daca legea acelui stat membru permite astfel de fuziuni.Sunt exceptate de la
aplicarea prevederilor prezentului capitol organismele de plasament colectiv in valori
mobiliare si fondurile inchise de investitii, reglementate de Legea nr. 297/2004 privind
piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte entitati
avand ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public si care
functioneaza pe principiul repartizarii riscurilor si ale caror titluri pot fi rascumparate,
direct sau indirect, la cererea detinatorilor, din activele entitatii respective.In cazul in care
societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand
potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari
comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in
hotararea de aprobare a proiectului de fuziune.Competenta de verificare a legalitatii
fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaza societatile participante la fuziune -
persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania si, daca
este cazul, societatea nou-infiintata - persoana juridica romana sau societate europeana cu
sediul social in Romania -, apartine judecatorului delegat la oficiul registrului comertului
unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu
sediul social in Romania participante la fuziune, inclusiv societatea absorbanta, ori, daca
este cazul, societatea nou-infiintata.

Proiect comun de fuziune

Din aceeasi categorie

Clauze de protectie impotriva escaladarii preturilor

Procedura acordarii ajutoarelor pentru prelungirea duratei de angajare a
absolventilor
Noua lege a IFN-urilor va intra in vigoare pe 24 aprilie
 Cine suporta datoriile societatii in caz de faliment
Noi proceduri de autorizare a constructiilor
Furnizorii de servicii de comunicatii electronice, obligati sa ne urmareasca

Administratorii sau membrii directoratului societatilor care urmeaza a participa la fuziune

intocmesc un proiect comun de fuziune care trebuie sa cuprinda cel putin:
a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor participante la fuziune;
b) forma, denumirea si sediul social ale societatii nou-infiintate, daca este cazul;
c) conditiile alocarii de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta sau la societatea nou-
infiintata;
d) rata de schimb a actiunilor/partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;
e) data de la care actiunile/partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a
participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;
f) drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau nou-infiintata detinatorilor de
actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de
actiuni sau masurile propuse in privinta acestora;
g) orice avantaj special acordat expertilor care evalueaza proiectul de fuziune si
membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune;
h) informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatii absorbante sau societatii
nou-infiintate;
i) data de la care tranzactiile societatii absorbite sunt considerate din punct de vedere
contabil ca apartinand societatii absorbante sau nou-infiintate;
j) efectele fuziunii asupra locurilor de munca ale angajatilor societatilor participante la
fuziune;
k) data situatiilor financiare ale societatilor participante care au fost folosite pentru a se
stabili conditiile fuziunii;
l) daca este cazul, informatii privind mecanismele de implicare a angajatilor in definirea
drepturilor acestora de a participa la activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate.
Proiectul comun de fuziune, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune
la Oficiul Registrului Comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale persoane
juridice romane si/sau societatile europene cu sediul in Romania, participante la
fuziune.Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit
dispozitiei judecatorului-delegat sau cererii partilor, cu minimum 30 de zile inaintea
datelor sedintelor in care adunarile generale urmeaza a hotari asupra fuziunii.

Societatea europeana

Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului

Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene,
cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura
compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar.

Acordul angajatilor

Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la data

inmatricularii in registrul comertului. O societate europeana nu poate fi inmatriculata in
registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea angajatilor in
activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007. In
termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va
comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea
societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.

Transferul sediului

Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-
un alt stat membru. Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu minimum 30 de
zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari
asupra transferului. Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al
societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In
cazul in care actionarii reprezentand majoritatea capitalului social sunt prezenti sau
reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla.
Societatile comerciale - persoane juridice romane - apartinand uneia dintre categoriile
prevazute la art. 2512 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si societatile europene cu sediul
social in Romania, care au calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra unui
teren pe teritoriul acesteia, pot participa la o fuziune transfrontaliera in care societatea
absorbanta sau societatea nou-infiintata este persoana juridica avand nationalitatea unui
alt stat membru numai dupa implinirea unui termen de cinci ani de la data aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana.
In cazul in care patrimoniul societatilor prevazute la alin. (1) cuprinde terenuri agricole,
acestea pot participa la o fuziune transfrontaliera in care societatea absorbanta sau
societatea nou-infiintata este persoana juridica avand nationalitatea unui alt stat membru
sau societate europeana cu sediul in alt stat membru numai dupa implinirea unui termen
de sapte ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Fuziunea transfrontaliera

Fuziunea transfrontaliera, in sensul prezentei legi, este operatiunea princare:

a) una sau mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a
doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea
patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii
societatii sau societatilor absorbite de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta si,
eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a
actiunilor/partilor sociale astfel repartizate; sau
b) mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state
membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea
patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre
actionarii/asociatii lor de actiuni/parti sociale la societatea nou-infiintata si, eventual, al
unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor
sociale astfel repartizate;
c) o societate este dizolvata fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului
sau unei alte societati care detine totalitatea actiunilor sale/partilor sociale sau a altor
titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala.