SindromulMetabolic: Mecanisme

farmacologice
Sindromul metabolic

Definitie: Coexistenta (clustering-ul)unor factori de risc
individuali (dislipidemie, intoleranta la glucoza, HTA, stare
pro-trombotica) ce rezulta in urma prezentei obezitatii
abdominale si a rezistentei la insulina.

1988-Gerald Reaven: syndrome X

Controversat:

Ding EL, Smit LA, Hu FB. The metabolic syndrome as a cluster of risk
factors: is the whole greater than the sum of its parts? Comment on The
metabolic syndrome, its component risk factors, and progression of
coronary atherosclerosis. Arch Intern Med 2010; 170:484485.

Recunoscut oficial : cod ICD
Sindromul metabolic (SM): Influentarea
farmacologica
1. REDUCEREA RISCULUI TROMBOTIC

INFLUENTAREA AGREGARII PLACHETARE (ASPIRINA)
2. CONTROLUL TA

INFLUENTAREA SISTEMULUI RAAS SI A CANALELOR DE CALCIU (IEC, SARTANI, BCC)
3. CONTROLUL NIVELULUI COLESTEROLULUI

INFLUENTAREA HMGCOA-REDUCTAZEI, A REC.PPAR-ALFA, CETP, PCSK9
4. CONTROLUL DZ

INFLUENTAREA ABSORBTIEI SI UTILIZARII GLUCOZEI. ROLUL REC. PPAR-GAMMA.
MECANISME INCRETINO-MIMETICE
5. CONTROLUL GREUTATII CORPORALE
1. Reducerea riscului trombotic

Pacientii cu sindrom metabolic (SM) prezinta un risc crescut

de aparitie a aterotrombozei

La pacientii cu risc ridicat (Framingham, SCORE) se poate
utiliza aspirina in doze antiagregante, in absenta
contraindicatiilor.

Eficienta controversata (preventie primara!)
SM-reducerea riscului trombotic
(Aspirina)

Mec. principal antiagregant
plachetar: inhiba formarea
TXA2 prin blocarea
ireversibila (acetilare) a
COX plachetare (serina
530)
Aspirina

Reactii adverse

Interactiuni
2. Controlul TA

La pacientii cu SM, HTA se dezvolta prin:

Cresterea productiei de angiotensinogen indusa de adipocite

Stress oxidativ cu alterarea biodisponibilitatii NO

Hiperinsulinemie cresterea activitatii simpatice

Cresterea ingestiei sodiului

La pacientii cu SM se prefera pentru a controla TA
medicamente ce nu influenteaza metabolismul glucidic !!:

- inhibitorii sistemului RAAS

- BCC
2. Controlul TA: Inhibitorii RAAS

Inhibitori directi ai reninei:
aliskiren

IEC

Sartani

In SM se utilizeaza IEC si
sartani
2. Controlul TA: IECA

Mec: IEC se fixeaza pe cele
2 situsuri de legare de pe
enzima de conversie a
angiotensinei printr-o
grupare carboxil si o a
doua grupare (sulfhidril,
fosfinat) in functie de
compus, producand
blocarea enzimei scade
cantitatea de angiotensina II

Implicatiile asupra
bradikininei
2. Controlul TA: IECA

Efecte farmacologice:

vasodilatatie arteriolara cu scaderea RVP,

efect miocardoprotector,

dilatarea arteriolei glomerulare

RA: fenomenul primei doze, reactiile date de bradikinina,

hiperpotasemie, teratogenitate
 2. Controlul TA: sartanii

Blocheaza direct
competitiv/necompetitiv
receptorii AT1 ai Ang II

Avantaje: teoretic superiori
IEC prin faptul ca Ang II se
poate forma si pe cai
independente de ECA
(chimaza cardiaca)

Nu produc acumulare de
bradikinina !

Teratogenitate !
2. Controlul TA: BCC

Alternativa la
IECA/sartani

Amlodipina
3. Controlul nivelului colesterolului

Statine, la pacientii cu nivele ridicate ale LDL

Fibrati-doar la pacienti cu nivele ridicate ale TG

Acid nicotinic/nicotinamida ca alternativa

Inhibitorii CETP-in faze finale ale testelor clinice

Inhibitorii PCSK9- anumite hipercolesterolemii familiale
3. Statine: Mecanism
 3. Statine

Scad semnificativ concentratia plasmatica a LDL-colesterolului (cu pana
la 55%) si doar usor pe cea a trigliceridelor

Cresc usor concentratia HDL-colesterolului (cu 8-10%)

Efect benefic asupra proceselor aterosclerotice coronariene (stabilizarea
placii de aterom)

Efecte pleiotropice: antiinflamatoare si antioxidante (inhiba
RacNOX1)
3. Fibratii

Acioneaza agonist la nivelul
receptorilor PPAR-alfa,
stimuland activitatea
lipoprotein-lipazei cu cresterea
catabolismului VLDL, respectiv
a trigliceridelor

Scad in principal nivelul
plasmatic al trigliceridelor
(cu peste 30%)

Efectul hipocolesterolemiant
este modest

RA asemanatoare statinelor
3. Inhibitorii CETP

CETP (proteina de transfer a
esterilor colesterolului) reduce
cantitatea de HDL colesterol,
tranferand colesterol esterificat
din HDL catre fractiuni
lipoproteice mai mari
(chilomicroni, LDL) la schimb
cu TG.

Activitatea CETP este crescuta
in dislipidemii, dar si in SM.

Inhbitorii CETP (cresc
proportia HDL):

Torcetrapib (retras)

Anacetrapib (in studiu)

Dalcetrapib (in studiu)
Inhibitorii PCSK9 (proprotein
convertaza subtilisin/kexin 9)
Inhibitorii PCSK9 (proprotein
convertaza subtilisin/kexin 9)
4. Controlul DZ

La pacientii cu SM, riscul de aparitie a DZ este mai ridicat

Se pot utiliza:

Metformin

Tiazolidindionele

Inhibitorii alfa-glucozidazei

Incretino-mimetice
4. Controlul DZ: Metformin

Efecte extrapancreatice promoveaza efectele tisulare ale
insulinei

Efecte benefice de reducere a greutatii corporale

Influenteaza favorabil profilul lipidic
 4. Controlul DZ: Tiazolidindionele

Agonisti PPAR-gamma: reduc
rezistenta periferica la insulina:
cresc translocarea GLUT1,2 pe
membrana adipocitelor,
hepatocitelor, celulelor
musculareconsecinte

Pioglitazona

Rosiglitazona (retrasa in UE,
din cauza RA cardiovasculare)
4. Controlul DZ: Inhibitorii alfa-
glucozidazei

Inhiba alfaglucozidaza din peretele intestinal si diminua degradarea

polizaharidelor in monozaharide absorbabile. Scad hiperglicemia
postprandiala

Acarboza

Vogliboza

Miglitol
4. Controlul DZ-Incretinomimetice

Agonistii GLP-1
(exenatida, liraglutid)

Inhibitorii DPP IV
(sitagliptin, vildagliptin,
saxagliptin)
Mecanisme

Scad glicemia preprandiala,
postprandiala si valorile
HbA1C

Nu produc crestere in
greutate
5. Controlul greutatii corporale

Dieta adecvata

40-65% glucide

10-35% proteine

20-35% lipide (sub 7% grasimi
saturate, sub 1% trans-fat)

Activitate fizica moderata: minim 30
minute/zi

Interventie farmacologica daca IMC
depaseste 30

Anorexigene centrale: amfepramona,
lorcaserina

Medicamente cu act.periferica: orlistat
Concluzii