Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-Modelul va fi fixat pe suportul (masa) paralelografului intr-o pozitie cat mai orizontala a PO
Forta de masticatie , care este cea mai puternica in solicitarea protezei, are o directie predominant vertical;
Alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni predominant verticale;
Insertia si dezinsertia protezei sunt usor de efectuat de catre pacient, daca acestea au o directie verticala;
2. Zonele indicatoare?
-Applegate a numit zonele osoase din jurul dintiilor suprasolicitati: "Zone indicatoare"
-Zonele indicatoare sunt acele zone din suportul alveolar care pun in evidenta reactia osului la stressul
suplimentar
-Reactia favorabila la un astfel de stres poate fi luata ca un indicator pt viitoarea reactie la un stres si mai mare.
-Dintii care au fost expusi unei incarcaturi suplimentare prin pierderea dintiilor vecini s-au care au fost supusi
unei incarcaturi ocluzale suplimentare pot prezenta mai multe riscuri daca sunt utilizati ca dinti stalpi fata de alti
dinti care nu au fost suprasolicitati ocluzal
-Daca armonia ocluzala poate fi ameliorata , este bine acest lucru sa se faca inaintea protezarii
-In conditii de echilibrare ocluzala perfecta , dintii stalpi rezista bine la forte aditionale
Daca parodontiul este integru parodontiul si crestele alveolare sunt in masura se reziste la presiuni si
deci se pot folosi ambele tesuturi cu incredere
Largirea spatiului periodontal dintii si osul nu pot rezista la presiuni , exista o functie metabolica
scazuta acestor tesuturi si deci trebuie luate toate masurile de protectie.
-Contraindicatii :
1
-Cu toate ca este cel mai utilizat material de amprenta, repararea si manipularea gresita , mentine in actualitate
sintagma lui E.MILLER ca alginatul poate fi "Capricios, Perfid si Necredincios"
-Analiza modelului de studiu la palarelograf , care trebuie efectuata de medic , va cuprinde in ordine urmatorii timpi:
Avantaje:
1. pot fi adaptai cu uurin dimensiunilor spaiului edentat prin lefuire;
2. pot fi modificai ca form i adaptai ocluzal;
3. se pot relustrui;
4. legtura cu eile este chimic (se poate suplimenta cu retenie mecanic);
5. la protezele imediate pot fi confecionai odat cu baza protezei;
6. au cost sczut.
Dezavantaje:
1. se abrazeaz (poate deveni un avantaj n condiiile n care relaiile intermaxilare au fost greit determinate);
2. au instabilitate cosmetic.
Reducerea grosimii plcii n zona dinilor se face de obicei prin folierea cu ciment a modelului n zona
corespunztoare festonului gingival nainte de modelarea machetei.
Poriunea de plac din dreptul dintelui stlp de croet asigur efectul de reciprocitate
Suprafaa intern a plcii palatinale se poate distana prin foliere, n regiunea torusului.
2
a. Placa palatinal rscroit distal prin decuparea plcii se las liber zona reflexogen a vlului palatin singura
care se folosete;
b. Placa palatinal fenestrat cu zona central a plcii decupat, las liber zona de mucoas cu receptori gustativi;
c. Placa palatinal decoletat decupat 2-3 mm corespunztor parodoniului marginal al dinilor restani, pentru a-l
proteja de aciunea traumatic a plcii.
Avantaje:
Clasificare:
1. Croete care asigur: meninerea, stabilizarea i sprijinul
Ex: croetul ocluzo-interdentar
2. Croete care asigur: meninerea i stabilizarea
Ex: croetul cervico-alveolar deschis dental
Croete sunt realizate n laborator din srm de wipla cu diametru de 0,6 mm, 0,7 mm sau 0,8 mm, ndoit cu
cletele.
3
*Rolul seiilor protezei?
1.acopera cr ed
9. Cum trebuie sa fie lingurile universale standard pentru amprentare cls 2 kennedy ,
MAXILAR>
- marginea distal a lingurii sa se opreasca la nivelul limitei distale maxilare (Ah);
- marginea lingurii individuale trebuie s ajung la 1 mm de zona de mucoas pasiv-mobil, ocolind la
aceeai distan bridele laterale i procesul zigomato-alveolar;
- n dreptul dinilor restani lingura se va opri la nivelul convexitii maxime a procesului alveolar, fr ca
marginile sale s jeneze mucoasa, frenul labial superior sau bridele laterale;
-
MANDIBULA>
- butoni de presiune unilateral sau in unele cazuri de edentatii molare, caseta lingurii cuprinde si zona
premolara, aceasta jucand rol de buton de presiune.
- marginea lingurii se oprete la 1 mm anterior de inseria ligamentului pterigo-mandibular la nivelul
hemimandibulei care conine edentaia terminal;
- marginea lingurii individuale trebuie s ajung la 1 mm de linia milohioidian;
- n zona lingual central, marginea lingurii se va plasa deasupra inseriei frenului lingual;
- marginile lingurii individuale trebuie s ajung la 1 mm de zona de mucoas pasiv-mobil vestibular;
- n dreptul dinilor restani, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexitii maxime a procesului
alveolar, fr ca marginile sale s jeneze mucoasa, frenul labial inferior ori bridele laterale;
10. PPA provizorii clasificare dupa scop
1. PPA imediate= cand proteza se aplica imediat dupa extractia dintilor anteriori; fiind puratata in faza de resorbtie
accelerata a osului sunt necesare captusiri urmate de inlocuirea n scurt timp a preotezei
4
2. PPA de tranzitie= cand dd restanti nu prezinta garantii prea mari si este de asteptat sa fie extrasi dupa un interval
scurt de timp si sa fie inlocuiti de proteza. Are rolul de a permite pacientului sa-si formeze reflexele necesar in
vederea primirii unei proteze totale.
3. PPA de diagnostic= atunci cand este necesara o proteza cu ajutorul careia se va stabili planul definitiv de
tratament. O astfel de proteza trebuie aplicata pt a testa de ex daca pacientul tolereaa o inaltare de ocluzie necesara
restaurarii definitive.
5
- versant cuspid- versant foseta
- vf cuspid- vf cuspid
- contact in suprafata
Pentru obtinerea unei ocluzii stabile se pot realiza
-slefuiri selective ale suprafetelor ocluzale,
-remodelari coronare cu devitalizari,
-inlocuirea lucrarilor protetice incorecte
- acoperirea cu microproteze.
- extractia dintilor migrati vertical care modifica mult planul de ocluzie
6
b. Cam intermediar- alginat cu vascozitate medie
c. Camp dur- silicon chitos, stents
2. Retentivitati anatomice elasticitatea materialului dupa priza
a. F retentive= alginat, silicon chitos
b. Moderat retentive= stents, alginat
c. Neretentive= ghips, stents, alginat
3. Cantitatea de material
a. Amprenta in lingura standard= cantitate mare alginat pt ca e ieftin
4. Distanta fata de laborator=
a. Alginat= turnare model intre 8-30 minute
b. Silicon= cel mult 24 h
c. Ghips sau stents= se poate turna la o distanta mare in timp.
Medicul va insista in mod deosebit asupra pstrrii unei igiene orale riguroase.
Educarea pacientului in acest sens are o deosebita important pentru longevitatea dinilor restante si a dinilor
stlpi.
Lipsa igienei compromite prin Complicaiile parodontale si carioase chiar si tratamentele protetice realizate perfect.
Tratamentul parodontal ncepe cu- nlturarea factorilor de iritaie local mecanica si a inflamaiei prin: detartraj ,
nlturarea obturatiilor debordante de la nivelul coletului, a coroanelor lungi sau largi,trat cariilor din apropierea
coletului si refacerea punctelor de contact.
Daca exista pungi parodontale, se face tratamentul medicamentos si chirurgical al acestora(chiuretaj gingivo-
parodontal sau gingivectomie).
Gingivectomie sau gingivoalveoloplastia este necesar pentru a mari coroana clinica a dintelui stlp.
Este important de reinut ca trat parodontal trebuie sa precead orice restaurare protetica fixa,ceea ce va asigura o
corecta adaptare marginala a microprotezelor.
15.Reguli R.I.M
Nu se va determina rim dac nu exista o relaie de ocluzie stabil, chiar dac DVO este corecta.
7
Dac exista dinti restani ce asigura o rim de ocluzie stabil,DVO corecta sau pastrata se nregistreaz IM care poate
coincide cu RC.
Dac exista dinti restani , dar in RC/IM/ ocluzie habituala exista contacte instabile,nseamn ca nu a fost corectat
trat preprotetic de echilibrare ocluzala sau in cadrul trat protetic prin aplicarea de microproteze au aprut contacte
premature sau interferente care nu au fost depistate si nlturate.
Exista posibilitateaca scheletul metalic sa realizeze,prin pintenii ocluzale,contacte premature sau interferente care
trebuie depistate si ndeprtate.
Dac exista putini dinti restani,iar contactele dentodentare nu dau certitudinea unei IM corecte,se nregistreaz
poziia de RC ,la o DVO dictata de contactele dentodentare in RC.
Dac DVO este micorat ,se recomanda PPA provizorii,cu ajutorul crora se testeaz IM stabil si,dac este
cazul,noua DVO.
Cnd exista Dini restani pe ambele maxilare,dar nu exista contacte dentodentare,nemaiexistnd ocluzie,se va
realiza cu ajutorul abloanelor planul de ocluzie,dup care se va nregistra DVO,RC,care va coincide dup realizarea
protezelor cu IM.
-abloanele vor fi modelate mai nti pe rnd n aa fel nct s intre n contact pe toat suprafaa;
- Se va face nmuierea cerii concomitent pe toat suprafaa bordurii/bordurilor. n acest scop medicul trebuie ajutat
de asistent:
- dac se lucreaz cu un singur ablon - ct timp medicul ramolete bordura cu o spatul de cear asistenta nclzete
o alt spatul. Pn la definitivarea ramolirii cei doi i schimb spatulele ntre ei.
- dac se lucreaz cu dou abloane - ct timp medicul ramolete o bordur asistenta o poate ramoli pe cealalt.
- pacientul ntredeschide gura i se ndeprteaz mai nti ablonul care iese mai uor;
- pacientul fiind n continuare cu gura ntredeschis (nu larg deschis pentru a nu pune n tensiune comisurile)
se n deprteaz i cellat ablon.
Cele dou abloane se aplic pe modele: mai nti ablonul care intr mai greu, apoi cel care intr mai uor.
-dac modelele nu sunt incorecte la nivelul feelor ocluzale care intr n rapoarte ocluzale cu antagonitii (au mici
sfere de ghips care mpiedic intercuspidarea);
8
- dac modelele vin n contact numai prin intermediul dinilor i/sau a bordurilor de ocluzie;
L Nu trebuie s se ating bazele abloanelor sau soclurile modelelor. Dac soclurile se ating medicul va radia din ele
att ct este necesar. Dac se ating bazele abloanelor determinarea trebuie reluat dup ce au fost subiate sau
scurtate bazele abloanelor. Acest gen de incident nu trebuie s apar dac examinarea a fost corect i complet,
tratamentele preprotetice au fost efectuate corect i bazele abloanelor au fost corect confecionate.
Cnd este posibil micile inexactiti pot fi corectate prin comparaie cu dinii naturali (mici retuuri la nivelul
cuspizilor sau pe soclul modelelelor).
Alteori ns se impune reluarea fazei de la nceput (deformri mari ale bazelor abloanelor, inexactiti ale
modelelor) i chiar reluarea amprentelor arcadei de protezat i a antagonitilor.
18.CE DATE SE TRANSMIT PRIN INTERMEDIUL MODELELOR PENTRU TRANSORMAREA PPA-ului IN PROTEZA
DEFINITIVA?
9
- cnd exist poriuni de creast edentat retentive vestibular (creast frontal sau tuberozitate care vor fi
prinse sub aua protezei) n alegerea croetelor trebuie s se in seama i de acest element anatomic
care poate avea valoarea unui croet rigid. Croetul de srm trebuie fie pe ct posibil pe o diagonal cu
acest element anatomic.
- n regiunea frontal i pe premolari trebuie alese croete care s fie ct mai puin vizibile n timpul
funciilor ADM.
- extractia dintelui +/- rezectia modelanta a osului (ex: egresiunea mol. sup. impreuna
cu tuberozitatea
c.Refacerea DVO:
Subdimensionarea DVO = redimensionare doar cand apar manifestari patologice sau cand solicita pacientul
Preparat astfel incat fortele transmise de pinten sa actioneze in axul dintelui,solicitand toate fibrele parodontale + sa
previna inclinarea dintelui.
a.Dd. laterali:
- forma triunghiulara cu vf rotunjit,cat mai aproape de centrul dintelui,cu fundul concav ( ca sa permita bascularea
prin infundare ).
- preparat in asa fel incat pintenul sa realizeze cu conectorul secundar un unghi de 90* sau mai mic.
- adancime : 1,5 mm
- lipsa de adancime datorata abraziunii dintelui se poate compensa prin marirea latimii.
- Inainte de pepararea intraorala,locurile unde vor fi plasati pintenii sunt notate pe model.
- daca nu exista spatiu suficient pt un pinten rezistent (suficient de gros=lacas suficient de adanc) => se realizeaza o
microproteza.
11
- adancimea lacasului trebuie examinata in pozitiile diagnostice ale mandibulei si in timpul miscarilor de propulsie si
lateralitate + pacientul musca pe o banda de ceara ramolita.
- Dd rotati: lacasele vor fi realizate in fosetele marginale sau in orice alta zona ocluzala,in fuctie de spatiu,fizionomie
etc.
- Dd stalpi indirecti(pt pinteni constrabasculanti): cat mai departe de linia de rotatie a protezei ( ex: foseta M a PM1
+/- supracingular pe canin in EP terminale)
- Dd inclinati: In fosete la distanta de edentatie ( ex: bresa laterala 2.5,2.4 cu M1 inclinat = pinten pe M1 in foseta
D,pt a nu inclina mai mult dintele )
- Lacase interdentare : pe hemiarcade integre,pt. crosetele Bonwill,numai dupa asigurarea spatiului pt bratele
crosetului care pleaca din pinteni.Spatiul trebuie sa asigure raporturi ocluzale functionale ( la nivelul nisei
masticatorii articuleaza un cuspid atntagonist ).
b.Dd frontali:
*Lacase supracingulare: doar pe dd. cu un cingulum bine dezvoltat ( caninii sup,mai rar incisivii centrali sup si foarte
rar caninii inf )
- dezavantaj : rapoarte normale de ocluzie pot impiedica aplicarea unui pinten supracingular => se va aprecia spatiul
disponibil pe modelele de studiu
*Lacase incizale: pe orice dinte frontal,cu conditia sa nu jeneze raporturile ocluzale functionale
- se prepara pe caninii inferiori,intre canin si incisiv lateral sau intre toti frontalii + pe fata linguala a acestora =>
conectorul secundar sa nu fie prea proeminent.
- In faza de macheta pintenii incizali vor fi modelati in exces si adaptati in ocluzie la proba scheletului
In cazul dd. cariati,daca procesul carios nu a subminat rezistenta dintelui,se realizeaza obturatii cu amalgam sau
incrustatii,prepararea lacaselor realizandu-se dupa.
In cazul cariilor de cls II vecine bresei edentate,cavitatea va ajunge pana la nivelul parodontiului marginal ( zona de
retentie alimentara,ce favorizeaza caria secundara marginala ) + extensie preventiva mai mare pt ca obturatia sa
ajunga in zonele de autocuratire + adancime mai mare pt asigurarea unui pinten de grosime optima.
Dd stalpi cu obturatii/incrustatii vechi + defectiuni marginale si acrii secundare => inlocuirea si refacerea lor
Obturatiile si incrustatiile se pot aplica pe fetele V si modelate mai bombat cand dd stalpi nu prezinta retentivitati
favorabile,cu conditia sa se foloseasca crosete de sarma ( crosetele turnate abrazeaza obturatia/inscrustatia ).
12
22.Bascularea prin desprindere:
- tusea/stranutul
*Axa de rotatie secundara = axa fulcrum secundara : trece prin varful extremitatilor libere ale bratelor retentive ale
crosetelor plasate cel mai posterior
- isi indeplinesc rolul numai daca elementele de meninere directa ( cosete/sisteme speciale ) sunt eficiente.
- daca elementele de mentinere directa sunt eficiente dar lipsesc MMI se produc : dezactivarea/fracturarea
bratelor retentive ale crosetelor sau uzura prematura a sist. speciale ; solicitari nefizilogice ale dd stalpi
principali ; eroziuni la locul plasarii crosetelor turnate ; deplasarea permanenta a PPS in masticatie =>
discomfortul pacientului
- EP cls I cu lipsa tuturor dd laterali : crosetul continuu,sprijinit pe canin/intre canin si incisivul lateral
printr-o gheruta incizala
- EP cls II molara fara modificari : pinten ocluzal in foseta M a PM1 opus edentatiei terminale
- EP cls II molara + PM2 fara modificari : pinten ocl. in foseta M a PM1 + pinten supracingular pe
canin,pe partea opusa edentatiei terminale
- EP cls II cu o bresa laterala : pintenul cel mai mezial de pe partea edentatiei laterale
d.la PPA :
- EP terminale : contactul placii acrilice cu dd frontali in regiunea supracingulara,in ocluzii cap la cap
sau supraocluzii minime.
- EP cls IV : contactul placii acrilice cu dd laterali deasupra convexitatii orale + crosetele din sarma
aplicate pe dd limitanti bresei.
- este o deplasare posibila ce nu poate fi oprita de nici un element protetic dar poate fi atenuata
*Axa de rotatie primara = linia fulcrum primara: trece prin pintenii cei mai apropiati de bresa edentata
- bascularea prin infundare are amplitudine mai mare la mandibula datorita rezilientei crescute a mucoasei ; la
maxilar intervine in sprijin si mucoasa boltii palatine,cu o rezilienta mica
- bascularea prin infundare are un efect nefiziologic de torsiune si parghie asupra dd stalpi principali,prin intermediul
bratelor elastice ale crosetelor,care mobilizeaza dd in timp.
- atrofia crestelor,necompensata prin captusiri
b. EP cls IV intinse:
14
- montarea dd artificiali in afara mijlocului crestelor
- conectorul principal al maxilar : in bascularea prin infundare,in sprijin intervine creasta,care este
acoperita de o mucoasa cu rezilienta mai mare decat mucoasa boltii palatine.
a. EP cls I si II:
- sprijin parodontal plasat corect,in functie de rezilienta mucoasei crestei frontale ( pinten D sau M )
- solidarizarea dd stalpi
Croet Continuu numai dac are la extremiti sprijin paro eficient= pinteni ocluzali sau gherute incizale
Gherue i pinteni incizali plasai pe toti dinii frontali efect nefizionomic nu sunt utilizate!!!
Conectori principali dentomucozali condiie treb s aib sprijin paro eficient pt a nu aciona pe planuri
inclinate.
Sisteme speciale culise, coroane telescop pt a evita uzura lor meninerea indirect treb fcut de pinteni
interdent ,supracingulari sau cr. continuu pps care tratreaz ed.cl II elem se aplic pe partea opus edentaiei
terminale
15
pinten ocluzal n foseta Mez PM1 pps care tratreaz ed.cl IV elem plasate cel mai distal
25.Precautii la sabloane ?
se verific dac bazele abloanelor respect limitele cmpului protetic i dac intr i ies uor de pe model.
Dac ies cu dificultate se ndeprteaz de pe model prin tatonare, cu mult atenie i se reduce din baz
strictul necesar pentru a nu diminua meninerea ablonului pe cmpul protetic.
modelele se izoleaz prin scufundare n ap 510 minute (se poate folosi n acest scop ca recipient bolul de
cauciuc utilizat la prepararea alginatului), pentru a preveni lipirea cerii calde de suprafaa modelului.
se verific s nu existe pe faa intern a bazei ablonului plusuri care ar putea produce jen sau durere n
timpul manoperei.
26.Datele transmise prin intermediu fisei de lab , in vederea transformarii machetei in proteza finala?
Medicul trebuie s indice grosimea srmei pentru fiecare croet. La acelai caz se pot folosi grosimi diferite
de srm pe dini diferii. Alegerea grosimii srmei se face n funcie de:
lungimea croetului
mrimea retentivitii
vizibilitatea croetului
tipul de edentaie.
acrilat termopolimerizabil roz sau transparent sau o combinaie a lor. Ideal ar fi s se aleag culoarea
acrilatului n concordan cu culoarea mucoasei bucale, cu ajutorul cheii de culori
CI:
2.pacienti care acuza o tensiune permanenta cu tulb nervoase care dispar la indepartarea protezei.
16
indicatii:
1.pacienti tineri cu ed fr
4.pacienti cu PT maxilara si PP mandibulara(sindr combinat),daca nu s-ar purta prot terminala , dd ant inf ar
presa asupra PT sup numai in reg fr provocand bascul ei.
*trebuie controlat extinderea prot mand pe tub piriform (2/3 ant ale acestea)
4.cand modelul de lucru si baza prot se gasesc intr-una din jumatatile tiparului ,dintii artificiali in cealalta jum
, iar cele 2 parti nu au fost stranse suficient im mom ambalarii , ducand la inaltarea ocluziei.
maxilar:
1.in dreptul tuberozitatilor
2.creasta zigomato alv
3.frenul buzei sup
4.proeminentelor osoase rezultate in urma extractiilor
mandibular:
1.in dreptul premolarilor
2.in dreptul crestei oblice externe
3.tuberculi piriform
4.frenul buzei si frenul limbii
1.lungimea crosetului
2.val implantarii dintelui stalp
3.marime retentivitatii
4.vizibilitatea crosetului
5.tipul de ed
(Ionescu)
- Sunt alcatuite din 2 parti: matricea ( un tub cu diferite forme pe sectiune: H- cu cea mai mare suprafata
de frictiune, T, circulara) si patricea (culiseaza in interiorul matricei)
- Matricea/patricea se fixeaza la dintii restanti, care intotdeauna sunt acoperiti de microproteze; cealalta
parte se fixeaza la scheletul metalic al protezei
- Exista culise intracoronare, intra-extracoronare si extracoronare
- Se asigura MSS + bun efect fizionomic
- Cu cat dintele este mai mic, cu atat culisa va fi mai mica, iar suprafata de frictiune dintre matrice si patrice
este redusa => este afectata mentinerea
- Sunt indicate numai atunci cand dintii restanti au o inaltime suficienta care sa permita aplicarea de
microproteze in care sa fie fixate
- Indicatia de baza a culiselor este ed. de cls a 3-a ( cu sprijin dento-parodontal)
- In ed. terminale este obligatorie solidarizarea prin microproteze a cel putin 2 dinti stalpi, sau a tuturor
dintilor restanti
- In ed. de cls a 4-a pot fi utilizate numai culise de mici dimensiuni
- Pentru a se asigura insertia protezei in cavitatea bucala, este necesara paralelizarea culiselor ( cu ajutorul
paralelografului)
- Este necesar ca protezele sa fie concepute cu elemente care sa asigure sprijin parodontal, stabilizarea
protezei, dar mai ales efectul contrabasculant ( brate opozante rigide, sprijinite pe trepte orale, pinteni
supracinguari pe canini etc.)
(Pauna) Particularitati:
1) Retentia protezelor cu culise este similara celor cu capse
2) Sistemele necesita, ca si capsele: un nr mare de dinti restanti
18
3) Culisele duble sunt indicate pe dinti cu inaltime mare, cu aspect globulos
4) Este bine ca matricea din plastic sa fie introdusa intr-un lacas metalic al scheletului
5) Inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbatrinirea materialului
6) Cea mai buna frictiune se obtine cand matricea este metalica
7) Daca inaltimea culisei este scazuta, frictiunea se mareste prin forma acesteia (de ex: coada de randunica)
Culisele intracoronare :
Culisele extracoronare :
- Indicate cand se impune o reducere minima din structura dentara ( camera pulpara voluminoasa)
- Sunt mai usor de inserat si indepartat: sunt folosite la pacienti cu dexteritate manuala limitata, sau cand
proteza are un ax dificil de inserare
- Prezinta un anumit grad de rezilienta pentru a permite miscarea libera a protezei, permitand distribuirea
fortelor nocive de la nivelul dintelui stalp, catre suportul osos si tesuturile moi
- Dezavantajul consta in plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala
Tratament:
19
Eruptii vicioase M3
DVO supradimensionata
Echilibrarea ocluzala a arcadelo dentare.
Avantaje:
7. pot fi adaptai cu uurin dimensiunilor spaiului edentat prin lefuire;
8. pot fi modificai ca form i adaptai ocluzal;
9. se pot relustrui;
10. legtura cu eile este chimic (se poate suplimenta cu retenie mecanic);
11. la protezele imediate pot fi confecionai odat cu baza protezei;
12. au cost sczut.
Dezavantaje:
3. se abrazeaz (poate deveni un avantaj n condiiile n care relaiile intermaxilare au fost greit determinate);
4. au instabilitate cosmetic.
Avantaje PPA:
1. provoac i accelereaz atrofia osului alveolar, deoarece n general are un sprijin mucozal i se nfund cu timpul;
2. priveaz pacientul de a percepe excitaiile termice i gustative datorit acoperirii ntinse a mucoasei de ctre
placa protetic;
3. determin iritaii frecvente ale mucoasei datorit contactului cu o suprafaa poroas, nelustruit. Exist pacieni
cu intoleran la componentele acrilatului;
4. restrnge mult spaiul oral datorit grosimii plcii de aprox. 2-2,5 mm;
5. mobilizeaz dinii stlpi de care sunt ancorate croetele de srm, concepute i executate incorect n funcie de
retentivitatea anatomic i nu de cea protetic;
6. provoac malpoziia treptat a dinilor restani deoarece placa vine n contact cu feele orale nclinate ale
dinilor i, pe msur ce proteza se nfund, acioneaz ca o pan evaznd dinii spre vestibular;
7. provoac parodontopatii, datorit contactului direct al plcii cu parodoniul marginal. La acest nivel apare
hiperemierea mucoasei;
8. apare frecvent instabilitatea protezei, dup o perioad scurt de purtare, datorit modificrilor suferite de
cmpul protetic;
9. determin i/sau ntreine halena bucal;
10. pacientul poate avea un sentiment de infirmitate, de mbtrnire, poate avea complexe.
20
11. alt dezavantaj semnificativ al acrilatului este lipsa de radioopacitate - proteza exclusiv acrilic (fr croete) nu
poate fi vzut n caz de inhalare sau ingestie.
12. limitele materialului: acrilatul este mai puin rezistent i mai puin rigid dect aliajele de metal, deci proteza
poate flecta sau sau se poate fractura n timpul funciilor ADM.
37. Dintii aflati in trauma ocluzala prezinta?
1) Leziuni cuneiforme
2) Fatete de abraziune
3) Mobilitate +/- durere (cauzata de suprasolicitare)
4) Migrari dentare (fen. Thielemann)
5) Necroze pulpare
6) Fisuri Stielmann
7) Largirea spatiului periodontal
8) Fenomene de pulpita pe dinti integri
9) Resorbtii osoase -> evdentiate pe Rx la dinti vitali
10) Ingrosari ale proceselor alveolare
11) Hipercementoze
Abraziune dentara
Migrari dentare - Verticale: extruzie / egresiune
- Orizontale: inclinare / translatie
Contacte premature sau interferente
Lucrari protetice incorecte
Migrarile dentare sunt consecintele aparitiei bresei edentate si genereaza contacte premature in IM, RC si
interferente in propulsie si lateralitate.
Migrarile verticale sunt suferite de dintii antagonisti unei brese edentate.
Dintii migrati vertical pot ajunge in contact cu creasta edentata antagonista, situatie clinica care impune
extractia acestora.
Migrarile orizontale sunt suferite de dintii limitanti ai bresei edentate. S-a mentionat ca la maxilar migrarile
orizontale au o viteza si o amplitudine mai mare decat la mandibula.
Dintii situati distal se inclina mezial spre bresa edentata.
21
40. Bara linguala?
Conectorul principal cel mai frecvent folosit, situat intre parodontiul marginal si fundul de sac
lingual, in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular
Pentru a se plasa bara linguala, procesul alveolar trebuie sa aiba o inaltime de minim 8-9 mm
Situata la 4-5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti si la 2-3 mm de fundul de sac lingual,
astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a planseului bucal/ a frenului limbii
Are o inaltime de 4-5 mm
Grosime de 1 mm in portiunea superioara
3 mm in cea inferioara
Este distantata de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului functional: 0,30 mm cand
proteza scheletata are sprijin dento-parod.
1 mm cand proc. alv. este vertical si rezilienta este minima
1,5 mm cand pro. alv. este oblic
2 mm cand proc. alv. este oblic si rezilienta este mare
1,5-2 mm cand proc. alv. este retentiv/ dintii usor lingualizati ( pt. a se face insertia si
dezinsertia protezei. fara ca bara linguala sa interfere cu mucoasa proc. alv/ cu dintii)
Forma barei pe sectiune: semipiriforma
Zonele de minima rezistenta: jonctiunea cu conectorul secundar la unirea cu seile.
22
- Nu se sprijina pe planuri inclinate
- Realizare de trepte supracingulare pe Canin si IC / pinteni ocluzali => sprijin parodontal corect
- Zone de despovarare: Parodontiul marginal = 0,20 mm
Papila incisiva = 0,20-0,30 mm
Rugi palatine si rafeul median
Mandibula:
- Conector principal ce se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona supracingualara a dt. frontali
- Este folosita cand spatiul vertical este insuficient pt. plasarea ansamblului bara linguala + croset continuu
- Extremitatea inferioara are forma pe sectiune a barei linguale
- Extremitatea superioara se continua cu o placuta metalica care se termina pierdut pe dinti, acoperind toata
zona supracingulara
- In regiunea laterala, placa ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale ale dt. restanti
- Decoletarea placii la nivelul parod. marg. a dt. laterali daca spatiul permite
- Interdentar pana la nivelul punctelor de contact dintre dt.
- La niv. mucoasei procesului alveolar placa va fi distantata asemanator barei linguale
- La niv. parodontiului marginal si papilei interdentare placa trebuie sa fie usor distantata
- La nivelul dt. restanti placa trebuie sa asigure sprijin parodontal prin intermediul unor pinteni ocluzali/ incizali
- se nsemneaz poziia foveelor palatine i se traseaz napoia lor o linie curb cu convexitatea posterioar;
- tot cu linii curbe cu convexitate posterioar se traseaz anurile retrotuberozitare, aa cum au ieit n amprent;
- aceste 3 linii se unesc cu 2 linii cu convexitate anterioar i se contureaza limita posterioar;
- limita vestibular a lingurii va fi trasat la 1 mm n interiorul punctului de maxim convexitate al marginii
amprentei (care reprezint fundul de sac vestibular), cu ocolirea frenului labial superior, bridelor laterale i
procesului zigomato-alveolar.
La mandibul:
- se ncepe cu trasarea liniei mediane n zona lingual central lund ca reper frenul lingual;
- apoi se marcheaz marginea lingual de o parte i de alta a liniei mediane pe o distan de 3 cm pe convexitatea
maxim a marginii amprentei n zona lingual central aa cum a ieit n urma micrilor limbii executate de
pacient;
- din punctele de terminare ale acestei linii (B, C) se duc dou perpendiculare pe muchia crestei edentate;
- din aceste puncte (B1, C1) se traseaz direcia crestei edentate pn la tuberculul piriform;
- de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul crestei, ctre distal. Aceste
linii traverseaz tuberculul piriform dinspre lingual ctre vestibular la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioar;
23
- limita vestibular a lingurii se situeaz la 1 mm spre interiorul amprentei fa de convexitatea maxim a marginii
vestibulare a amprentei
aceast trasare este una pur geometric.
-Teh la cald:
2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand aceasta depaseste cu 1mm inaltimea dd
restanti
3.se netezeste supraf ocl a cerii apoi se incalzeste uniform pe toata intinderea ei cu spatula
4.sablonul se repune pe CP , iar pacientul inchide in IM pana antagonistii angreneaza corect iar cei fara antagonisti se
infunda in ceara aprox 1 mm
6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate pt a putea verifica corectitudinea
inregistrarii
-Teh la rece:
2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand se obtine DVO
4.se preg pasta ZOE si se aplica un strat uniform de 1mm grosime pe supraf ocl a bordurii
5.se asteapta priza mat de amp , se scoate sablonul din gura si se aplica pe model
6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate pt a putea verifica corectitudinea
inregistrarii
45.det RIM in ed bimax prez la max ed fr intinsa cu prez numai a molarilor iar la mand ed term bilat cu prez numai a
grup fr?
tehnica :
1.se introd sablon inf si pacientul inchide gura pana cand molarii sup ating ceara
2.se taie din sablon pana cand se obtine DVO fiziologica ,sablonul este in contact simultan cu ambele grupe de molari
sup
24
3.se stab viitoarea pozitie de IM (daca nu este precizata odata cu DVO)
4.se introduce sablonul sup cu care se precizeaza nivelul si orientarea PO in reg fr(viitoarea marime a fr sup) si
curbura vestibulara(pozitia buzei sup)
46.Date transmise LAB pt alegerea dd artif si real machetei prin fisa si model?
Prin fisa:
-cuspidarea dd lat
Prin model:
-desene cu:
2.zonele de foliere
47.Accesoriile paralelografului?
1.tija de analiza/reperaj: serveste la aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dd stalpi si punerea in evid a
zonelor retentive subecuatoriale(axade insertie a prot)
3.insertia si dezinsertia prot sunt usor de efectuat de pacient daca au directie verticala
25
49.Planuri de Ghidare?
-uneori necesita slefuiri iar daca slefuirile sunt mari , este necesar acoperirea cu microprotez
-daca suprafetele prox nu sunt paralele , se inclina modelul ant/post sau prin slefuire
1.zone de retentie excesiva: remodelate prin slefuiri in cav buc( trat proprotetic)
2.zone de retentie absenta : incrustatii, obturatii din amalgam , microprot cu convexitati artif
3.zone de retentie favorabila: intre 025-0.75 mm(croset turnat circular =0.25 , croset turnat divizat Roach =0.50 ,
crosete mixte =0.75 )
mandibula:
1.zona retromilohioidiana
3.reg vestib a cr in ed fr
6.torus mand
maxilar:
1.zona vestib a cr ed fr
26
52.zonele de interferente dentare?
*migrari oriz consecutiv ed prin inclinari catre sp edentat pot crea zone de interf cu conect sec proximali:
Rep linia celei mai mari convexitati a dd stalpi pt o anumita axa de insertie sau linia celui mai mare contur la un
anumit plan orizontal al modelului.
tipica: rep ecuatorul protetic plasat aproximativ la mijlocul dist cervico-ocl pe fata proximala dinspre ed si trece apoi
in diagonala pe fetele lat(vestib si orala) apropiindu-se de colet spre fata proximala opusa edentatiei
atipica: sunt in nr de 3 :
1.linia ecuatoriala diagonala care pleaca din vecinatatea fetei oc la niv fetei proximale dinspre ed , coboara oblic pe
fetele lat si ajunge pe fata proximala opusa ed in vecinatatea coletulu(des intalnit la C si PM)
2.linia ecuatoriala inalta este plasata in apropierea fetei oc , atat vestib cat si oral ( se intalneste frecv la PM inf
inclinati lingual si la PM sup inclinati vestib)
3.linia ecuatoriala coborata este plasata in apropierea coletului(se intalneste pe fetele proximale ale dd care prezinta
pe fetele lat un ecuator inalt si pe dd conici frecvent la molari)
27
3.inclinari exagerate peste 30 grade=extractie
4.inclinari medii = slefuiri ale fetei respective + acop cu microp
5.inclinari mici = simple slefuiri proximale
6.slefuiri pe fetele orale pt apicarea bratelor opozante atunci cand convex este redusa
56.tipuri de Crosete?
1.Crosete circulare:
-au contact cu dd stalp aproape circular pe o suprafata mare ,
-bratul ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal
-utilizeaza pt mentinerea prot retentivitatiile V/O
-toate bratele pleaca dintr-un corp comun
-insertia prot este mai usoara decat dezinsertia
*Crosetul Ackers
-corpul crosetului , care este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe una dintre fetele proximale ale dd
stalpi , este rigid si intervine la stab orizontala a prot si in sprijin parod , cand este plasat supraecuatorial
-bratul retentiv ,are 2 portiuni: una supraecuatoriala ce pleca din corp , este rigida si interbine in stab si sprijinul
prot(incercuire), a doua parte rep portiunea terminala flexibila a bratului retentiv , este plasata subecuatorial si are
functia de mentinere a prot(de obicei plasat V mai rar O , iar varful lui M sau D in functie de topografia ed)
-bratul opozant/contracroset este rigid si poate fi plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic (indeplineste rolul
de sprijin , stabilizare si incercuire insa reciprocitatea nu este realizata) , in mod corect trebuie sa fie plasata in
dreptul portiunii frelxibile a bratului retentiv sau pe microprot cu fata orala verticala
-pintenul ocluzal este rigid si se plaseaza intr-un lacas pe fata ocl, meziala sau distala. el asigura sprijinul prad al prot
intervine si in stab oriz a prot
-conect sec face leg crosetului cu saua prot sau cu conect principal ,este rigid si intervine in stab oriz a prot
-are 2 pinteni ocl ce impiedica actiunea de pana a crosetului si patrunderea alim intre dd stalpi
2.Crosetele Roach
-prima categorie util mentinerea prot utilizand zonele retentive proximale ale dd stalpi( a doua categorie util
frictiunea si sunt rar folosite)
28
-portiunea terminala a bratului retentiv ajunge in zona de retentie a dintelui stalp dinspre gingival (actioneaza asupra
dintelui la dezinsertia prot prin impingere)
-dezinsertia prot prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara decat insertia
-elasticitatea bratelor retentive este mai mare decat crosetele circulare(unii autori)
-bratul opozant , pinten ocl , conect sec sunt la fel ca la crosetele circulare
3.Crosetele NEY
-6 crosete cuprinde atat din cele circulare cat si din divizate si mixte,iar fiecare croset are indicatie precisa in functie
de aspectul liniei ecuatorul protetic si de retentie.
-2 categorii:
prima au actiune dubla / biactive au bratele lat retentive si sunt in nr de 4:crosetul nr I,crosetul nr II, crosetul
combinat I-II,croset biactiv mixt
a foua categorie sunt cu caracteristici de crosete circulare: crosetul cu actiune post , crosetul cu actiune post inversa.
Crosetul RPI:utilizat in ed terminale pe dintele stalp ce limiteaza mezial ed si are rol de a evita torsiunea distala a
dintelui stalp in timpul bascularii prin infund(de obicei pe PM)
-pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp care se cont cu conect sec plasat oral interdentar
-placa proximo-orala , care vine in contact cu dintele stalp pe suprafata de ghidare proximala , si cu o mica suprafata
de pe unghiul disto-oral(rol de reciprocitate)
-brat retentiv divizat in "I" , care pleaca din sa , ca la toate crosetele divizate .(portiunea verticala este perpendiculara
pe parod marg, la distanta de ea si de muc proc alv ),
-bratul in i permite bascularea prin infundare a protezei fara ca dd stalpi sa fie solicitati nefiz.
Crosetul mixt: o parte a crosetului de obicei pinten ocl , conect sec si brat opozant este turnat iar bratul retentiv este
din sarma
-sunt utilizate 4 crosete:mixt Ney,mixt Ney combinat,mixt McCracken si mixt cu pinten intern
58.Sisteme magnetice?
-Pentru a fi eficiente trebuie sa indeplineasca cerintele:intensitate si permanenta magnetica ridicate , la dim cat mai
mici
29
-alcatuit dintr-un dublu magnet de CO5-Sm de mici dimensiuni , cu polii inversati
-minimagnetul este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil de grosime 0.20-0.25 mm , ce protejeaza magnetul de
mediul bucal si limiteaza campul magnetic exterior
-magnetul se fixeaza in baza prot in dreptul unei rad dent acop cu dispozitiv radicular , turnat dintr-un aliaj
magnetizabil(keeper) ce contine cobalt-platine
-nu se fol mai mult de 4 magneti deoarece indep prot din gura este dificila.
-exista mai multe tipuri de bare , ele sunt lipite intre 2 microprot , fie in reg lat , fie in reg fr , -calaretii gratie unor
retentii , sunt fixati in fata mucozala a seilor din acrilat ale protezelor
-calaretii sunt turnati din aur-platinat , au sau nu retentii pt acrilar , iar marimea si forma sunt coresp tipului si
marimii pe sectiune a barelor
30
sist de bare si calareti Dolder : barele au forma de U cu lungime de 50 si 200mm , in 2 marimi iar calaretii au aceasi
lungime ca si barele , prezinta sau nu retentii pt acrilat , sunt confectionate din aur platinat este utilizat numai in reg
lat.(barele ovoide pt reg fr)
sist bare cu calaret ackermann: bara forma rotund sau ovoida si calaretii din tabla ,pe bara pot fi aplicati mai multi
calareti
sist de bare si capse CEKA: bare metalice cu matrice de capse CEKA ,se lipesc in reg lat , intre 2 microprot , patricea
va fi fixata in fata mucozala a seilor prot . sunt livrate de bare din plastic prevazute cu matrice metalice .aceste
machete se fixeaza la machetele unor microprot , turnarea facandu-se peste matricele metalice prefabricate(in
aceste sit prot nu mai sunt prev cu calareti) , barele serversc la solid dd si la sprijin parod, iar capsele asig mentinerea
prot .
62.Bascularea transversala?
-in ed cls I si II bascularea se dat montarii gresite dd artif in afara cr , sau unor dd artif mai lati decat latimea cr ,
-in ed cls III tratate cu PS , basc trans poate sa apara cand mont dd artificiali s-a facut dupa o linie de sprijin parod
care nu coincide cu linia mij cr
-axul de rotatie este sagital , fiind plasat de partea activa a arcadei dentare , bascularea producandu-se pe parde
inactiva
-bascularea transv apare numai in timpul masticatiei , cand bolul alim interpus intre dd partii active creeaza sp
necesar desprinderiiprotezei de pe partea de balns
-evitarea bascularii se face prin montarea corecta a dd artificiali pe mij cr si de latime coresp.
-bascularea se mai poate face din cauza unei torus palatin neobservat si nefoliat la timp.
-apare la nivelul versantilor crestelor ( mai mult n-am gasit nicaieri, daca gaseste cineva sa dea sfoara in tara )
31
-torusul palatinal situate posterior
-conectorul ajunge pe dintii frontali supracingular
-in zona laterala este necesara decolarea de 5 mm, distanta fata de parodontiu
Placuta mucozala:
Tipuri:
33
- Se refera la realizarea unui plan de ocluzie corect, la eliminarea contactelor premature si a
interferentelor si la evaluarea DVO
- Nivelarea planului de ocluzie se realizeaza prin diverse manopere : 1)slefuiri la nivelul cuspizilor,
2) remodelari coronare,
3) amputari coronare insotite de devitalizari si acoperire cu microproteze
4) indepartarea puntilor incorecte
5) extractia dintelui
- contactele premature si interferentele se inlatura prin slefuiri selective
- contactele premature se depisteaza in IM, RC, pozitia cap la cap in propulsie si in lateralitate,
interferente in timpul miscarii de propulsie si lateralitate
- se evalueaza DVO prin teste functionale (daca DVO este modificata)
D) Tratamentul ortodontic
- Indicat pt redresarea inclinarii dintilor si refacerea punctelor de contact pierdute prin migrari orizontale
E) Tratamentul odontal
- Urmareste rezolvarea cariilor , fracturilor, tratamentelor endodontice
- Mentinerea unei proteze este eficienta cand linia Fulcrum trece prin mijlocul acesteia
- La orice proteza se stabileste nr si tipul de crosete dupa alegerea dintilor stalpi pe care se aplica acestea
- In edentatia partiala, atat la PS, cat si la PPA, nr de crosete se stabileste in functie de clasa de edentatie:
2) clasa a II-a cel putin 2 crosete (unul pe dinte stalp limitant si unul pe ultimul molar de pe hemiarcada opusa)
3) clasa a II-a cu o bresa (termino-laterala) se pun 3 crosete pe dinti stalpi limitanti breselor edentate
4) in edentatii de clasa a III-a extinsa se pun 3 crosete: 2 pe dinti limitanti bresei si unul pe ultimul molar de pe
hemiarcada opusa
5) in ed. clasa a III-a cu o bresa (latero-laterala), cand dintii stalpi sunt mobili sau pacientul refuza tratamentul prin
punte, se realizeaza o proteza cu doua sei si se pun 4 crosete pe dinti stalpi limitanti ai breselor edentate
6) in ed. clasa a IV-a intinsa si a IV-a extinsa se pun 4 crosete: 2 pe dinti stalpi limitanti edentatiei, si 2 pe ultimii
molari de pe arcada
34
Tipul crosetelor in functie de edentatie:
- In ed. terminala (clasa I, II) croset divizat in T si mixt cu brat elastic din sarma
- In ed clasa a II-a un croset Bonwill sau Ackers pe hemiarcada opusa intre ultimii molari, cu rol
antibasculant
- In ed laterale orice tip de croset ( PS se comporta ca o punte)
Sprijin mucozal
- Se intalneste la proteze provizorii acrilice ( daca au numai croste fara componenta ocluzala)
- Este cel mai nefiziologic
- Actioneaza ca o pana, vestibularizeaza dintii restanti
- Suprafata de sprijin e de delimitata de muchia crestelor
Sprijinul mixt:
35
Sprijin dento-parodontal
36
71. Stabilizarea PPS
- contribuie toate elementele rigide supraecuatoriale ale protezei, care se opun deplasarilor orizontale:
La maxilar:
1) Dinti restanti, dinti stalpi
2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin
3) Bolta palatina si tuberozitati
La mandibula:
1) Dinti restanti
2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin
3) Tuberculii piriformi
Maxilar:
1) Parodontiul marginal
2) Papila incisiva
3) Rugi palatine
4) Rafeul median
5) Torus palatin
6) Zonele grasoase Schroder
7) Bridele laterale
8) Insertii musculare si ligamente
Mandibula:
1) Parodontiul marginal
2) Frenul limbii si insertia planseului bucal
3) Mucoasa procesului alveolar in zona linguala
4) Linia MH
5) Insertii musculare si ligamentare
6) Torus mandibular
7) Bridele laterale
Mentinere:
- Functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a prot. de pe campul protetic
- Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
- Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
- Necesita stabilirea ecutorului protetic al dintelui, cu ajutorul paralelografului in functie de axa de insertie
Stabilizarea:
Sprijin:
-functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala, asigurand sprijinul
parodontal
- elementul principal care asigura sprijinul dento-parodontal este pintenul
- pintenii interni vor fi plasati pe dinti acoperiti cu microproteze
- pintenii externi pot fi aplicati pe dinti naturali/ pe microproteze
- orice pinten trebuie intarit cu conector secundar
Reciprocitatea:
- Este functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv, care solicita
orizontal dintele stalp in timpul insertiei si dezinsertiei
- Slefuirea fetei pe car se aplica bratul opozant
- Aplicarea de microproteze al caror perete oral este paralel cu axa de insertie
- Renuntarea la bratul opozant
- Utilizarea unui croset RPI
38
Incercuirea:
- Functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
- La incercuire trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale crosetului
- Asigura stabilizarea orizontala a protezei in sens sagital si tranversal
Pasivitatea:
- Functia crosetului prin care dupa ce este aplicat corect pe dinte stalp nu trebuie sa mai exercite forte
active
39
80. Particularitatile sist. bara cu calaret
40
- O coroana primara care se cimenteaza pe dinti stalpi
- O coroana secundara care acopera coroana primara si care se toarna odata cu scheletul metalic
- Coroana secundara culiseaza peste coroana primara, realizand telescoparea
- Intre cele doua coroana se naste o forta de frictiune cu atata mai mare cu cat peretii laterali sunt mai
paraleli ( suprafata de contact mai mare)
Clasificare:
1) Cor. telescopate frictionale (paralelism perfect al peretilor coroanelor primare)
2) Cor. telescopate conice
3) Cor. telescopate reziliente (intre cele doua coroane exista un spatiu de 0,3 mm in repaus care dispare
in RC)
4) Cor. telescopate speciale (telescoparea radiculara)
Particularitati:
- Cor. telescopate sunt mult mai voluminoase decat alte sisteme (deci mai putin estetice)
- Au avantajul ca menajeaza parodontiul marginal
Parti componte:
Particularitati:
1. Necesita un nr mic de dinti restanti
2. Se ataseaza dispozitivelor radiculare
3. Se pun minim 2 magneti pt o proteza si maxim 4
4. Proteze pe magneti au stabilitate laterala mai slaba comparativ cu cele cu capse sau culise
5. Estetica prot. cu capse, magneti este mai buna decat a celor cu telescoape
6. Inaltimea magnetilor este de aprox 3 mm ( avantaj cand spatiul interarcadic este micsorat)
41
- aceasta miscare de rotatie a protezei exercita asupra dintilor stalpi un efect de parghie concretizat prin
inclinarea si distalizarea dintilor stalpi, cu afectarea tesuturilor parodontale
- protejarea dt. stalpi fata de efectul de parghie, in timpul masticatiei, se realizeaza prin:
1. Solidarizarea a cel putin 2 dinti stalpi in ed. terminale
2. folosirea crosetelor turnate cu brate retentive cat mai elastice
3. plasarea pintenilor principali in fosete meziale
-basc. prin infundare este mai mare la mandibula decat la maxilar, datorita rezilientei crescute
-misc. de basc prin infundare nu poate fi oprita din cauza rezilientei mucoasei
MI care opreste bascularea prin desprindere a protezei acrilice este data de contactul placii cu dintii
restanti
1) Clasa I contact placa cu dinti frontali
2) Clasa II contact placa cu dinti frontali
3) Clasa III nu necesita MI
4) Clasa IV contact placa cu dinti laterali
43