CAPITOLUL I

1.1. Anatomia Aparatului Digestiv

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si

chimice ale alimentelor, adica digestive.

Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre cavitatea bucala si anus
- numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care si varsa produsii n acesta -
numite glande anexe ale tubului digestiv.

Tubul digestiv

Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:

- bucal

- anal

El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe

segmente, care poarta diferite denumiri.

ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:

-cavitatea bucala;

-faringele;

-esofagul;

-stomacul;

-intestinul subtire;

-intestinul gros.

Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n alcatuirea lor. Cu toate acestea, n

general au o structura asemanatoare.

Structura peretilor tubului digestiv

Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care, de la exterior spre
interior sunt:

a)Tunica musculara

1
 b)Tunica submucoasa

c)Tunica mucoasa: este formata din doua straturi:

1.Epiteliul mucoasei: are o structura variata, depinznd de functiile pe care le

ndeplinesc segmentele respective.

2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite
mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate. Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa,
sunt absorbite prin mucoasa, care ndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.

d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul visceral, una din fetele peritoneului,
care nlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza

Segmentele tubului digestiv

1.Cavitatea bucala

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin
orificiul bucal, iar n interior cu faringele.

2Faringele

Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat napoia cavitatii
bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului.

3.Esofagul

Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Cnd este gol are aspectul unui tub
turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la
partea inferioara a laringofaringelui, cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece
prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul
esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.

4.Stomacul

Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n cavitatea
abdominala, n partea stnga, sub diafragm.

Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin moderat 25
cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.

Prezinta trei portiuni:

-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;

2
 -corpul - este partea mijlocie;

-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai ngusta a
stomacului.

Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avnd
un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este
nchis printr-un muschi - sfincterul piloric.

La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera

este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica.

5. Intestinul subtire

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungnd la 6 - 9 m.
ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde pna la valvula ileocecala.

Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul
sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.

Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de

potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire

-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. ncepe de la
unchiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala.

Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de

aceea se mai numeste intestinul mobil.

Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina n fosa ileaca dreapta a

abdomenului, deschizndu-se n intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula
ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.

6. Intestinul gros

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si
se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal.

Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de
circa7 cm si merge descrescnd catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe
partile marginale ale abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma
literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.

3
 Absortia intestinala

Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile
minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung n mediul intern. Un procent de 90%
din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati
intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.

Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2

a)Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi n prima parte a intestinului

subtire

b)Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin

mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia
glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului

c)Absorbtia lipidelor - se face n prima parte a intestinului subtire

d)Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a

intestinului gros

e)Absorbtia vitaminelor - se face n functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile

(complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar
lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.

1.2 Fiziologia aparatului digestiv

Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n asa fel nct sa

poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului
digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge
si limfa la nivelul peretelui acestuia.

Digestia

Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele
n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga n snge si
limfa.

a)Digestia fizica a alimentelor

b)Digestia chimica a alimentelor

4
 CAPITOLUL II
ENTEROCOLITA

2.1 Definitie

Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.

2.2 Etiopatologie

Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba cauze infectioase,
chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt:
enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii
sunt introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.

2.3Simtomatologie

Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au

ingerat substante toxice:

-inapetenta;

-greata;

-cefalee;

-stare de neliniste;

-dureri abdominale progresive pna la colici;

-balonare (zgomote hidro - aerice);

-varsaturi alimentare si bilioase;

-scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urt

mirositoare;

-febra;

-frisoane.

n cazurile mai grave se instaleaza:

-deshidratare - prezinta sete;

5
 -fenomene de colaps periferic;

-adinamie;

-transpiratie;

-cianoza;

-racire a extremitatilor;

-puls mic;

-hipotensiune;

-hipotermie.

Problemele pacientului:

-oligurie;

-piele uscata;

-ameteli.

2.4 Evolutie

Enterocolita acuta

Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit simptomele regreseaza

n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este nengrijita, se poate croniciza.

Enterocolita cronica

Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile

de exacerbare sunt declansate n majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta
anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces, ciuperci,
dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)

n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la

frig, infectiile generale si curele hidrominerale.

Durata episoadelor active este de la cteva saptamni pna la 2 - 3 luni.

Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active.
Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent
enzimatic, stimuleaza peristaltismul.

6
 Enterocolita glutenica

Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.

2.5 Complicatii

Enterocolita acuta si enterocolita cronica

Complicatiile sunt:

a.locale: -posibile leziuni inflamatorii

-manifestari rectosigmoidiene;

-manifestari rectale;

b.generale

-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;

-neuroza secundara;

-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.

2.6 Prognostic

Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si capacitatea de munca, cu

exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.

Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea
suferintei.

Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele

norme igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.

Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.

Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale ireversibile, ca
aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci cnd exista inflamatia mucoasei enterale.

ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine,
respectnd evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu
reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este
lipsita de progresivitate.

7
 Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea
sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.

n enterocolita glutenica, prognosticul se mbunatateste radical, prin introducerea

regimului fara gluten.

n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n prezent, se poate obtine

vindecarea clinica si cea morfologica.

Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.

8
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ENTEROCOLITA

3.1 Interventii autonome

-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe ct se

poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;

-acopar patul pacientului cu musama si aleza;

-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai

echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;

-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;

-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;

-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de

tranzitie;

-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic;

-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;

-ncurajez permanent pacientul;

-educ membrii familiei n privinta dietei;

-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;

-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA,

comportamentul pacientului);

-calculez bilantul ingestie - excretie;

-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n

starea de sanatate a pacientului;

9
 -respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;

-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de

vindecare;

-i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;

-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;

-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;

-fac demersurile necesare externarii;

-nsotesc pacientul la garderoba;

-predau pacientul apartinatorilor

3.2 Interventii delegate acordate pacientilor cu Enterocolita

-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;

-recoltez materii fecale pentru coprocultura;

-administrez la indicatia medicului:

-Scobutil 1 f.i.m.;

-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;

-Furazolidon 4x1/zi;

-Algocalmin o fiola f.i.m.;

-Amoxicilina 500 mg/8 ore;

-Piafen o fiola/zi;

-Ercefuril 1-4 capsule/zi;

-administrez tratament infectios recomandat de medic;

-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop explorator;

-n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;

10
 -Streptomicina per os 1-2 g/zi;

-Tetraciclina 2 g/zi;

-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si i

administrez aniseptice;

-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si
solutie glucozata n caz de deshidratare.

3.3 Educatia pentru sanatate

Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai putine.

n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu

ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n proportie de 5 %, zeama de orez, supa de
morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.

Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.

Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.

Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau
supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.

Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se ncepe o dieta

cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine.

Pentru a combate diareea se dau produse bogate n:

-tanin -ceai oriental concentrat;

-suc de gutui;

-suc de afine;

-calciu (brnzeturi);

-mucilagii (orez).

Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.

Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus an

ratii mici.

11
 Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mini si a
fructelor nainte de a consuma alimentele.

Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B,
timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala
si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15 minute.

12
 CAPITOLUL IV

Studiul de caz
Nume: Andronesi.

Prenume: Radu.

Vrsta: 27 ani

Sexul: M

Religia: Catolica

Nationalitatea: Romna

Stare civila: Casatorit

Ocupatie: Profesor

Domiciliu: Brasov,

Conditii de viata:

-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;

-dispune de venituri materiale bune;

Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate tactila normala;

-acuitate gustativa normala

-somnul - normal, linistitor, odinitor;

-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza
ametelii;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;

13
 -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.

Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri, lichide - 10/zi;

-crampe abdominale;

-paloare.

Istoricul bolii:

Pacientul n vrsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.

1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta

1.3.d)Data internarii: 17 .07.2012, ora 13.30.

1.3.e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;

-sistem ganglionar limfatic neglijabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.

-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;

-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;

-murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=18 r/minut

Aparat cardio - vascular:

-matitate cardiaca n limite normale;

14
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.

Aparat digestiv si anexe:

-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal sever afectat;

-dureri abdominale;

-ficat si splina n limite fiziologice;

-scaune diareice multiple.

15
 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia
N Manifestari de Manifestari de Surse de
Nr. crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
Nevoia
1 de a respira si -frecventa respiratorie - -
a avea o buna normala vrstei 17 r/min,
1 circulatie respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;

-miscari respiratorii
libere;

-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
Nevoia
2 de a bea si - -greata, varsaturi; -procesul
2 inflamator
de a mnca -crampe
abdominale; intestinal

-lipsa poftei de
mncare
Nevoia
3 de a elimina - -scaune apoase si -procesul
multiple; inflamator
3
-transpiratii; intestinal

-risc de
deshidratare
Nevoia
4 de a se misca - -adinamie; -discomfort
4 si a avea o buna abdominal
postura -crampe
abdominale;

-varsaturi

Nevoia
5 de a dormi si -pacientul doarme ore - -
5 de a se odihni suficiente de somn (6-8
ore) si are somn calm,
fara cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se trezeste
odihnit

16
 Nevoia
6 de a se -pacientul se poate - -
6 mbraca si dezbraca mbraca singur, si alege
vestimentatia n functie
de anotimp si stare
psihica
Nevoia
7 de a-si - -usoara hipertermie -procesul
7 mentine temperatura - 38,3 0 C inflamator
corpului n limite
normale intestinal
Nevoia
8 de a fi curat, -par curat, ngrijit; - -
8 ngrijit, de a-si
proteja tegumentele si -urechi de conformitate
mucoasele normala, curate;

-cavitate bucala, nas cu

mucoasa umeda si roz,
gingii aderente dintilor si
roz;

-unghii taiate scurt,

ngrijite;

-pacientul are deprinderi

igienice normale, prezinta
aspect curat, ngrijit
Nevoia
9 de a -functionarea adecvata a - -
comunica organelor de simt;
9
-debit verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre

sine
Nevoia
1 de a actiona -are convingeri fata de - -
10 conform propriilor realitate;
convingeri si valori
-pacientul face rugaciuni
la masa si seara
Nevoia
1 de a fi -pacientul ia singur - -
11 preocupat n privinta decizii;
realizarii
-uneori si manifesta si
stari de bucurie
Nevoia
1 de a evita - -starea generala -alterarea
12 pericolele alterata tranzitului

17
 intestinal
Nevoia
1 de a nvata -pacientul prezinta - -
13 cum sa-si pastreze dorinta de a nvata despre
sau sa-si recupereze cum sa-si recapete starea
sanatatea de sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
Nevoia
1 de a se recrea - -momentan -boala n sine;
14 pacientul nu se
poate recrea, fiind -frica de
preocupat de complicatii
vindecare

18
 Plan de ingrijire

Probleme de Obiective INTERVENII Evaluare

Autonom Delegate
dependenta e
1.Durere -pacientul sa -amplasez -se efectueaza 17.07.2012
beneficieze pacientul n salon, ecografie
abdominala n functie de starea abdominala n scop T.A=125/70 mm Hg
de conditii de sa, afectiune explorator;
microclimat receptionate; R=18 r/min
-recoltez produse
si mediu -asigur conditii de biologice de la T=38,3 0 C
securizat; mediu pacient;
Ficat cu dimensiuni
-pacientul sa fie adecvate, fara -recoltez snge usor marite.
investigat si curenti de aer, pentru
tratat surse de infectie, hemoleucograma, Colecist moderat,
corespunzator zgomote ionograma, destins, cu pereti
diagnosticului deranjante; transaminaze hiperecogenici, ciudat,
si zilei de bilirubinemie; septat incomplet.
boala; -masor functiile
vitale ale -examen -Glicemie 105 mg/dj
pacientului (P, R, coprocultura si
T, T.A), diureza, coproparazitologic; -Sidermie 59,0
scaun, greutate micrograme %
corporala; -nsotesc bolnavul
la explorari; -VSH 76 mm/h
-calculez bilantul
ingesta-excreta; -administrez -Timp de protombina
medicamente 14 sec
-observ orice prescrise de medic.
modificare aparuta -Fibrinogen 850 mg %
n starea
bolnavuluila F.O.; Amilazemie 9 U/l

-pregatesc -Uree 38,4 mg/dl

pacientul pentru
orice explorare;

-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
explorari;

-transport probele

19
 de laborator n
sectorul clinic;

-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 17, 18.07.2012
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin medicului: -pacientul ncearca sa
deshidratare n 24-48 ore; regim hidric 24-48 se adapteze la noul sau
ore (apa si zeama -Scobutil 1x2 f/zi; rol, declara ca durerea
-pacientul sa nu de orez), apoi nu mai este chiar asa
devina sursa de regim alimentar de -Algocalmin 1x2 de evidenta.
infectie pentru tranzitie, orez fiert f/zi;
alte persoane n apa, brnza de 19,20.07.2012
pe toata vaci, carne fiarta; -Papaverina 1x2
perioada f/zi; -pacientul si reia
internarii; -observ instalarea ncet-ncet functia
unor reactii adverse -Amoxicilina 500 digestiva
-pacientul sa fie la administrarea mg la 8 ore
supravegheat medicamentelor 21,22.07.2012
atent pe tot -Metoclopramid
timpul 1x2 f/zi -stare generala
internarii; ameliorata

-pacientul sa T Hewell = 230 sec

aiba o
alimentatie
completa n
circa 10 zile
-pacientul sa fie -explorez nivelul Administrez la TGO=25U/L
alimentat de cunostinte al indicatia
conform pacientului despre medicului: TGP=30U/L
diagnosticului alimente, modul lor
si zilei de de preparare si -Scobutil 1x2 f/zi; Chol=161 mg/dl
boala, pe tot despre respectarea
parcursul meselor; -Algocalmin 1x2 TRG=100 mg/dl
spitalizarii f/zi;
-permit pacientului Creatinina=0,93 mg/dl
sa-si aleaga -Papaverina 1x2
alimentele n f/zi; Na=132 mmol/l
functie de
preferinte, dar sa -Amoxicilina 500 K=3,9 mmol/l
respecte indicatiile mg la 8 ore
medicului Cl=203 mmol/l
(regimul); -Metoclopramid
1x2 f/zi

20
 -reechilibrez Ex. Urina:
hidroelectrolitic
pacientul prin Densitate=1015
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama Ph=5
de orez), apoi
regim alimentar de Leu=neg
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de Nitrati=steril
vaci, carne fiarta,
ou fiert moale, Rare epitelii, rare
dupa 8-10 zile se oxalatii de calciu
pot introduce
laptele si
mezelurile
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 17.07.2012
varsaturi aiba o stare de fizic si psihic al
confort fizic n pacientului; -pacientul prezinta
urmatoarele 3 greturi si varsaturi
zile, iar -mentin igiena
disparitia diarei tegumentelor, a 18,19.07.2012
n timp de 1-2 lenjeriei;
zile; -pacientul declara o
-administrez mbunatatire a starii
-pacientul sa fie tratamentul generale
echilibrat antispastic
psihic n decurs 20, 21.07.2012
de 3 zile;
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi

23.07.2012

-stare generala buna

-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator
si la ore fixe;

-calculez ratia
calorica 24 ore n
functie de activitate
si vrsta

21
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 17.07.2012
recapete pentru examen
echilibrul bacteriologic -pacientul prezinta
hidric si (coprocultura); stare de sanatate
nutritional alterata, cu diaree
-mentin permanent
n 1-2 zile legatura cu 18, 19.07.2012
apartinatorii
pacientului; -pacientul simte o
ameliorare, nu mai
-ncurajez prezinta scaune
permanent;
20,21, 22.07.2012
-educ membrii
familiei n privinta -stare de sanatate buna
dietei
5.Hiper-termie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 17.07.2012
prezinte corpului si notez n tratament
temperatura foaia de antiinfectios -pacientul prezinta
corporala n temperatura; recomandat de hipertermie (38,3 0 C)
limite normale medic
n 1-2 zile -supraveghez 18, 19, 20.07.2012
manifestarile de
deshidratare, temperatura n limite
aspectul normale
tegumentelor,
diureza, pulsul, 21, 22.07.2012
T.A.,
comportamentul temperatura n limite
pacientului normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent
echilibrat pacientul,
psihic n decurs ncurajndu-l;
de 3 zile;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;

-observ permanent
starea pacientului
si raportez
medicului orice
modificare aparuta
n starea de
sanatate a
pacientului;

22
 -ncurajez pacientul
sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si -respect masurile 17.07.2012
fata de pericole. satisfaca singur de prevenire a
Risc de nevoile n infectiilor -pacientul respecta
transmitere a decurs de 3 noscomiale; regulile de igiena
infectiei zile;
-educ pacientul cu 18, 19.07.2012
-pacientul sa nu privire la masurile
devina sursa de de prevenire a -pacientul se
infectie pentru infectiilor conformeaza regulilor
alte persoane de igiena
pe toata durata
internarii 20, 21, 22.07.2012

-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de 17.07.2012
a se odihni. doarma ore favorizare a
suficiente de somnului, pacientul nu prezinta
9.Deficit de somn si sa se semiobscuritate; interes pentru
cunostinte trezeasca cunostinte
medicale odihnit n -rog ceilalti medicale18,19.07.2012
decurs de 2-3 membri ai echipei
zile de ngrijire sa -pacientul ntreaba
procedeze despre tratament,
asemanator pentru modalitati de
a ajuta pacientul sa recuperare a sanatatii
se odihneasca;
20, 21, 07.2012
-la ora de vizita a
pacientilor de catre -pacientul a
medic va fi demonstrat ca a
externat acumulat cunostintele
medicale din spital

23
 EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externarii: 22.07.2012

Numarul de zile de spitalizare: 6

Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 27 ani, internat pentru stare de

sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate buna.

RECOMANDRI LA EXTERNARE

-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea afumaturilor;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de

urgenta, prezentarea la medic

PROBLEME LA EXTERNARE

-inapetenta;

-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.

PROBLEME DE RECUPERARE

-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;

-va evita consumul de alimente reci;

-va evita bauturile fermentate;

-va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea fructelor);

24
 -va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din
complexul B timp de 5-7 zile.

25
 BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV

Bucuresti - Editura Medicala

2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu,

Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002

3.Explorari functionale si ngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia

Titirica

4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ngrijiri corespunzatoare

nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica - Editura Viata medicala
romneasca

5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All

Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti - Bic All 2000

6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman

7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976

8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974

9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis

10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului

11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura

Academiei, Bucuresti.

26
27