1. Definii auditul n general i
Evaluarea controlului intern: semnificatie,identificarea
identificai elementele fundamentale
ale acestuia.
Prin audit se nelege examinarea
profesional a unei informaii n
vederea exprimrii unei opinii
responsabile i independente prin
raportarea la un criteriu (standard,
norm) de calitate.Elementele care
def auditul := examinarea unei
informaii trebuie s fie
exclusiv profesional ; = obiectul
examinarii orice tip de inform din
orice domeniu ; = scopul este acela de a
exprima o opinie asupra
examinarii;=calitatea opiniei trebuie s
fie responsabil independent si
motivanta; = examinarea trebuie s se
fac dup un criteriu de calitate.
2. Ce este auditul financiar?
Reprezinta examinarea profesionala a
unei informatii financiar contabile de
catre un p.c. in vederea exprimarii unei
opinii responsabile si independente
prin raportarea la un criteriu de
calitatea ce poate fi norma sau
standard.
3. Definii auditul statutar i misiunii de audit care vor fi consemnati
identificai elementele fundamentale
ale acestuia.
Prin audit statutar se nelege
examinarea efectuat de un
profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor
financiare ale unei entiti n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra
imaginii fidele, clare i complete a
poziiei i situaiei financiare precum i
a rezultatelor (performanelor)
obinute de acesta.
Elementele de baz ale conceptului de
audit statutar sunt: a) p.c. competent
i independent care poate fi pf sau pj;
b) obiectul examinrii l constituie
situaiile financiare ale entitii, n
totalitatea lor: bilan, cont de profit i
pierdere i celelalte componente ale
situaiilor financiare,, n funcie de
referenialul contabil aplicabil;
c) scopul examinrii: exprimarea unei
opinii motivate responsabile si
independente ; d) criteriul de calitate
n funcie de care se face examinarea i
se exprim opinia l constituie
standardele (normele) nationale si
internationale de audit i contabilitate.
4. Abordri privind metodologia
auditului statutar.
a) abordare pe faze si etape
didactica si mai teoretica (3 faze si 10
etape) faza initiala = faza cunoasterii
entitatii controlate ; faza controlului
propriu zis = faza controlarii interne si a
verificarii conturilor ; faza finalizarii
lucrarilor si elaborarea raportului
b) abordare per cicluri de control
pp succesiunea principalelor faze si
etape ale auditului in cadrul fiecarui
ciclu ; - este mai operationala
- are 14 cicluri fiec ciclu urmand 3
faze succesive
5. Faze i etape n executarea unei
misiuni de audit de baz.
1. Faza initiala; - acceptarea
mandatului si contractarea lucrarilor de
audit; - orientarea si planificarea
auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; -
aprecierea controlului intern; -
controlul conturilor; - examenul
situatiilor financiare. 3. Faza finala. -
evenimente posterioare inchiderii
exercitiului; - utilizarea lucrarilor altor
profesionisti; - alte lucrari necesare
inchiderii; - raportul de audit; -
conturilor
documentarea lucrarilor de audit.
6. Acceptarea mandatului i Continut : Auditorul efectueaza un
contractarea lucrrilor de audit.
Acceptarea mandatului. Inainte de a
accepta o misiune auditorul trebuie sa
aprecieze daca are posibilitatea de a
indeplini acea misiune . Actiunile
intreprinse in aceasta etapa permit
auditorului sa colecteze informatiile
necesare fundamentarii deciziei
de acceptare a misiunii, si se refera
la: - cunoasterea globala a evaluarea riscurilor de eroare; -
intreprinderii; - examenul de
independenta si de absenta a
incompatibilitatilor; - examenul
competentei; - contactul cu fostul
auditor sau cenzor; - decizia de
acceptare a mandatului; - fisa de
acceptare a mandatului. - contractarea
lucrarilor de audit Normele legale
romanesti prevad obligatia ca
activitatea profesionistilor contabili sa
se desfasoare pe baza de contracte de
prestari servicii. ISA 210 prevede ca
auditorul si clientul trebuie sa convina
termenii si conditiile de realizare a
intr-o Scrisoare de misiune de audit
sau in orice alt tip de contract adecvat.
7. Orientarea i planificarea auditului.
Aceasta activitate desfasurata de catre
auditorul financiar este o etapa
importanta in cadrul misiunii sale,
deoarece este etapa care urmeaza
dupa ce auditorul a acceptat misiunea
de audit financiar contabil. Principalele
aspecte avute in vedere de catre
auditor se refera la obtinerea de
informatii cu caracter general care sunt
utile in procesul planificarii misiunii de
audit financiar contabil.
Concret, etapele orientarii si planificarii
unei misiuni de audit financiar contabil
sunt urmatoarele: a) culegerea si
prelucrarea de informatii cu caracter
general privind activitatea desfasurata
de catre intreprindere; b) identificarea
domeniilor semnificative = sisteme si
conturi semnificative ; c) intocmirea
planului de audit care cuprinde :
determinarea controalelor si intinderea
acestora in rap cu pragul de
semnificatie; organizarea lucrarilor de
audit a.i. sa fie atins obiectivul de a
certifica situatia financiara in mod
rational ;d) intocmirea programului de
lucru al auditului financiar contabil; e)
supervizarea misiunii de catre
conducatorul acesteia
8. Planul de misiune: coninut, rol.
Continutul planului de misiune: -
prezentarea intreprinderii; - informatii
contabile participante sistemul
contabil, bugetul de ven si ch; -
definirea misiunii; - sisteme si domenii
semnificative : stabilirea pragului de
semnificatie, identificarea conturilor
semnificative; identificarea zonelor
de risc ;- orientarea programului de
lucru; - echipa de audit si bugetul; -
planificarea :repartizarea lucrarilor pe
membrii echipei , stabilirea datelor si a
interventiilor pe fiecare etapa, data
emiterii scrisorilor de confirmare , lista
rapoartelor
Rolul planului de misiune: = instrument
de lucru care permite luarea de decizii
cu privire la: lucrarile de efectuat,
mijloacele necesare, datele
interventiilor in teren, rapoarte si relatii
de stabilit, bugetul de timp si costurile
angajate.
9.
coninut, etape.
studiu si o evaluare a controlului intern
ptr a aprecia ca poate sa se sprijine pe
fiabilitatea controlului intern cu scopul
de a limita intinderea sondajelor si a
controalelor proprii.
Etape:- intelegerea si descrierea
sistemelor semnificative; - confirmarea
intelegerii sistemului respectiv a
procedurilor aplicate de societate ; -
verificarea functionarii controlului
intern; - evaluarea preliminara ptr a
pune in evidenta pct forte/slabe ale
procedurii de control intern ; -
evaluarea finala si incidenta asupra
misiunii.
10. Care sunt principalele obiective ale
controlului intern al unei entiti?
- protejarea activelor
intreprinderii , - asigurarea fidelitatii si
exactitatii informatiei contabile; -
asigurarea respectarii dispozitiilor
intreprinderii ; - promovarea
eficacitatii activitatii de exploatare
11. Care sunt elementele de baz ale
controlului intern al unei entiti? auditorului s si formeze o opinie
a ) Existenta unui plan de organizare b)
Competenta si integritatea
personalului, mai ales a ndeplineasc cumulativ dou conditii
departamentului de conducere; c)
Existenta unei documentatii
satisfacatoare care se refera la: ptr
producerea informatiilor: este
recomandata existenta unor
instructiuni scrise, sub forma, de juste (adecvate). Caracterul just se
exemplu, a unui manual de
proceduri; arhivarea si pastrarea
informatiilor deoarece ajuta la toate
controalele ulterioare.
12. Explicai importana separrii ele insele dar care contribuie la
sarcinilor n organizarea controlului
intern al unei entiti. 17. Tehnica sondajului n audit.
Separarea sarcinilor trebuie sa existe
ptr a putea fi posibil controlul
reciproc al fiecarei sarcini. Trebuie sa
se asigure separarea a cel putin 3
functii :
Functia de realizare a obiectivului
spcietatii ; Protejarea patrimoniului ;
Inregistrarea operatiunilor care au loc
in societate si contabilizarea lor
13. Definii auditul intern i controlul
intern, i relaia dintre acestea.
Auditul intern al unei entitati se refera
la verificarea existentei, adaptabilitatii
si modului de aplicare procedurilor de
control intern din entitatea
respectiva, face parte din controlul
intern el poate fi realizat si de firme
specializate de expertiza contabila.
Controlul intern se al unei entitati se
refera la totalitatea procedurilor dintr-
o entitate si la realizarea lui participa
intreg personalul entitatii respective.
14. Care sunt principalele obiective ale
auditului intern?
- protejarea activelor intreprinderii ; -
asigurarea fidelitatii si exactitatii
informatiei contabile; - asigurarea
respectarii dispozitiilor intreprinderii
- promovarea eficacitatii
activitatii de exploatare
15. Planul de audit i programele de
lucru: rol, coninut, forme de
prezentare.
Continutul planului de audit: -
prezentarea intreprinderii; - informatii
contabile participante sistemul
contabil, bugetul de ven si ch; -
definirea misiunii; - sisteme si domenii
semnificative - stabilirea pragului de
1
semnificative,identificarea zonelor de
risc; - orientarea programului de lucru;
- echipa de audit si bugetul; -
planificarea :repartizarea lucrarilor pe
membrii echipei, stabilirea datelor si a
interventiilor pe fiecare etapa,data
emiterii scrisorilor de confirmare, lista
rapoartelor
Rolul planului de audit: = instrument de
lucru care permite luarea de decizii cu
privire la: lucrarile de efectuat,
mijloacele necesare, datele
interventiilor in teren, rapoarte si relatii
de stabilit, bugetul de timp si costurile
angajate.
16. Elementele probante: definiie,
rol, criterii de apreciere.
Def. = Elemente probante ntr-o
misiune de audit =informatii obtinute
de auditor pentru a ajunge la concluzii
pe care acesta si va fonda opinia.
Aceste informatii constau n
documente justificative, contabile care
stau la baza situatiilor financiare si care
sunt coroborate cu informatii din alte
surse.
Rol = Elementele probante i permit
asupra situatiilor financiare.
Elementele probante trebuie s
de calitate pentru a putea s stea la
baza fondrii unei opinii: 1.s fie
suficiente - Caracterul suficient se
stabileste n raport cu numrul de
elemente probante colectate ; 2. s fie
aprecieaz n raport cu gradul de
adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor
si pp ca auditorul sa se sprijine pe
probe care nu sunt concludente prin
formarea convingerii sale.
Sondajul este definit ca o tehnic ce
const n selecionarea unui anumit
numr sau pri dintr-o mulime,
aplicarea la acestea a tehnicilor de
obinere a elementelor probante i
extrapolarea rezultatelor obinute
asupra eantionului la ntreaga mas
sau mulime. Auditorul poate folosi n
general dou tipuri de sondaje:
sondajul statistic i sondajul
nestatistic.Oricare ar fi ns tipul de
sondaj, este important s fie respectate
cteva reguli riguroase privind decizia
asupra eantionului i parcurgerea unor
etape obligatorii: A. alegerea naturii
multimii, a masei trebuie sa fie
compatibila cu obiectivul urmarit; B.
elementele cheie elementele care fie
datorita naturii lor, fie datorita valorii
lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul
poate decide verificarea integral a
acestora; C. alegerea tehnicilor ce
este influentata de natura controlului
efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la tehnici statistice; D.
determinarea taliei esantionului se
face in functie de anumiti factori care
difera dupa cum este vorba de sondaje
asupra atributiilor sau asupra
valorilor; E. selectionarea
esantionului care trebuie sa fie
reprezentativ; F. studiul
esantionului toate elementele
selectionate trebuie sa fie
controlate; G. evaluarea rezultatelor
inainte de tragerea unei concluzii
asupra rezultatului, fiecare anomalie
este examinata pentru a se aprecia
daca este reprezentativa, accidentala
sau exceptionala; H. concluziile Dosarul exerciiului cuprinde toate
sondajului concluzia finala este suma elementele unei misiuni si permite
concluziilor trase asupra elementelor ansamblarea tuturor lucrrilor de audit
cheie, asupra anomaliilor exceptionale respectiv de la organizarea misiunii de
asupra restului masei. audit pana la formularea opiniei si
18. Tehnica observrii fizice. redactarea raportului.
Observarea fizic este mijlocul cel mai 23. Rolul i importana dosarului
eficace de verificare a existenei unui permanent.
activ, ns ea nu aduce dect o parte Dosarul permanent permite evitarea
din elementele probante necesare i repetrii anuale a unor lucrri i
anume numai existena bunului transmiterea de la un exerciiu la altul a
respectiv; celelalte elemente probante elementelor de cunoatere a - adresa auditorului raportul trebuie
ca; proprietatea asupra intreprinderii.Ptr a-si indeplini rolul de
bunului,valoarea atribuit etc. trebuie informare dosarul permanent trebuie
verificate prin alte tehnici. sa fie tinut la zi, sa elimine informatii
19. Confirmarea extern (direct). perimate si sa nu contina documente
Este o procedur care const n a cere voluminoase ale intreprinderii.
unui ter avnd legturi de afacere cu 24. Structura dosarului exerciiului.
intreprinderea verificat s confirme Dosarul exerciiului este impartit in 10
direct auditorului informaiile privind sectiuni : - EA - Acceptarea misiunii; -
existena operaiilor, a soldurilor etc. EB (dosarul exerciiului, Seciunea B)
Auditorul are latitudinea de a intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
determina condiiile i ntinderea - EC () intitulat Orientare i
acestei proceduri. planificare; - ED () intitulat
20. Examenul situaiilor financiare. Evaluarea riscului legat de control; -
In misiunea de audit, auditorul trebuie EE () intitulat Controale substantive;
sa gaseasca elemente probante - EF () intitulat Utilizarea lucrrilor
suficiente si adecvate ptr a se asigura altor profesioniti;- EG () intitulat
ca : Verificri i informaii specifice;- EH ()
soldurile initiale nu contin intitulat Lucrrile de sfrit de
anomalii care sa aiba o influenta misiune; - EI () intitulat Intervenii
semnificativa asupra situatiilor cerute prin regulament; - EJ ()
financiare ale anului in curs intitulat Controlul conturilor
soldurile finale ale exercitiului consolidate.
anterior au fost preluate corect in anul 25. Structura dosarului permanent.
curent .Dosarul permanent se subdivide n
politicile de inchidere a sapte seciuni pentru a facilita lectura i
conturilor si metodele de evaluare au controlul din partea organismului
fost aplicate profesional, dup cum urmeaz:
Examenul situaiilor financiare are ca - PA (dosarul permanent, Seciunea A)
obiect verificarea faptului ca : intitulat Generaliti;- PB ()
- bilanul, contul de profit i intitulat Documente privind controlul
pierdere i celelalte componente ale intern;- PC () Situaii financiare i
situaiilor financiare sunt coerente, rapoarte privind exerciiile
concord cu datele din contabilitate si precedente;- PD () intitulat Analize
sunt intocmite conform principiilor permanente;- PE () intitulat Fiscal i
contabile i reglementrilor n vigoare social;- PF () intitulat Juridice;
anexele contin toate informaiile - PG () intitulat Intervenienti externi;
semnificative privind situaia 26. Elementele de baz ale raportului
patrimoniala, financiara i rezultatele de audit ntr-o misiune de audit
obinute de societate statutar.
Examenul situatiilor financiareare ca Raportul unei misiuni de audit de baz
obiect central sa verifice daca situatiile trebuie s conin n mod obligatoriu
financiare dau o imagine clara si urmtoarele elemente de baz:
completa asupra pozitiei financiare - titlul recomandat sa se foloseasca
(patrimoniul societatii prezentat in titlul de Raportul auditorului
bilant) si asupra rezultatelor financiare independent pentru a-l distinge de
(contul de profit si pierdere) rapoartele care pot fi elaborate de alte
21. Elementele posterioare nchiderii persoane;
exerciiului.Ele pot fi : - destinatarul raportul trebuie adresat
fapte descoperite pn la data destinatarului care poate fi consiliul de
raportului de audit auditorul trebuie administratie.
sa verifice daca acestea au influenta - paragraful introductiv cuprinde
semnificativa asupra situatiilor identificarea entitatii auditate si a
financiare si sa le prezinte in anexele situatiilor financiare auditate;
situatiilor financiare - responsabilitatea conducerii pentru
fapte descoperite dup data situatiile financiare raportul trebuie
raportului de audit, dar naintea sa precizeze ca cei din conducere sunt
publicrii situaiilor financiare Daca au responsabili pentru intocmirea si
incidenta semnificativa auditorul prezentarea corecta a situatiilor
stabileste daca se impun masuri ptr financiare in conformitate cu cadrul
corectarea situatiilor financiare de general aplicabil;
catre conducere iar in acest caz - responsabilitatea auditorului
auditorul emite un alt raport. Daca se raportul trebuie sa precizeze ca
reflecta corect situatiile financiare responsabilitatea auditorului este sa
auditorul va exprima o opinie cu exprime o opinie asupra situatiilor
rezerve. financiare;
fapte descoperite dup - paragraful opiniei poate avea
publicarea situaiilor financiare urmatoarele forme: opinia fara
auditorul nu este obligat sa faca vreo rezerve (curata); opinia fara reserve,
investigatie dar cu paragraph de observatii; opinia
22. Rolul i importana dosarului cu reserve; imposibilitatea exprimarii
exerciiului. unei opinii; opinia defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare
daca auditorul are si alte
responsabilitati de raportare, acestea
trebuie prezentate intr-o sectiune
separata a raportului
- semntura auditorului raportul
trebuie sa poarte semnatura societatii
de expertiza contabila insotita de
semnatura auditorului;
- data raportului raportul trebuie sa
poarte data de la sfarsitul lucrarilor de
audit;
sa mentioneze locul specific unde sunt
situate birourile auditorului.
27. Opinia defavorabil: motive, mod
de prezentare.
Cand auditorul nu poate exprima o
opinie asupra ansamblului situatiilor
financiare din cauza dezacordului
profund ce-l impiedica sa formuleze o
opinie cu rezerve, acesta refuza
exprimarea unei opinii cu rezerve
asupra situatiilor financiare.
Declaratia auditorului va exprima ca
situatiile financiare nu sunt conforme
cu standardele si reglementarile
aplicabile, nu confera o imagine fidela
si reala si va mentiona cu clarita
O astfel de opinie datorat de exemplu
dezacordului asupra principiilor
contabile, se poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat n nota X,
nu s-au constatat amortismente n
situaiile financiare. Aceast practic nu
este, n opinia noastr, n acord cu
Normele de amortizare a capitalului
imobilizat n active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui
amortisment linear i a unei cote de .
pentru cldiri i . pentru utilaje,
trebuia s se ridice la suma de .,
pentru exerciiul ncheiat la 31
decembrie 200 . n consecin, amortismente n situaiile financiare.
amortismentele cumulate trebuiau s
se ridice la . mil. lei, iar pierderea
exerciiului i pierderile cumulate la .
mil. lei.
Dup prerea noastr, datorit pe baza unui amortisment linear i al
incidenei faptelor menionate n
paragraful precedent, situaiile
financiare nu dau o imagine fidel
situaiei financiare a societii la 31
decembrie 200, contului de profit i
pierdere, pentru exerciiul ncheiat la
aceast dat, i nu sunt conforme cu
prevederile legale i statutare.
28. Imposibilitatea exprimrii unei
opinii: motive, mod de prezentare.
Auditul exprima acest tip de opinie
atunci cand se afla in imposibilitatea de
a formula o opinie asupra ansamblului
situatiilor financiare, deoarece exista
inexactitati in situatia financiara sau
limitarea ariei de cuprindere a auditului
impiedica sa obtina suficiente probe
pentru a sustine o opinie cu rezerve.
O astfel de opinie datorat limitrii
ntinderii lucrrilor se poate prezenta
astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la
inventarul fizic, nici s procedm la
confirmarea direct a conturilor de
clieni, din cauza limitrii ntinderii
lucrrilor noastre, impus de ctre
direciune. Avnd n vedere importana
faptelor expuse mai sus, noi nu ne
exprimm opinia asupra conturilor
anuale.
29. Opinia cu rezerve: motive, mod de
prezentare.
Aceasta forma a opiniei este exprimata
atunci cand : auditorul are indoieli sau
nu este de acord cu unul sau mai multe
elemente ale situatiilor financiare care
2
sunt materiale (au importanta
semnificativa) dar nu sunt
fundamentale pentru buna intelegere a
situatiilor financiare, acestea exprima o
opinie calificata sau o opinie cu
rezerve. Opinia se exprima in termeni
care indica un rezultat nesatisfacator
asupra unor aspecte ale auditului,
specificand clar si prcis elementele cu
care auditorul nu este de acord sau pe
care le considera indoielnice si care l-au
determinat sa exprime o opinie cu
rezerve.
Rezervele se prezint naintea
paragrafului de opinie. n astfel de
cazuri, paragraful opiniei se formuleaz
astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii
ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul
fizic din 31 decembrie 200, cci noi
am fost desemnai auditori ulterior
acestei date. innd seama de natura
documentelor contabile ale societii,
noi am putut controla cantitile prin
alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia
incidenei ajustrilor care ar fi putut fi
necesare, dac noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantitilor, situaiilor
financiare dau o imagine fidel poziiei
i situaiei financiare a societii la 31
decembrie 200, ct i contului de
profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt
conforme cu prevederile legale i
statutare.
Exemplu de rezerve datorate
dezacordului cu conducerea entitii
auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X
anexat, nu s-au constatat
Aceast practic nu este, n opinia
noastr, n acord cu Normele de
amortizare a capitalului imobilizat n
active corporale. Cheltuielile aferente,
unei cote de . pentru cldiri i .
pentru utilaje, trebuie s se ridice la
suma de . pentru exerciiul ncheiat la
31 decembrie 200 . n consecin,
amortismentele cumulate trebuie s se
ridice la . mil. lei, iar pierderile
exerciiului i pierderile cumulate la .
mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia
incidenei asupra conturilor anuale, a
faptelor menionate n paragraful
precedent, conturile anuale dau o
imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie
200, ct i contului de profit i
pierdere pentru exerciiul ncheiat la
aceast dat, i sunt conforme cu
prevederile legale i statutare.
30. Opinia fr rezerve: semnificaie,
mod de prezentare.
Acest tip de opinie este exprimat de
auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:
a) situatiile financiare au fost ntocmite
cu respectarea principiilor si politicilor
contabile aplicabile si ofera sub toate
aspectele materiale, o imagine fidela si
reala asupra operatiilor financiare ale
entitatii;
b) situatiile financiare reflecta cu
fidelitate pozitia financiara a entitatii
auditate. Tranzactiile financiare s-au
efectuat in conformitate cu prevederile
si reglementarile legale in vigoare;
c) toate informatiile de importanta
semnificativa cu privire la situatiile
financiare sunt corect mentionate.
Dup prerea noastr, conturile auditorului treb sa descrie itinderea
anuale dau o imagine fidel (sau lucrarilor de audit indicand ca ele au
prezint n mod sincer, n toate fost indeplinite conform s.i.a sau
aspectele lor semnificative), poziiei i standard national.
situaiei financiare a societii la 31 34. Paragraful introductiv al raportului
decembrie 200 precum i rezultatelor de audit statutar.
acestor operaii i fluxurilor de Acest paragraf cuprinde identificarea
trezorerie pentru exerciiul nchis la entitatii auditate si a situaiilor
aceast dat, n conformitate cu financiare auditate.
normele internaionale (sau naionale) Raportul de audit trebuie sa identifice
de contabilitate. titlul fiecarei situatii financiare a
31. Opinia fr rezerve, dar cu un entitatii care a facut obiectul auditului,
paragraf de observaii: semnificaie, cat si data si perioada de acoperire prin
mod de prezentare. aceste documente, sa faca referire la
n unele cazuri, raportul de audit poate rezumatul politicilor contabile
fi modificat, adugnd un paragraf de semnificative si la alte note
observaii al crui obiectiv este de a semnificative.
lmuri cititorul asupra unui punct 35. Coninutul raportului de audit.
privind conturile anuale, expus de o Raportul de audit trebuie s conin:
manier detaliat n anex. Adugarea - relaia contractual de executare a
unui astfel de paragraf nu afecteaz misiunii de audit;
opinia auditorului; aceasta se situeaz - observaiile reieite din diverse
de preferin dup paragraful de opinie verificri;
i precizeaz, n general, c acesta nu - informaiile a cror meniune n Pragul
constituie o rezerv. raport este prevzut expres de lege;
Acest tip de opinie se formuleaz - oferirea garaniei pentru acionari i
atunci cnd apar elemente care ns nu teri c un personal calificat a obinut
afecteaz opinia auditorului; paragraful asigurarea c situaiile financiare ofer
de observaii se situeaz, de regul, o imagine fidel, clar i complet
dup paragraful de opinie. poziiei financiare, performanelor i
Forma de prezentare a paragrafului de situaiei financiare generale a situaiei financiare i a patrimoniului
opinie n acest caz este urmtoarea: intreprinderii;
Fr s exprimm o rezerv asupra - meniunea c situaiile financiare Pragul de semnificatie se determina :La
situaiil;or financiare, noi atragem auditate sunt anexate la raportul de
atenia asupra notei X din anex. audit.
Societatea face obiectul unui proces n 36. Rolul raportului de audit.
care este acuzat de infraciune n Raportul de audit are un triplu rol:
utilizarea brevetelor i n care i se - instrument de comunicare cu
pretinde vrsarea redevenelor i utilizatorii situaiilor financiare emise
daunelor de interese; societatea a de entitatea auditat
angajat o contra-aciune i audierile - instrument de confirmare a
preliminare, ct i procedurile juridico- ncrederii publicului i acionarilor n
administrative ale celor dou aciuni situaiile financiare auditate
sunt n curs. Rezultatul final al acestei - - instrument de identificare a
afaceri nu poate, n prezent, s fie responsabilitilor auditorului i - riscul de nedetectare (RN)
determinati, n consecin, nu au fost conducerii entitii auditate.
constituite provizioane pentru 37. Care sunt normele de referin n
acoperirea cheltuielilor care ar putea s auditul situaiilor financiare?
rezulte. n auditul situatiilor financiare ale unei
32. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. entitti sunt folosite dou categorii de
Paragraful opiniei raportul de audit norme de referint: norme contabile si
trebuie sa prezinte clar opinia norme de audit.
auditorului asupra faptului daca 38. Ce sunt i ce rol joac normele de
situatiile financiare dau o imagine audit?
fidela pozitiei, situatiei financiare si Normele (standardele) de audit
rezultatelor obtinute in accord cu reprezint un ansamblu de reguli
referintele contabile si, daca este cazul, definite de o autoritate profesional la
daca sunt conforme prevederilor care se refer auditorul pentru
legale; calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
Termenii utilizati pentru exprimrea - Standardele Internaionale de
opiniei auditorului sunt dau o imagine Audit (ISA),
fidel sau prezint n mod sincer n - standarde internationale ptr
toate aspectele lor semnificative. misiuni de exercitiu limitat
Aceste 2 formulari semnifica, intre - normele naionale emise de
altele, ca auditorul nu ia in considerare un organism profesional recunoscut ca
decat elementele semnificative privind fiind autoritate n domeniu.
situatiile financiare. Normele de audit permit terilor s
Acest paragraf poate avea urmatoarele aib asigurarea c opinia auditorului va
forme: fi emis n funcie de criterii de calitate
opinia fara rezerve (curata); omogene; Normele de audit se clasific
opinia fara reserve, dar cu paragraph n trei categorii, acoperind ntreaga
de observatii; activitate a auditorului:
opinia cu reserve; - norme profesionale de lucru;
imposibilitatea exprimarii unei opinii; - norme de raportare;
opinia defavorabila. - norme generale de comportament.
33. Paragraful privind natura i 39. Ce sunt i ce rol au normele
ntinderea lucrrilor de audit. contabile?
Acest paragraf se refera la natura Normele (standarde) contabile sunt
misiunii respectiv audit al situatiilor standarde , norme stabilite de
financiare sau audit al situatiilor organismele de reglementare din
financiare consolidate. El cuprinde domeniul contabilitii care sunt, de
referentialul de audit utilizat ce poate fi regul, organisme de interes public,
standard international de ausit sau autonome.
standard national. Deci, raportul
Normele contabile sunt comune i (rationament profesional) si
obligatorii pentru toi cei care stabilesc, independenta in aparenta (sau
controleaz i utilizeaz situaiile comportamentala).
financiare. NC stabilesc standardele ce 46. Controlul de calitate n audit.
trebuiesc folosite (respectate) ptr Controlul de calitate reprezinta un
situatiile financiare deoarece aceste ansamblu de masuri luate de
situatii financiare sunt destinate sa organismele profesionale care vizeaza
satisfaca necesitatea de informare a analiza modului de organizare si
unor diverse categorii de utilizatori functionare a unui cabinet si aprecierea
(asociati, actionari, banci). Aceste modului de aplicare in cadrul
situaii financiare trebuie s fie stabilite cabinetului a standardelor
potrivit uneia sau mai multora din internationale si a normelor
referinele cum ar fi: profesionale emise de aceste
- standarde internaionale de raportare organisme.
financiar; Obiectivele principale urmarite prin
- standarde sau norme contabile controlul de calitate se refera la:
naionale; oferirea catre public a unei bune
- alte referine contabile bine precizate perceptii despre calitatea serviciilor;
i recunoscute, aplicate pentru armonizarea comportamentelor
elaborarea i prezentarea situaiilor profesionale ale membrilor;
financiare. contribuirea la buna organizare a
40. Ce este i cum se determin pragul cabinetelor si la perfectionarea
de semnificaie? metodelor de lucru;
de semnificaie aprecierea modului de aplicare a
reprezinta nivelul sau mrimea unei regulilor si normelor profesionale;
sume peste care auditorul consider c dezvoltarea solidaritatii in randul
o eroare, o inexactitate sau o omisiune profesiei, prin favorizarea contractelor
poate afecta regularitatea i dintre colegi, apropierea si respectful
sinceritatea situaiilor financiare, ct i profesionistilor fata de organismul
imaginea fidel a rezultatului, a professional.
Principiile care stau la baza controlului
intreprinderii. de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea,
nceputul misiunii, in cursul misiunii, la adaptarea controlului si urmarirea.
sfritul misiunii. 47. Care sunt principalele misiuni
41. Riscul de audit: componentele i speciale i misiuni conexe ale
relaiile ntre acestea. profesionitilor contabili?
Riscul de audit reprezint riscul ca Misiunile de audit cu scop special se
auditorul s exprime o opinie incorect pot referi la:
prin faptul c erori semnificative exist - situatii financiare stabilite dupa un
n situaiile financiare. El se divide n referential contabil diferit se
trei: standardele international de raportare
- riscul inerent (RI) financiara si de normele nationale;
- riscul legat de control (RC) - - raporturi asupra unor rubrici din
situatiile financiare;
42. Ce este riscul legat de control? - raport privind respectarea clauzelor
Riscul legat de control const n faptul contractual;
c o eroare semnificativ dintr-un cont - raport asupra situatiilor financiare
sau dntr-o categorie de operaiuni, rezumate, condensate.
izolat sau mpreun cu alte solduri de Misiuni conexe
cont sau categorii de operaiuni, nu misiuni de examinare a informatiilor
este nici prevenit, nici descoperit i financiare pe baza de procedure
corectat prin sistemul contabil i de convenite;
control intern utilizate. misiuni de compilare a informatiilor
43. Ce este riscul inerent? financiare.
Riscul inerent const n posibilitatea ca misiuni de examen limitat al
soldul unui cont sau c o categorie de situatiilor financiare;
operaiuni s contina erori misiuni de examinarea a informatiilor
semnificative, izolate sau mpreun cu financiare previzionale.
erorile din alte conturi sau categorii de
operaiuni, datorit unui control intern
insuficient.
44. Ce este riscul de nedetectare?
Riscul nedetectat const n faptul c
controalele declanate de auditori nu
reuesc s descopere o eroare
semnificativ n soldul unui cont sau
ntr-o categorie de operaiuni, izolat
sau mpreun cu alte solduri sau
categorii de operaiuni.
45. Conceptul de independen n
audit.
Principiul independentei se aplica
tuturor p.c. in practica indiferent de
natura serviciului prestat. In cazul
executarii unor misiuni de audit prin
care p.c. furnizeaza o certificare in ceea
ce priveste credibilitatea situatiilor
financiare in fata publicului ,
independenta devine cea mai sigura
garantie ca p.c. si-a indeplinit misiunea
in conditii de integritate si obiectivitate.
Independenta are 2 componente de
baza : independenta de spirit