CUPRINS

INTRODUCERE

I ANALIZA SURSELOR DE FINANTARE A INTREPRINDERII SI A

COSTURILOR ACESTORA
1.1 Noiuni surse de finanare ...4

1.2 Surse proprii ...5

1.3 Surse atrase .9

1.4 Surse imprumutate 10

1.4.1 Imprumutul obligatar .11

1.4.2 Leasingul (financiar, operational) .12

II ANALIZA SITUAIEI INVESTIIONALE N RAMURA DE

TELECOMUNICAII DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Dinamica veniturilor pe piaa de comunicaii electronice...15

2.2 Dinamica investiiilor pe piaa de comunicaii electronice ..18

III ANALIZA EFICIENEI UNUI PROIECT INVESTIIONAL ...19

Concluzii

Bibliografie

2
INTRODUCERE

Piata financiara nationala sau internationala ofera ntreprinderilor o gama

complexa de mijloace de finantare. La nivelul ntreprinderilor, managerii acestora
trebuie sa aleaga dintre resursele accesibile si sa le combine, conturnd astfel politica
financiara a ntreprinderii. Printre variabilele care pot sa intervina n alegerea surselor
de finantare trebuie tinut cont de durata finantarii, de autonomia si flexibilitatea
asigurate ntreprinderii ca urmare a folosirii diferitelor surse de finantare de pe piata
financiar, dar nu n ultimul rnd de costul finantarii, care reprezinta principalul
determinant n alegerea surselor de finantare. Capitalul este un factor necesar si
important care finanteaza partea de avere a firmei reprezentat de capitalul pus la
dispozitia firmei de catre actionarii acesteia si capitalul mprumutat de pe piata
financiar, pus la dispozitia firmei de catre creditori.

Costul capitalului este rata ceruta de investitori (actionari si creditori) respectiv

rata de rentabilitate ceruta de cei care pun la dispozitia ntreprinderii capitaluri, care
pentru ntreprindere reprezinta, n speta, efortul financiar pe care trebuie sal depuna
aceasta pentru aprovizionarea sa cu capitaluri. Problema costului capitalului este destul
de simpla cnd se pune la nivelul fiecarei surse considerate izolat, dar determinarea
costului global al finantarii ridica probleme cu caracter tehnic de gestiune a fondurilor.
Acestea se refera la influenta pe care structura capitalului (proportia n care se combina
resursele alese de managerii ntreprinderii) o exercita asupra costului fiecarei resurse,
cu influenta directa asupra costului global al finantarii ntreprinderii.

Costul capitalului exprimat n marime absoluta reprezinta plata pe care trebuie sa

o faca firma pentru capital, respectiv datorii (plata dobnzilor), actiuni preferentiale si
actiuni comune (plata dividendelor), capital utilizat de conducerea firmei la finantarea
noilor investitii. Politica financiara a firmei trebuie construita astfel nct sa maximizeze
valoarea de piata a firmei, care este un scop convenabil att pentru managerii firmei ct
si pentru investitorii ei (pe de o parte actionari, pe de alta parte creditori). Managerii
firmei trebuie sa minimizeze costurile tuturor intrarilor de capital, iar pentru aceasta
trebuie sa-l masoare pentru a putea fi luate decizii privind alocarea capitalului.

3
 I ANALIZA SURSELOR DE FINANTARE A INTREPRINDERII SI A

COSTURILOR ACESTORA

1.1 Noiuni surse de finanare

Politica de finanare a ntreprinderii trebuie s selecteze sursele de finanare a

ntreprinderii pentru a asigura buna sa funcionare, performanele acesteia prezente
i viitoare.

Din punct de vedere al apartenenei fondurilor, sursele de finanare pot fi:

finanri din fonduri proprii (autofinanarea, creteri de capital)

finanri prin angajamente la termen (mprumuturi obligatare, credite
bancare, credit-bail).

Din punct de vedere al efortului depus pentru obinerea lor, sursele de finanare
pe termen lung cuprind:

finanri interne (autofinanarea)

finanri externe (creteri de capital i mprumuturi diverse)

Nevoia de resurse apare att la nfiinarea societii ct i pe parcursul derulrii

activitii de exploatare i a celei investiionale, capitalul reprezentand motorul
dezvoltrii societii. Pentru realizarea echilibrului pe termen lung i scurt este
necesar acoperirea nevoilor permanente de capital din surse permanente, mobilizate
pe termen lung sau nelimitat (capitaluri proprii i mprumuturi pe termen lung) i
asigurarea unor resurse temporare care s fac fa nevoilor de finanare pe termen
scurt.

O prezentare comparativ a surselor proprii (capitaluri proprii), a surselor atrase

i acelor mprumutate evideniaza avantajele fiecarei surse de finanare n parte.
Sursele proprii reprezint surse sigure de finanare, determin autonomia financiar
a firmelor i elimin riscul retragerii fortuite a capitalurilor. Sursele atrase au
principalul avantaj c sunt neoneroase, dar n acelai timp ele sunt nesigure.
4
Dimensiunea i exigibilitatea lor depind de caracteristicile ciclului de exploatare.
Sursele mprumutate prezint avantajul mobilitii pentru armonizarea necesarului
de finanare cu sursele proprii atrase.

1.2 Surse proprii

Din punctul de vedere al surselor proprii, nu prea exista multe alternative,

respectiv ori se recurge la autofinantare, ori se aduc aporturi noi la capitalul
societatii.

Autofinantarea este cea mai raspandita forma de finantare si presupune ca

intreprinderea sa isi asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o
parte a profitului obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind atat
acoperirea necesarului de inlocuire a activelor imobilizate cat si cresterea activelor
de exploatare.

Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria

activitate care vor ramane in mod permanent la dispozitia intreprinderii pentru
finantarea activitatii viitoare. Autofinantarea este constituita din excedentele pe care
intreprinderea le produce si care sunt folosite pentru finantarea activitatilor
ulterioare. Autofinantarea constituie in general pivotul finantarii intreprinderii si
pentru unele dintre ele sursa exclusiva a finantarii in fazele decisive ale dezvoltarii.
Caracterul fundamental al acestei resurse tine de faptul ca aceasta constituie
elementul in baza caruia finantarea externa va putea fi solicitata si atrasa de catre
intreprindere. Acest statut al autofinantarii tine de 2 ratiuni fundamentale.

Pe de o parte, marimea sa(in valoare absoluta si in valoare relativa) furnizeaza

indicatii cu privire la performantele intreprinderii. O autofinantare ridicata asigura
pe investitorii financiari asupra posibilitatilor de remunerare si de punere in valoare,
de catre intreprindere a fondurilor pe care ei le vor investi.

Pe de alta parte autofinantarea creeaza capacitatea de rambursare a datoriilor

intreprinderii si de o masura riscului pe care furnizorii de fonduri sil asuma.

5
Autofinantarea globala are doua componente: autofinantarea de mentinere si
autofinantarea neta.

Autofinantarea de mentinere include sursele din care urmeaza sa se realizeze in

viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv pentru
reinnoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscului de exploatare. Principalele
surse de formare a autofinantarii de mentinere sunt amortizarile normale(ce
corespund pierderii reale din valoarea imobilizarilor) si provizioanele.

Autofinantarea neta este partea de autofinantare bruta din care se formeaza

sursele proprii ale intreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor
investite avand ca efect o crestere a patrimoniului. Autofinantarea neta se constituie
in principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii, adica din profitul care
ramane dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea asociatilor sau
actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a
imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete. Trebuie
precizat ca amortizarea are o influenta neutra asupra autofinantarii: marind costurile
cu amortizarea se micsoreaza profitul si invers, astfel incat nu se poate conta pana la
urma decat pe resursele generate din exploatare. In schimb, prin politica de
amortizare practicata exista posibilitatea intreruperii sau incetinirii ritmului de
amortizare, apare posibilitatea constituirii anuale a unui fond de amortizare mai mic
sau mai mare in functie de nevoile intreprinderii.

Principalele avantaje oferite de autofinantare sunt:

constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila de

fonduri
autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite intreprinderii
independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit
asigura intreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea
investitiilor, cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile

6
 permite franarea indatorarii si implicit reducerea cheltuielilor financiare
permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a
rentabilitatii financiare (autofinantarea neta si capitalul propriu)
reprezinta factorul hotarator in asigurarea accesului pe piata de capital si
atragerea de noi capitaluri din afara intreprinderii.

Cu toate aceste avantaje oferite de autofinantare, nu trebuie exagerat in aceasta

directie deoarece in situatia in care rentabilitatea economica a intreprinderii este
superioara ratei dobanzii practicata pe piata financiara, cu cat raportul dintre
capitalul imprumutat si capitalul propriu este mai mare, cu atat randamentul
financiar al intreprinderii creste.

Decizia de autofinantare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori

externi cum sunt fiscalitatea, restrictiile privind accesul pe piata de capital si diverse
constrangeri juridice. Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus monetar
care se obtine ca rezultat al tuturor operatiilor de incasari si plati efectuate de
intreprindere intro perioada de timp, avand in vedere si incidenta fiscala. Marimea
autofinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de semnalizare a
performantelor acesteia. Ea indica potentialilor investitori ai intreprinderii daca
aceasta este capabila sa utilizeze eficient capitalurile incredintate si sa le asigure o
remunerare atragatoare. Pentru creditori marimea absoluta si relativa a autofinantarii
certifica nivelul capacitatii de rambursare precum si nivelul riscului de neplata.

Cresterea de capitaluri proprii inseamna aporturile de capital pe care

intreprinderea le primeste din exterior. Aceste aporturi pot fi furnizate de asociatii
sau proprietarii deja existenti si dispusi sasi mareasca participarea lor. Dar pot fi
asigurate si de noi furnizori de fonduri doritori sa participe la capitalul intreprinderii.
In ambele cazuri e vorba de o finantare externa, furnizorii de capital primind titluri
de proprietate(actiuni, parti sociale) in schimbul aportului lor.

Subscrierea detinatorilor de fonduri la cresterea capitalului unei societati este

motivata de politica dividendelor si de pozitia pe piata a societatii respective.
7
Aceasta sursa de finantare mobilizeaza capitaluri suplimentare, pe o perioada
nedeterminata, nefiind rambursabile la scadenta.

Cresterea de capital se poate face fie prin emisiunea de actiuni noi, fie prin
majorarea valorii nominale a actiunilor vechi. A doua alternativa este mai rar
practicata. Emisiunea de actiuni noi presupune, de asemenea, doua alternative:
emisiunea la valoarea nominala a vechilor actiuni si emisiunea la o valoare majorata,
in functie de valoarea acestora la bursa. Totodata, cresterea capitalului social poate
avea ca surse subscrierea de noi aporturi, incorporarea rezervelor sau a datoriilor,
convertite in contributii la capitalul social. Dar pentru finantarea investitiilor nu
intereseaza decat subscrierea de noi aporturi care determina cresterea efectiva a
capitalului social, celelalte nefiind decat conversii ale posturilor de pasiv, fara a
determina cresterea surselor de finantare.

Valoarea de emisiune a unei actiuni noi trebuie sa fie apropiata de valoarea de

piata a unei actiuni vechi pentru a limita efectul de diluare a rentabilitatii
actiunilor, prin impartirea profitului la un numar mai mare de actiuni. Prima de
emisiune, diferenta intre valoarea de emisiune si cea nominala, este folosita pentru
acoperirea cheltuielilor ocazionate de emisiune si este o rezerva in pasivul bilantier
alaturi de capitalul social sau se incorporeaza in acesta printro noua crestere de
capital. Diferenta intre valoarea de piata inainte de cresterea de capital si valoarea
dupa crestere este dreptul de subscriere si care este de fapt pierderea de valoare a
actiunii vechi cu care trebuie recompensat detinatorul acesteia pentru a nu fi afectat
de suplimentarea capitalului social. Cresterea de capital prin incorporarea rezervelor,
a primelor de emisiune si a profiturilor nerepartizate, nu aduce un aport nou, ci da
posibilitatea atribuirii gratuite de actiuni noi sau de crestere a valorii nominale a
actiunilor vechi.

8
 1.3 Surse atrase

Sursele atrase sunt constituite din datorii de exploatare si in afara exploatarii

acumulate de o firma in decursul unei perioade de gestiune ca urmare a realizarii
obiectului de activitate si care pana in momentul stingerii lor sunt asimilate surselor
proprii fiind utilizate pentru finantarea activitatii curente. Gestiunea financiara a
acestei categorii de surse economice vizeaza analiza structurii lor, urmarirea
scadentei acestora, corelatia creanteobligatii, viteza de rotatie a datoriilor si factorii
de influenta asupra ei.

Noua versiune a bilantului contabil situeaza sursele atrase in doua categorii de

datorii, care trebuie platite intro perioada de un an si respectiv mai mare de un an.

In cadrul acestor datorii sursele atrase sunt reprezentate de:

avansuri incasate in contul comenzilor

datorii comerciale
efecte de comert de platit
sume datorate societatilor din cadrul grupului
sumele datorate privind interesele de participare
alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile
sociale.

Analiza vitezei de rotatie a surselor atrase se poate face pe baza indicatorilor

cunoscuti, durata in zile a unei rotatii si numarul de rotatii. Literatura de specialitate
propune doua modalitati de calcul a acestora: prin cifra de afaceri si respectiv prin
cheltuielile totale. Exprimarea vitezei de rotatie a surselor atrase prin cifra de afaceri
permite si analiza raportului creanteobligatii, de aceea optam pentru aceasta
modalitate. Durata in zile a unei rotatii arata numarul mediu de zile in care sursele
atrase raman la dispozitia firmei sau numarul mediu de zile in care este necesar ca
obligatiile sa fie onorate(rambursate). Numarul de rotatii arata de cate ori sursele
atrase se rotesc prin cifra de afaceri, in intervalul de timp respectiv.

9
 Durata in zile de onorare a obligatiilor generate de sursele atrase este influentata
de:

modificare cifrei de afaceri

modificarea surselor atrase.

Deci aceste surse de finantare au un caracter neoneros, intreprinderea nu poate

sa amne termenul efectiv de plata deoarece acesta este reglementat prin contracte
sau legi de impozitare, iar depasirea termenului de plata este penalizat. Este necesar
insa ca serviciul de trezorerie al firmelor sa gestioneze in asa fel incasarile si platile
incat sa beneficieze cat mai mult de decalajul dintre acestea.

Sursele atrase se mai numesc si surse temporare sau surse ciclice. Acestea se
reinnoiesc permanent odata cu desfasurarea ciclului de exploatare. Furnizorii
reprezinta cea mai importanta categorie de surse atrase care poate fi gestionat
eficient de aceea analiza financiara ii acorda o atentie deosebita. Celelalte categorii
de surse atrase au in general termene de exigibilitate sigure, care nu pot fi amanate,
de exemplu salariile. Furnizorii in schimb si clientii pe de alta parte, pot fi gestionati
astfel incat sa conduca la crearea de fluxuri de trezorerie ce pot fi plasate eficient de
firma, conducand la profituri importante. Diagnosticul financiar cerceteaza evolutia
raportului creanteobligatii si corelarea acestora cu dinamica vanzarilor pentru a
evidentia raportul dintre politica de creditare a firmei si de atragere a unor surse
temporare. Pentru aceasta se analizeaza indicii de dinamica a celor trei indicatori,
evolutia comparativa a duratei in zile a unei rotatii si raportul dintre creante si
obligatii.

1.4 Surse imprumutate

In afara resurselor proprii interne si externe intreprinderea poate recurge si la

indatorare pentru finantarea necesarului de resurse pe termen scurt, mediu si lung.
In acest scop ea poate utiliza in principal piata creditului, piata obligatara si piata
leasingului.

10
1.4.1 Imprumutul obligator

Imprumutul obligatar reprezinta o forma deosebita a creditului pe termen lung

care consta in emisiunea si vanzarea publica a obligatiunilor.

In efectuarea unui imprumut obligatar pot interveni urmatoarele parti:

fiduciarul
curtierul
banca
comisia de valori mobiliare.

Principalele caracteristici ale imprumutului obligatar sunt:

marimea imprumutului obligatar

valoarea de emisiune
marimea dobanzii
durata si modalitatea de rambursare.

Obligatiunile sunt titluri de valoare, negociabile, reprezentand un drept de

creanta asupra capitalurilor imprumutate unei societati. De obicei, aceste
imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si
nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor. Decizia privind emisiunea se
obligatiuni apartine Adunarii Generale a Actionarilor si se realizeaza prin institutii
care actioneaza ca intermediar(societatile de valori mobiliare), in nume propriu sau
ca garant al emisiunii. Marimea imprumutului obligatar se stabileste in functie de
necesitatile de finantare, valoarea de emisiune a unei obligatiuni putand fi egala cu
valoarea nominala(la paritate), sau mai mica(subpari), ceea ce le face mai atractive.
Diferenta intre valoarea de emisiune si valoarea nominala este prima de emisiune,
iar diferenta intre valoarea rambursata(mai mare) si valoarea de emisiune este prima
de rambursare.

Rambursarea unui imprumut obligatar se poate face in mai multe modalitati:

11
 prin amortizari constante si anuitati variabile rambursarea se face prin
transe egale de imprumut
prin anuitati constante si amortizari variabile pentru a avea anuitati
constante este necesar ca rambursarile imprumutului sa varieze crescator
si compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii
integral la scadenta este metoda cel mai des utilizata desi are costul cel
mai ridicat, dobanda calculanduse de fiecare data cand se plateste, la
toata valoarea imprumutului. Pentru societatea imprumutata, prezinta
avantajul dispunerii de capitalul imprumutat pe toata perioada de
acordare a acestuia. Insa, compania capitalizeaza acumularea bruta
realizata din exploatarea investitiei
prin vanzare la Bursa de Valori este interesanta pentru societatea
imprumutata atunci cand cursul bursier al obligatiunilor este inferior
valorii de rambursat. Exista insa, in multe tari, limite legale privind
numarul de obligatiuni rascumparate. O alta modalitate este conversia in
actiuni, la scadenta emisiunii de obligatiuni.

1.4.2 Leasingul (financiar, operational)

Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata

gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta
esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. Si cum 99% din activitatile din economie
necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in sistem leasing vor cunoaste o
crestere constanta.

Leasingul sa impus si la noi in tara, asa cum a facuto peste tot in lume (poate
mai putin in economiile tarilor din lumea a IIIa) in primul rand prin simplitate. In
conditiile in care mediul concurential din tara noastra devine tot mai aspru, viteza de
reactie a companiilor la schimbarile din mediul extern este vitala. Leasingul, prin
operativitatea sa satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru
investitii a agentilor economici. De asemenea, prin leasing, agentii economici evita

12
procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun
imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru
constituirea de garantii.

Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea

finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea
de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il cedeaza acestuia
din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta
reprezinta in esenta operatiunea de finantare prin leasing. Pentru utilizator, aceasta
operatiune ii va aduce si alte avantaje cum ar fi:

Ii permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile

necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea
cifrei de afaceri, surplusul de venit obtinut poate acoperi redeventele
lunare.
Ii permite sasi foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru
(a activelor circulante), cele care sunt aducatoare de bani.
Ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul
contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa
inchirieze altul ale carui caracteristici tehnice sporite ii pot oferi o
eficienta mai mare in exploatare.
Ii permite sa beneficieze de amanarea platii taxelor vamale pana la
sfarsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor
vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului.
Ii permite sa beneficieze de facilitatile fiscale. Intreaga valoare a ratei de
leasing este deductibila fiscal pentru IMM.

Leasingul este o adaptare a pietei la capacitatea limitata de finantare a

investitiilor. Leasingul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor mobile sau
imobiliare, prin care beneficiarul detine toate drepturile ce reies din detinerea
bunului, mai putin dreptul de proprietate. In schimbul acestor avantaje pe care le

13
primeste, beneficiarul leasingului plateste o rata de leasing care este formata dintro
cota parte a valorii bunului, o dobanda pe care proprietarul (de cele mai multe ori o
societate de leasing ca intermediar financiar) o plateste finantatorului(de obicei o
banca), primele de asigurare si comisionul societatii de leasing.

In functie de tipul de leasing (financiar sau operational), rata de leasing este

cheltuiala la nivelul amortizarii si a dobanzii(leasingul financiar) sau este o
cheltuiala de exploatare integrala(leasingul operational).

Durata unui contract de leasing variaza si depinde in special de bunul ce face

obiectul inchirierii la bunurile de valori mari ea este in general 75% din durata de
viata economica a bunului, in timp ce la bunurile de valori mai mici si cu uzura mai
rapida, durata contractului poate fi de numai un an.Decizia de a opta pentru leasing,
in raport cu un imprumut bancar sau obligatar, se fundamenteaza pe compararea
costurilor si avantajelor acestor tipuri de finantari. Selectia surselor de finantare a
investitiilor este complexa, intrucat pe langa criteriul principal privind procurarii
capitalurilor actioneaza o serie de restrictii privind accesul la piata capitalurilor,
legislatia greoaie, decizia institutiilor abilitate a aproba utilizarea acestor surse de
finantare, situatia financiara a intreprinderii.

De exemplu accesul la imprumuturile obligatare nu il are decat un numar redus

de companii, respectiv cele care ofera o garantie suficienta pentru un astfel de
angajament, in plus un astfel de imprumut este foarte complicat din punct de vedere
al formalitatilor. Cea mai mare parte a companiilor nu sunt cotate la bursa si drept
urmare nu au posibilitatea vanzarii de titluri prin bursa. Deci, nui raman decat
autofinantarea sau imprumutul bancar obisnuit, leasingul sau vanzarea de active.
Chiar daca este cea mai oneroasa sursa de finantare, leasingul este de multe ori
preferat, ca urmare a simplicitatii sale si a efectelor in timp ce le provoaca asupra
trezoreriei companiei. In general, societatea de leasing beneficiaza de garantii si
asigurari suficiente pentru a acoperi, fata de banca, riscul de faliment al
beneficiarului. Dimpotriva, banca nu acorda imprumut decat in conditiile garantarii
certe a rambursarii.
14
 Asadar, companiile se pot finanta, teoretic, alegand dintre aceste instrumente
pe cele mai convenabile din punctul de vedere al costurilor, rapiditatii, eficientei lor,
insa de cele mai multe ori, in practica, ele nu au posibilitatea de a opta, fie din pricina
situatiei societatii, fie a birocratiei foarte mari, a lipsei de timp pentru parcurgerea
tuturor etapelor solicitate de finantator, etc. Si atunci, decizia de finantare poate fi
impovaratoare pentru compania respectiva. A crea un cadru flexibil de finantare nu
inseamna a risca foarte mult ci a acorda societatilor posibilitatea de asi analiza
potentialul si a opta in cunostinta de cauza pentru una dintre variantele de finantare.

II ANALIZA SITUAIEI INVESTIIONALE N RAMURA DE

TELECOMUNICAII DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Dinamica veniturilor pe piaa de comunicaii electronice

Datele statistice prezentate ANRCETI de ctre furnizorii de reele i servicii

publice de comunicaii electronice (313 de furnizori activi) arat c n anul 2015
volumul total al vnzrilor n sectorul comunicaiilor electronice (telefonie mobil,
acces la Internet la puncte mobile i fixe, telefonie fix, difuzare i retransmisie a
programelor audiovizuale, alte activiti n domeniul comunicaiilor electronice
(CE) a crescut, fa de anul 2014, cu 1,8% i a nsumat 6 mld. 922 mil. lei.

Ca i n anii precedeni, cel mai mare volum de vnzri a fost nregistrat pe

piaa serviciilor de telefonie mobil - de 3 mld. 539,3 mil. lei (n cretere cu 1,8%).
Vnzrile pe piaa serviciilor de acces la Internet la puncte fixe au crescut cu 11,5%
i au totalizat 1 mld. 50,5 mil. lei, pe piaa serviciilor de acces dedicat la Internet
mobil cu 20% i au ajuns la 320,6 mil. lei, iar pe piaa serviciilor de telefonie fix
- cu 1,6% i au nsumat 1 mld. 18,4 mil. lei. n acelai timp, veniturile provenite din
vnzarea serviciilor de difuzare i retransmisie a programelor audiovizuale s-au
diminuat cu 1,1% i au alctuit 366,1 mil. lei, iar veniturile din alte activiti2 n
domeniul CE s-au micorat cu 15,8% i au constituit 627,3 mil. lei (Fig. 2.1).

15
 Fig. 2.1 Evoluia veniturilor nregistrate
n sectorul comunicaiilor electronice (mil. lei)
Ponderea veniturilor provenite din vnzarea serviciilor de telefonie mobil, n
structura venitului global nregistrat n sectorul CE, a constituit 51,1%, a serviciilor
de telefonie fix 14,7%, a serviciilor de acces la Internet fix 15,2%, a serviciilor
de difuzare i retransmisie a programelor audiovizuale 5,3%, a serviciilor de acces
dedicat la Internet mobil 4,6% i a veniturilor din alte activiti n domeniul CE
9,1% (Fig. 2.2).

Fig. 2.2 Structura pieei de comunicaii electronice, n funcie de venituri

n anul 2015, cel mai semnificativ venit mediu lunar per utilizator (ARPU)
de 168,3 lei - a fost nregistrat pe pia- a serviciilor de acces la Internet la puncte
fixe. Pe piaa accesului dedicat la Internet mobil acest indicator a fost de 92,5 lei, pe
16
piaa serviciilor de telefonie fix - de 70,1 lei, pe piaa serviciilor de telefonie mobil
de 67,8 lei i pe piaa serviciului de televiziune (TV) contra plat de 47,3 lei (Fig
2.3).

Fig. 2.3 Evoluia venitului mediu lunar per utilizator - ARPU (lei)

n anul de referin, cel mai mare volum de vnzri a fost nregistrat de ctre
S.A. Orange Moldova - 2 mld. 540,2 mil. lei sau 36,7% din total. Vnzrile S.A.
Moldtelecom au nsumat 1 mld. 923,8 mil. lei sau 27,8% din total, iar ale
S.A.Moldcell - 1 mld. 136,1 mil. lei sau 16,4% din total. Ceilali furnizori au
nregistrat un volum cumulativ de vnzri de 1 mld. 322,2 mil. lei sau 19,1% din
totalul veniturilor obinute n sectorul CE (Diagrama 4).

Fig. 2.4 Dinamica vnzrilor efectuate de furnizori n anii 2014 - 2015 (mil. lei)

17
 2.2 Dinamica investiiilor pe piaa de comunicaii electronice

n anul 2015, volumul total al investiiilor efectuate n sectorul comunicaiilor

electronice a sczut, fa de anul 2014, cu 14,1% i a nsumat 2,041 mld. lei. Ca i
n anii precedeni, cel mai semnificativ volum de investiii - 1,3 mld. lei - a fost
direcionat n dezvoltarea reelelor de comunicaii mobile. n comparaie cu anul
2014, valoarea acestor investiii a sczut cu 23%. n acelai timp, volumul investi-
iilor n reelele de comunicaii fixe s-a majorat cu 3,7% i a constituit 649 mil. lei,
iar n reelele audiovizuale - cu 85,3% i a alctuit 76,9 mil. Lei.

Fig. 2.5 Evoluia investiiilor, n funcie de tipul reelelor de comunicaii

electronice (mil. lei)

Datele din figura de mai sus arat c circa 2/3 din totalul investiiilor n sectorul
CE au fost efectuate n reelele mobile. Raportul investiii - venituri n acest sector a
constituit 29,4%, media anual n ultimii cinci ani fiind de 28%. Prin urmare, n anul
2015 din fiecare 100 lei provenii din vnzarea serviciilor de comunicaii electronice
29,4 lei au fost reinvestii n dezvoltarea reelelor i serviciilor de comunicaii
electronice. Pe segmentul reele mobile valoarea raportului investiii - venituri a fost
de 34%, pe segmentul reele fixe - de 30%, iar pe segmentul reele pentru difuzarea
i retransmisia programelor audiovizuale de circa 11%.

18
 III ANALIZA EFICIENEI UNUI PROIECT INVESTIIONAL

O societate comercial productoare de buturi rcoritoare, are la

dispoziie dou variante de investiii pentru dezvoltarea liniei tehnologice de
producie a buturilor rcoritoare n sticle de tip PET.

S se fundamenteze varianta optim de investiii cu ajutorul indicatorilor de

eficien economic, cunoscnd c cele dou variante propuse n valoarea
realizrii obiectivului se caracterizeaz prin urmtorii indicatori tehnico-
economici.

Nr. Indicatorii u.m. Variante

crt.
1 2

1 Valoarea investiiilor Mii lei 500000 580000

Anul I 213000 270000

Anul II 278000 310000

2 Capacitatea de procucie Mii buc. 6000 6500

3 Cheltuieli anuale de producie Mii lei 450000 465000

4 Venituri anuale Mii lei 600000 675000

5 Durata de via economic Ani 8 9

Actualizarea se face la momentul lurii deciziei de investiii, la o rat a

actualizrii de a= 13%.

19
Calculul indicatorilor statici

1. Investiia specific

Unde - investiia total iar q- volumul produciei n uniti fizice

= = = , lei/buc.

2 580000
2 = = = 89,2 lei/buc.
2 6500

2. Termenul de recuperare

= ; =

Unde - investiia total , - profitul anual, -venit anual iar cheltuieli

anuale de producie

1 = 1 1 = 600000 450000 = 150000 mil lei

= = = mil lei

1 500000
1 = = = 3,33
1 150000

20

= = = ,

3. Coeficientul de eficien

1 150000
1 = = = 0,3
1 500000

= = = ,

4. Randamentul economic

1 8
1 = = = 2,4
1 3,33

= = = ,
,

5. Cheltuieli echivalente

= +

21
 = + = + =

2 = 2 + 2 2 = 580000 + 465000 9 = 4765000 mii lei

6. Cheltuieli specifice

= = = ,

2 4765000
2 = = = 733,1
2 6500

7. Rata de rentabilitatea

Rata de rentabilitatea nu se calculeaz deoarece proiectele propuse au durata de

via economic mai mare ca 1 an.

Concluzie:

n urma efecturii calculelor parametrilor statici, se observ c este mai fiabil

proiectul nr.I din punctul de vedere a cheltuielilor specifice,echivalente i a
investiiei specifice, ns proiectul nr.II este mai fiabil privind rata de
rentabilitate,termenul de recuperare i coeficientul de eficien. Deci n dependen
de ce indicatori statici prioritari am stabilit putem determina care proiect este mai
fiabil.

22
 Evaluarea eficienei n baza indicatorilor dinamici

Actualizarea se face la momentul lurii deciziei de investiii, deci = , iar rata

de actualizare este de 13%.

Calculul valorilor actualizate

1. Valoarea actual a investiiei totale

() = (1 + )
=1

()1 = =1 1 (1 + ) = = 213000 (1 + 0,13)1 + 278000

(1 + 0,13)2 = 406210,353

()2 = =1 2 (1 + ) = = 270000 (1 + 0,13)1 + 310000

(1 + 0,13)2 = 481713,524

2. Cheltuieli de exploatare actualizate

(1 + )
() = (1 + )
(1 + )

( + )
() = ( + )
( + )
,
= = ,
, , ,

(1 + )2 1

1 1,139 1
()2 = 2 (1 + ) = 465000
(1 + )2 1,132 0,13 1,139
= 1868759,992

23
 3. Cheltuieli totale actualizate

= () + ()

= () + () = , + ,
= ,

2 = ()2 + ()2 = 481713,524 + 1868759,992

= 2350473,516

4. Venitul actualizat

(1 + )
() = (1 + )
(1 + )
(1 + )1 1

1 1,138 1
()1 = 1 (1 + ) = 600000
(1 + )1 1,132 0,13 1,138
= 2254884,624

( + )

,
() = ( + ) =
( + ) , , ,
= ,

5. Profitul actualizat

(1 + )
() = (1 + )
(1 + )
(1 + )1 1

1 1,138 1
()1 = 1 (1 + ) = 150000
(1 + )1 1,132 0,13 1,138
= 563721,156

( + )

,
() = ( + ) =
( + ) , , ,
= ,

24
 6. Randament economic

()
= 1
()
()1 563721,156
1 = 1= 1 = 1,387 1 = 0,387
()1 406210,353
() ,
= = = , = ,
() ,

7. Raportul dintre venitul actual i cheltuielile actualizate

()
=

()1 2254884,624
= = = 1,075

1 1 2097373,821
() ,
= = = ,

,

8. Venitul net actualizat

= ()

1 = ()1 1 = 2254884,624 2097373,821 = 157510,803 mii lei

= () = , ,
= ,

25
 9. Termenul de recuperare actualizat

1
log( )
= 1
log(1 + )
1 1
log( ) log( )
1 1 1 0,13 3,33
1 = =
log(1 + ) log(1 + 0,13)
0,24634035271400131353246646891131
= = 4,64
0,05307844348341972279522702860945

( ) ( )
, ,
= =
( + ) ( + , )
,
= = ,
,

n urma calculelor date,am obinut valoarea venitului net actualizat pozitiv. E

nevoie s majorm rata de actualizare pn obinem valoare negativ.
Majorm rata de actualizare pentru proiectul Nr.I a=13%+10%=23%

Calculul parametrilor dinamici cu a=23%:

Valoarea actual a investiiei totale:

()1 = =1 1 (1 + ) = = 213000 (1 + 0,23)1 + 278000

(1 + 0,23)2 = 356923,7888

Cheltuieli de exploatare actualizate:

(1 + )1 1 1 1,238 1
()1 = 1 (1 + ) = 450000
(1 + )1 1,232 0,23 1,238
= 1046375,836

26
 Cheltuieli totale actualizate:

1 = ()1 + ()1 = 356923,7888 + 1046375,836

= 1403299,625

Venitul actualizat:

(1 + )1 1 1 1,238 1
()1 = 1 (1 + ) = 600000
(1 + )1 1,232 0,23 1,238
= 1395167,782

Venitul net actualizat:

1 = ()1 1 = 1395167,782 1403299,625 = 8131,843 mii lei

Majorm rata de actualizare pentru proiectul Nr.II a=13%+20%=33%

Calculul parametrilor dinamici cu a=33%:

Valoarea actual a investiiei totale:

()2 = =1 2 (1 + ) = = 213000 (1 + 0,13)1 + 278000

(1 + 0,13)2 = 378257,674

Cheltuieli de exploatare actualizate:

(1 + )2 1

1 1,138 1
()2 = 2 (1 + ) = 450000
(1 + )2 1,132 0,13 1,138
= 735417,04

Cheltuieli totale actualizate:

2 = ()2 + ()2 = 378257,674 + 735417,04

= 1113674,715

27
 Venitul actualizat:

(1 + )2 1 1 1,138 1
()2 = 2 (1 + ) = 600000
(1 + )2 1,132 0,13 1,138
= 1067540,865

Venitul net actualizat:

2 = ()2 2 = 1067540,865 1113674,715

= 46133,849 mii lei

10. Rata intern de rentabilitate

+

= + ( ) + |
+ |
+
1
= 1 + (1 1 ) + |
1 + |1
157510,803
= 0,23 0,1 = 0,135 = 13,5%
157510,803 + 8131,843
+

= + ( )
+
+ | |
,
= , , = , = , %
, + ,

Concluzie:

n urma calculelor parametrilor dinamici, putem constata c cel mai fiabil

proiect este proiectul Nr.II, care prezint date mai avantajoase la aa parametri
dinamici ca :
Raportul dintre venitul actual i cheltuielile actualizate
Rata intern de rentabilitate
Termen de recuperare actualizat
Venit net actualizat
Randament economic
Profit actualizat i venit actualizat
28
 Concluzii

Scopul acestui proiect de an este de a analiza sursele de finanare a

ntreprinderii i costurile acestora, lucru efectuat n cadrul capitolului I.

n capitolului II sa analizat situaia investiional n ramura de

telecomunicaii n Republica Moldova pentru ultimii 5 ani, de unde putem
concluziona c pentru ultimii 5 ani, n mod constant raportul dintre valoarea
investiiilor i cifra de afaceri este de peste 25 la sut. Circa 2/3 din totalul
investiiilor n sectorul CE au fost efectuate n reelele mobile. Raportul investiii -
venituri n acest sector a constituit 29,4%, media anual n ultimii cinci ani fiind de
28%. Prin urmare, n anul 2015 din fiecare 100 lei provenii din vnzarea
serviciilor de comunicaii electronice 29,4 lei au fost reinvestii n dezvoltarea
reelelor i serviciilor de comunicaii electronice. Pe segmentul reele mobile
valoarea raportului investiii - venituri a fost de 34%, pe segmentul reele fixe - de
30%, iar pe segmentul reele pentru difuzarea i retransmisia programelor
audiovizuale de circa 11%.

n capitolul final, sa efectuat analiza a dou proiecte investiionale i am

determinat proiectul cel mai fezabil din punctual de vedere a rezultatelor obinute
n urma calculrii indicatorilor static i dinamici. n final, conform rezultatelor,
proiectul cu numrul II este cel mai rentabil, avnd o rat intern de rentabilitate de
15,2 %, iar conform indicatorilor statici este cu cea mai mare eficien economic,
randament economic i termenul de recuperare mai mic.

29
Bibliografie

1. Stancu I. Finante. Ediia a 3a. Bucureti: Editura Economic, 2002.

2. Block Stanley, Hirt Geoffrey. Foundations of Financial Management. Ediia a

12a. McGrawHill, 2008.

3. Staicu, F., Eficiena economic a investiiilor, Ed.Didactica i Pedagogica,1995,

pag.42

4. Lynch Richard. Strategia corporativ. Chiinu: ARC, 2002.

5. http://www.anrceti.md/files/filefield/Evolutia_Pietei_2015(rom).pdf

30