Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti

Facultatea Ingineria Petrolului si Gazelor

Departamentul Forajul Sondelor,Extractia
Si Transportul Hidrocarburilor

PROIECT LA EXTRACTIE

Profesor Coordonator: Constantin Nicolescu

Student: Puiu Ioan

Specializarea: IPG
Anul : IV
Grupa :2

PLOIESTI 2017
 PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCIONARE
AL UNEI SONDE IN POMPAJ INTERMITENT

Principii generale

Extracia ieiului la sondele cu debite sczute se face, de obicei, prin pompaj de

adncime cu prjini.
Funcionarea sistemului ,,strat-sond" este exprimat de raportul dintre debitul de
lichid produs de strat,

Q IPpc p f , (4.1)
i debitul de lichid aspirat de pomp,
Q p 1440 .Ap .S r .n.v . (4.2)
Condiia de funcionare continu a acestui sistem este:
Q=Qp (4.3)
ceea ce presupune un nivel dinamic (presiune dinamic) n sond constant.
n cazul n care Qp > Q(adic la o presiune de zcmnt sczut), pentru restabilirea
egalitii se acioneaz asupra celor trei parametrii: Ap, Sr i n din relaia (4.2), n sensul
micorrii acestora.
Sunt ns i situaii cnd, dei micorm aceti parametri la minimum posibil, innd
seama de caracteristicile constructive ale unitii de pompare ce este montat la sond, nu se
poate realiza condiia impus de relaia (4.3).
n cazul n care Q > Qp, pompa funcioneaz n condiiile umplerii incomplete a
cilindrului cu lichid, dinamograma nregistrat indicnd ,,lips de nivel".
Pentru funcionarea corespunztoare a echipamentelor de fund i de suprafa la
instalaia de pompare, este necesar reducerea duratei de funcionare a pompei, astfel nct
volumul de fluid debitat de strat n 24 de ore s fie egal cu volumul aspirat de pomp ntr-un
timp mai scurt, calculat n funcie de condiiile concrete ale stratului.
n acest caz se folosete pompajul intermitent, care presupune funcionarea n cicluri. Prin
exploatarea sondelor n pompaj intermitent se obine: utilizarea complet a
capacitiiinstalaiei de pompare, micorarea cheltuielilor de exploatare prin funcionarea
instalaiei un timp mai redus, micorarea consumului specific de energie.
 Un ciclu complet de lucru, cu o durat total T, este alctuit dintr-o perioad de
funcionare a pompei de durat tf i o perioad de acumulare a lichidului n sond de durat ta,
pompa fiind oprit n perioada de acumulare:
T = tf+ta .
Problema de baz a pompajului intermitent const n determinarea timpului de
acumulare i a timpului de funcionare a pompei.
Pentru stabilirea parametrilor pompajului intermitent este necesar s se determine cum
variaz nivelul de lichid n coloana sondei, att n timpul acumulrii ct i n timpul
funcionrii pompei.
La oprirea pompei, nivelul de lichid n coloana sondei ar trebui s se gseasc la
sorbul pompei, fixat la media perforaturilor coloanei. Admind o curgere radial plan
simetric a unui lichid incompresibil, debitul de lichid care intr la un moment dat n coloana
sondei i duce la creterea nivelului dh n timpul dt vafi:
Q 1440 A dh IP( pc pf ) , (4.4.)
dt
unde: A - este suprafaa seciunii transversale a spaiului inelar dintre evile de extracie i
coloana sondei;
p - presiunea de fund a sondei dup un timp t de la oprirea pompei.
innd seama c:
pc .Hc ,
p .h,
rezulta :
dh
1440 A dt .IP.(Hc h)

iar relaia (4.4) devine:

dh .IP .IP
h Hc (4.5.)
dt 1440.A 1440.A

n relaiile de mai sus, Hc reprezint nivelul static de lichid, iar h nivelul de lichid
dup un timp t de la oprirea pompei.
Ecuaia (4.5) este o ecuaie diferenial liniar neomogen de forma:
h' (t) ah(t) b ,

a crei soluie general este:() = +
Valoarea constantei de integrare C se determin din condiia iniial:
la momentul t = 0 (nceputul ciclului), avem h = 0, deci nivelul de lichid se gsete la
sorbul pompei. n acest caz, soluia ecuaiei (4.5) este:

= (1 1444 )
Relaia (4.6) permite s se determine nlimea nivelului de lichid n coloana sondei, n
funcie de timp, n perioada de acumulare.
n perioada de funcionare, pompa face ca nivelul de lichid n sond s scad. n
acelai timp, datorit ptrunderii de lichid din strat n sond, nivelul de lichid tinde s creasc
(ca la acumulare). Deoarece ns Qp> Q, n final nivelul de lichid scade. Deci:

( ) = 1440

Sau:

= + (. )
1440 1440

Ecuaia (4.7) este tot o ecuaie diferenial liniar neomogen a crei soluie este:

() = ( ) + 1440 (. )

Constanta C se determin tot din condiiile iniiale, i anume: n momentul pornirii

pompei(Qp # 0), deci la un timp t = ta, nlimea nivelului de lichid din coloana sondei,
conform relaiei (4.6), va fi:

= (1 1440 )

Rezulta:

( + )

= (. )

1440

nlocuind relaia (4.9) n relaia (4.8) rezult:

)

)
= ( ) [1 1440( ] + 1440( (. )

 Relaia (4.10) permite s se determine nlimea nivelului de lichid n coloana sondei,
n funcie de timpul scurs de la nceputul acumulrii, cnd pompa funcioneaz.
Tot cu ajutorul relaiei (4.10) se poate determina durata total a unui ciclu, punnd
condiia h(T) = 0. Rezult
1440
: = + ln (1 ) (. )

Avnd n vedere c: T = tf + ta i innd seama de relaia (4.11), se poate determina

timpul de funcionare al pompei. Variaia nivelului de lichid n sond pe durata total a unui
ciclu este prezentat n figura 3.1.

Numrul de cicluri pe zi va fi: nc = 1440/ T, iar timpul total de funcionare al pompei

va fi egal cu produsul: nc tf.
Debitul sondei va fi:

= (. )
1440
Pentru un timp de acumulare ales ta, cu relaiile (4.11) i (4.12) se poate determina
durata ciclului T, timpul de funcionare i debitul de lichid al sondei.
Din relaiile (4.11) i (4.12) se observ c parametrii care influeneaz debitul sondei
sunt: nivelul static(Hc), indicele de productivitate(IP), suprafaa liber a lichidului din
sond(A), debitul sondei(Qp) i timpul de acumulare(ta).
Pe baza relaiilor anterioare se observ c, cu ct nivelul static Hc este mai mare, cu
att timpul de acumulare (ta) trebuie s fie mai mic, pentru a obine acelai debit. Deci Hc
influeneaz debitul extras prin pompaj intermitent, n sensul creterii acestuia, o dat cu
creterea nivelului static.
De asemenea, creterea indicelui de productivitate duce la mrirea debitului produs de sond.
Creterea debitului pompei nu duce la creteri ale debitului extras prin pompaj
intermitent, de aceea este indicat s se lucreze cu debite ale pompei relativ mici, micornd n
acest fel solicitrile utilajului de fund i de suprafa.
Cu ct suprafaa spaiului inelar A este mai mare, cu att debitul extras prin pomapj
intermitent este mai mare. De asemenea, o dat cu scderea timpului de acumulare, crete
debitul extras prin pompaj intermitent.

S se proiecteze regimul tehnologic de funcionare la o sond n pompaj intermitent,

cunoscnd urmtoarele date :

adncimea sondei pn la capul perforaturilor:

H = 2300 30 n = 2300 30 7 = 2090 m
diametrul coloanei de exploatare :
1
= (5 + 2) De=139.7 mm Di=127.3 mm
diametrul tevilor de extractie:

7
D= (2 + 8) De=73 mm Di=62 mm
Sonda este echipata cu o unitate de pompare UP-12-5000-10000M, aceste
unitati fac urmatoarele curse: S=1500, 2000, 2500, 3000, 3500, 4000,4500,
5000 mm

Numarul de curse duble/ minut :Pentru S1=2000 mm n1=6.5 cd/min

Pentru S2=3000 mm n2=7.8cd/min

Pompa de adancime :P 23/8x11/4 fixata la adancimea:

L=H-10=2090-10=2080m
Randamentul volumetric al instalatiei :=0.6

presiunea statica a zcmntului:

= 20 + = 20 + 7 = 27
indicele de productivitate:
7
= 0.11 + = 0.11 + = 0.0046125 3 /
1000 1000

procentul de impuriti lichide cu care produce sonda:i=47%

denistatea titeiului :

t=860+2 =860+2 7 = 874 /3
 densitatea apei de zacamant: az=1130 /3

densitatea fazei lichide:

= [ (1 )] + = 874 (1 0.47) + 1130 0.47

= 994.32 3


Se impun urmatorii timpi de acumulare: 0,5; 1; 2; 3; 4; 5 h

Se vor executa 5 variante si se cere s se stabileasc debitul produs de sond, astfel
nct s se gseasc un optim ntre debitul extras din sond i energia consumat pentru un
numr acceptabil de cicluri de pompare .
S1=1500mm=2 m n1=6,5 cd/min

1. Se calculeaz nlimea la care se ridic nivelul de lichid n sond n perioada de

acumulare :

= (1 1440 )

Unde:
tac-timpul de acumulare
Hc-inaltimea nivelului static
-greutatea specifica a lichidului
IP-indicele de productivitate
A-aria spatiului in care se realizeaza acumularea lichidului in sonda

Ap= 4 (2 2 ) = 0.000792 2

= ; Hc=276,8016 m

= = 9754.279 /2 2
1 = 7,19

hac m 7,194382 14,201774 27,6749 40,45677 52,58284 64,08676

2. Se stabilete durata perioadei de funcionare a instalaiei de pompare :

= + ln (1 ) ,


Unde:

T-perioada ciclu
QT-debitul teoretic pe care il poate evacua pompa

Timpul de functionare al pompei va avea expresia:

= []
 Debitul instalaiei de pompare :
ql Ap S1 n1
unde :

d p 0.0445 m diametrul pistonului pompei

2
= = 0,00792 2
4
Ap aria seciunii transversale a pistonului pompei

S1 lungimea cursei prjinii lustruite la suprafa

S1 2 m
n1 numarul de curse duble la capul balansierului
n1=6.5 cd/min
randamentul volumetric de suprafa al pompei
=0.65 .. 0.8 pentru pompele fixate sub 2500m

= 0.5 .. 0.6 pentru pompele fixate peste 2500m

0.65..0.8 0.6
Debitul instalaiei de pompare :

qAS1n1m3/min =0.666 m3/ora

Timpul de funcionare :

tf ore 0,2481994 0,4868682 0,937495 1,355336 1,743416 2,104394

T ore 0,7481994 1,4868682 2,937495 4,355336 5,743416 7,104394

3. Se calculeaz timpul total de functionare:

In 24 de ore numarul de cicluri va fii:
24
=

Timpul total de functionare in 24 de ore va fi :
24
= = []

nc cicluri/zi 32,077009 16,14131 8,170227 5,510482 4,178698 3,378191
Ttf ore/zi 7,9614956 7,8586905 7,659545 7,468554 7,285208 7,109044

4. Calculul debitului sondei:

3
= [ ]

Qlichid m3/zi 2,9499717 2,9118794 2,83809 2,767322 2,699387 2,634113

5.Calculul energiei consumate:
Pentru a putea efectua calculul ecuatiei care sa arate avantajele metodei aplicate trebuie
calculata energia electrica consumata prin marirea perioadei de functionare a pompei, aceasta se
compara cu ce initiala.
Energia electrica consumata se calculeaza astfel:

= []
W kWh 15,893192 15,485391 14,71051 13,98604 13,30778 12,67197

Unde:
Pn puterea nominala a motorului :

= 0,1205 103 1.13 ,

P kW 1,9962571 1,9704798 1,920546 1,872657 1,826685 1,782514

Q-debitul de lichid extras in functie de timpul de acumulare

L-adancimea de fixare a pompei

Datele calculate sunt prezentate in tabelele urmatoare:

V.I. S1=2 m n1=6.5 cd/min

tac ore 0,5 1 2 3 4 5
hac m 7,194382 14,201774 27,6749 40,45677 52,58284 64,08676
tf ore 0,2481994 0,4868682 0,937495 1,355336 1,743416 2,104394
T ore 0,7481994 1,4868682 2,937495 4,355336 5,743416 7,104394
nc cicluri/zi 32,077009 16,14131 8,170227 5,510482 4,178698 3,378191
Ttf ore/zi 7,9614956 7,8586905 7,659545 7,468554 7,285208 7,109044
Qlichid m3/zi 2,9499717 2,9118794 2,83809 2,767322 2,699387 2,634113
P kW 1,9962571 1,9704798 1,920546 1,872657 1,826685 1,782514
W kWh 15,893192 15,485391 14,71051 13,98604 13,30778 12,67197

V.II. S1=1.5 mn2=7.8 cd/min

tac ore 0,5 1 2 3 4 5

hac m 7,194382 14,201774 27,6749 40,45677 52,58284 64,08676
tf ore 0,291878 0,5719203 1,099022 1,585905 2,036546 2,454399
T ore 0,791878 1,5719203 3,099022 4,585905 6,036546 7,454399
nc cicluri/zi 30,307698 15,26795 7,744379 5,233427 3,975784 3,219575
Ttf ore/zi 8,8461509 8,73205 8,511241 8,299719 8,096865 7,902123
3
Qlichid m /zi 2,9499866 2,9119366 2,838302 2,767764 2,700117 2,635175
P kW 1,9962672 1,9705186 1,92069 1,872957 1,827179 1,783233
W kWh 17,65928 17,206667 16,34745 15,54501 14,79442 14,09133
V.III. S2=3 m n1=7.8 cd/min

tac ore 0,5 1 2 3 4 5

hac m 7,194382 14,201774 27,6749 40,45677 52,58284 64,08676
tf ore 0,1129637 0,222349 0,43091 0,626675 0,810548 0,983357
T ore 0,6129637 1,222349 2,43091 3,626675 4,810548 5,983357
nc cicluri/zi 39,154032 19,634328 9,872847 6,617632 4,989037 4,011126
Ttf ore/zi 4,422984 4,3656722 4,254307 4,147103 4,043854 3,944368
Qlichid m3/zi 2,9499256 2,9117013 2,837426 2,765926 2,697063 2,630711
P kW 1,9962259 1,9703593 1,920097 1,871712 1,825113 1,780212
W kWh 8,829275 8,6019431 8,168681 7,762183 7,38049 7,021811

V.IV. S2=3 m n2=6.5 cd/min

tac ore 0,5 1 2 3 4 5

hac m 7,194382 14,201774 27,6749 40,45677 52,58284 64,08676
tf ore 0,1419721 0,279241 0,540412 0,784906 1,013981 1,228777
T ore 0,6419721 1,279241 2,540412 3,784906 5,013981 6,228777
nc cicluri/zi 37,384803 18,761124 9,447287 6,340977 4,786616 3,853084
Ttf ore/zi 5,3075986 5,2388755 5,105427 4,977069 4,853536 4,734581
3
Qlichid m /zi 2,95 2,91 2,84 2,77 2,70 2,63
P kW 1,9962326 1,9703853 1,920194 1,871918 1,825456 1,780716
W kWh 10,595201 10,322603 9,803409 9,316663 8,859916 8,430945

Dintre cele 4 variante de lucru cea optima este a patra varianta in care avem o lungime de
cursa S = 3 m si un numar de curse duble pe minut egal cu n= 6.5 la un timp de acumulare
egal cu 6 ore
 Capitolul II
Proiectarea operatiei de stimulare a unei sonde prin acidizare

Sa se proiecteze operatia de stimulare prin acidizare la o sonda cunoscand:

Adancimea sondei pana la baza superioara a perforaturilor:

H = ( 2100- 30n ) = 2100 -30 7 = 1890 m;

Diametrul coloanei de exploatare:

1
D = (5 + 2) in

De=139.7 mm Di=127.3 mm
Diametrul tevilor de extractie:
7
d = (2 + 8) in

De=73 mm Di=62 mm

Grosimea stratului productiv supus tratarii:

h = (9,5+ 0.4n) = 9,5+ 0.47 = 12,3 m;

Grosimea sacului:
hsac = (15+2n)=15+27=29 m

Lungimea conductei de legatura de la agregatul de pampare la sonda:

la = (75+2n)=75+27=89 m;

Diametrul conductei de legatura de la agregatul de pompare la sonda:

da = 23/8 in

dia = 60.3 mm;

Debitul de injectie la agregatul de pompare:

Qinj =(2300+75n)=2300+757=2825 l/min;

Volumul de solutie de tratare pentru fiecare metru liniar de strat perforat:

vsol = 1.1 m3/mperforat;

Timpul de reactie al solutiei acide cu roca:

tr = 15 min;

Porozitatea absoluta a rocii care alcatuieste stratul productiv tratat:

m = 19 %;
 Concentratia solutiei acide de tratare:
csol = 13% HCl;

Densitatea solutiei de tratare:

13%HCl = 1063.3 kg/m3;

Densitatea solutiei concentrate:

SC = 1175.2 kg/m3;

Densitatea titeiului:
t = 874 kg/m3;

Vascozitatea titeiului:
t = 30cP;

Densitatea apei de zacamant:

AZ = 1130 kg/m3;
Concentratia acidului clorhidric pur din care se prepara solutia de tratare:
cHCl = 35%;

Diluarea se face cu apa;

Presiunea estimata pentru injectie, la suprafata, stabilita la proba de receptivitate:

Pinj = ( 53+ 2n ) = 53+2 7 = 67 bar;

Se cere sa se realizeze:

1. Prepararea solutiei acide de tratare in 2 variante:

A. diluare cu AZ
a. diluare cu sol HCl 7%
2. Ordinea de pompare a solutiei acide
3. Planul de pompare pentru introducerea in strat a solutiei de tratare;
4. Distanta radiala de patrundere a solutiei acide in strat, cu efect de dizolvare si efect de
inundare;
5. Presiunea de pompare de la suprafata;
6. Stabilirea timpului de pompare si alegerea agregatelor de pompare;

1. Prepararea solutiei acide de tratare

In scopul obtinerii solutiei acide de tratare, aceasta se poate prepara dintr-o solutiei de acid
clorhidric de concentratie 35% si o solutie acida cu concentratia de 7% sau din diluarea
solutiei de acid clorhidric de 35% cu apa.

a. Se determina volumul solutiei de tratare:

Vst = h vsol = 12,3 1.1 = 13,53 m3;
 Pentru determinarea cantitatii de acid clorhidric pur continut intr-un m3 solutie acida de
tratare, solutie acida concentrata si solutie de diluare se folosesc mai multe metode.

Varianta 1: Pentru preparare se foloseste AZ si o solutie de HCl 32%

- Masele si volumele unitare necesare pentru prepararea 1 m3 solutie HCl 15%

13% = = 1063.3 0.13 = 138.23
35% = = 1175.2 0.35 = 411.32
= 0
138.23 3
35% = 13% = 411.32 = 0.34
35% 13 13%
3
= 1 35% = 1 0.34 = 0.66 13 13%

- Volumele necesare pentru prepararea solutiei HCl13%:

35% = 35% = 0.34 13,53 = 4,54 3
= = 0.66 13,53 = 8,98 3

Varianta 2: Pentru preparare se foloseste solutie de HCl 7% si o solutie de HCl 32%

- Masele si volumele unitare necesare pentru prepararea 1 m3 solutie HCl15%

13% = = 1063.3 0.13 = 138.23
35% = = 1175.2 0.35 = 411.32
6% = = 2028.6 0.06 = 61.72
138.3261.72 3
35% = 13% 6% = 411.3261.72 = 0.22
35% 6% 13 12%
3
6% = 1 32% = 1 0.22 = 0.78 13 12%

- Volumele necesare pentru prepararea solutiei HCl15%:

35% = 35% = 0.22 13,53 = 2,96 3
6% = 6% = 0.78 13,53 = 10,57 3

b. Ordinea de preparare a solutiei acide:

o Intr-o haba se toarna apa curata in cantitatea necesara obtinerii volumului de solutie
acida ceruta pentru tratare;
o Se adauga in apa pe rand inhibitorul si stabilizatorul adecvat in proportia necesara
iar apoi HCl concentrat in cantitatea stabilita si se amesteca bine;
o Se verifica concentratia solutiei acide de tratare prin masurarea densitatii acesteia cu
densimetrul;
o Daca aceasta nu corespunde cu concentratia ceruta se face corectia necesara prin
adaugarea de apa sau HCl dupa cum este cazul;
 o In continuare se adauga intensificatorul si intarzietorul de reactie.
Observatie: Agitarea solutiei pentru omogenizare se face prin bataie la haba,
agregatul de pompare trage si refuleaza in aceeasi haba.

2. Planul de pompare pentru introducerea solutiei acide in strat

Pentru introducerea solutiei acide in strat se recomanda ca pomparea acesteia sa se faca
prin interiorul tevilor de extractie evitandu-se degradarea coloanei de exploatare prin
coroziune.
Operatia de acidizare propriu zisa a stratelor in cazul in care pierderile de lichid in timpul
circulatiei sunt reduse se desfasoara dupa cum urmeaza in figura urmatoare:

Fazele operatiei de tratare cu solutie de acid clorhidric in cazul izolarii sacului sondei,
pot fi urmarite in figura urmatoare:
 a. Se verifica talpa sondei (se coboara tevile de extractie), sin in cazul in care se constata
depuneri de nisip in dreptul perforaturilor se spala;
b. Se face proba de acceptivitate a stratului in care se face tratarea;
c. In cazul in care distanta de la baza perforaturilor la talpa sondei este mare (sonda are
sac), pentru ca solutia acida sa nu patrunda in acest spatiu este necesar sa-l izolam;
Izolarea sacului se face cu un fluid cu vascozitate ridicata (clorura de calciu, noroi de
foraj, gel sau prin innisipare). Pentru izolarea stratului 1 2 m de talpa dupa care se
pompeaza prin tevile de extractie un volum de solutie izolatoare Vs egala cu volumul
sacului.
2 0.12732 29
Vs = = = 369
4 4
Pentru a aduce solutia izolatoare in sac se pompeaza in urma ei un volum de titei egal
cu volumul interior al conductei de impingere+volumul interior al tubingului pana la baza
perforaturilor.
2 2 (+) 0.0622 89 0.0622 (1890+12.3)
Vt = + = + = 6.00 3
4 4 4 4
d. Se ridica colana de tevi de extractie cu sabotul la baza superioara a perforaturilor si se
pompeaza un volum al solutiei acide egal cu volumul interior al conductei de
impingere+volumul interior al tubingului+volumul coloanei in dreptul stratului
productiv astfel ca nivelul acidului sa se ridice in spatiul inelar cu 2-3 m deasupra
perforaturilor.
2 2 2 (+2.5) 0.0622 81 0.0622 1890 0.12732 (12,3+2.5)
Vacid = 4
+ 4
+ 4
= 4
+ 4
+ 4
= 6,62 3
e. Se inchide robinetul de la coloana si se pompeaza in continuare restul de solutie acida.
= . = 13,53 6,62 = 6,91 3

f. Se pompeaza in continuare in sonda un volum de titei pentru a introduce in strat toata

solutia acida.
2 2 2 (+3)
= + + + 0.2
4 4 4
0.06032 89 0.0622 1890 0.12732 (12,3+2.5)
= + + + 0.2 = 6,34 3
4 4 4

g. Se lasa sonda pentru reactie in pauza dupa care se repune in productie. Punerea in
productie se realizeaza prin pistonare cu azot.

3. Distanta radiala de patrundere a solutiei acide in strat cu efect de dizolvare si efect de

inundare R1 si Ri

Raza sondei:
0.1273
rs = = = 0.06365
2 2
Raza cu efect de dizolvare:
2825103 15
Rd = + 2 = + 0.063652 = 2.40 m;
12,30.19
Timpul de injectie:
13,53
ti = = = 4.78 ;
2825103
Raza cu efect cu efect de inundare:
2825103 4,78
Ri = + 2 = + 0.063652 = 1.35 m;
12,30.19
 Din calculele de mai sus se poate observa ca Ri > R1, iar tinj < tr;
In acest caz se poate actiona pe doua cai pentru ca Ri = R1, si anume:
a. Adaugam intarzietori;
b. Marim debitul de injectie

4. Presiunea de pompare la suprafata

pinj = 53+2n= 67 bar;

- Viteza fluidului in tevile de extractie:
4 40.047083
v= = = 16,49 ;
2 0.0622
- Numarul Reynolds si factorul de forfecare:
1063.316,490.0603
Re = = = 528549,69
0.03

0.1364 0.1364
= 4 = 4 = 0.01;
528549,69
- Pierderile de presiune prin frecare in tevi la pomparea solutiei:
2 16,492 1890
pfr = 2 = 0.01 20.062 1063.3 = 516,95 ;
- Presiunea hidrostatica a coloanei:

ph = Hstg = 19801063.39.806 = 35,08 bar;

- Presiunea de pompare:

pp = pinj + pfr ph = 67 + 516,95 35,08= 553,86 bar;

a. Atunci cand se micsoreaza debitul de injectie:

Qinj = 500 l/min;

- Presiunea de injectie:

pinj = 53+2n = 53 + 2n = 67 bar;

- Viteza fluidului in tevile de extractie:
41 40.0083
v= = = 2,92 m/s;
2 0.0622
- Numarul Reynolds si factorul de forfecare:
1063.34.190.0503
Re = = =93548,62
0.002

0.3164 0.3164
= 4 = 4 = 0.02;
93548,62
- Pierderile de presiune prin frecare in tevi la pomparea solutiei:
2 4.192 1890
pfr = 2 st = 0.02 20.062 1063.3 = 24,97 ;
- Presiunea hirostatica a coloanei:

ph = Hstg = 18901063.39.806 = 35,08 bar;

 - Presiunea de pompare:

pp = pinj +pfr ph = 67 +24,97 35,08 = 61,88 bar;

5. Alegerea agregatelor de pompare

Pentru prima metoda in care adaugam intarzietori, se alege un agregat AC 350 A care are
urmatoarele caracteristici:
- Presiunea maxima de lucru: pagr = 80 bar;
- Diametrul plungerului: d = 100 mm;
- Debitul agregatului: Qagr = 986 l/min;
n = 2200 rot/ min
0.5
nagr = + 1 = 0.98 + 1 = 1.51

Se vor lua 1 agregate.

Capitolul 3

Proiectarea unei operatii de fisurare hidraulica

Date intiale de proiectare:
- Adancimea sondei pana la capul perforaturilor:
H = 1890 m
- Grosimea intervalului perforat:
h = 12,3 m

- Presiunea de zacamant:
Pc = 125+5n =125+57=160 bar

- Porozitatea medie a stratului:

m = 19% = 0.19

- Permeabilitatea rocii colectoare:

k = 50+0.5n = 50+0.57=53.5 mD

- Temperatura de zacamant la nivelul perforaturilor:

Tzac = 0.03H+10 = 0.031890+10=66,7 oC

- Ratia gaz titei:

RGT = 125+2n = 125+27=139 Nm3/m3

- Saturatia in apa ireductibila:

Sai = 23% = 0.23
- Vascozitatea titeiului in conditii de zacamant:
= 5

- Vascozitatea gazelor:
= 0.02

- Coeficientul de compresibilitate a apei de zacamant:

5 1
= 5 10

- Densitatea gelului:
= 950 + n = 957 kg/3
- Vascozitatea gelului in conditii de suprafata :
= 155 + 2 = 155 + 27 = 169

- Vascozitatea gelului in conditii de zacamant:

= 125 + 1,5 = 125 + 1,5 7 = 135.5

- Coeficientul lui Poisson:

= 0.19 + 0.005 = 0.2 + 0.005 7 = 0.225

- Densitatea medie a pachetului de roci de deasupra stratului:

= 2370 /3

- Densitatea materialului de sustinere:

= 2600 /3

- Porozitatea nisipului in fisura:

= 30% = 0.3

- Raza conturului de alimentare:

= 115 + 2 n = 115 + 2 7 = 129

- Densitatea relativa a gazelor:

= 0.65

- Densitatea titeiului in zacamant:

= 871 kg/3

- Debitul de injectie a fluidului de fisurare:

 = 1.9 + 0.07 n = 1.9 + 0.07 3 = 2.39 3 /

- Volumul de fluid de fisurare:

.. = 120 + 2 n = 120 + 2 7 = 134kg/3

- Diametrul coloanei de exploatare:

1
= 5
2

- Coloana de exploatare este perforat cu gloante cu diametrul de 8 mm, dispuse pe doua

generatoare la distanta de 25 cm unul de altul.

- Fisurarea se executa printr-o garnitur de tevi cu dimetrul:

7
= 2
8
= 62
= 73

1
- La nevoie garnitura poate fi inlocuita cu una de diametru mai mare - 3 2
 Metodologia de proiectare a unei operaii de FISURARE HIDRAULICA

- 1. Se calculeaza presiunea litostatica:

= = 105 = 1890 2370 9.81 105 = 439,41

- 2. Se calculeaza presiunea de fisurare si se considera ca aceasta este egala cu presiunea sub

care fluidul de fisurare este injectat in fisura:
2 2 0.225
= = 439,41 = 255,146
1 1 0.225

- 3. Se calculeaza presiunea diferentiala sub care patrunde fluidul de fisurare in strat:

= = 255,146 160 = 95,146

- 4. Se calculeaza valoarea coeficientului de filtrare pentru fluide vascoase:

53.5 1015 95,146 105 0.19

= = = 3.40 104 /
2 2 0.225 9.81 0.65

Obs: Pentru determinarea cd sunt necesare urmatoarele etape:

- Se determina volumul de gaze care insoteste 1 m3 de titei in conditii de zacamant
(valoarea RGT la suprafata).

0 0 = 0

0 105 339.85
= 0 = 53 0.24 = 0.100 3 /3
0 160 105 273.15

0 = = 139 86 = 53 3 /3

( , ,
1 3

- Se determina factorul de volum al gazelor.

0.100
= = = 0.0019
0 53
 0
=
0

- Se determina factorul de neidealitate z = f(p,T)

Pentru pc = 160 bar si t = 66,7oC:

1 0 0 15
= = = = 0.24
66,7 0.92

Se citeste din grafic factorul de volum al ieiului

Pentru 1m3 titei in gaze, = 1.27

Diagrama pentru determinarea ratiei de solutie, rs

Diagrama pentru determinarea bt
Diagram pentru determinarea facorului de abatere Z ( gaz cu densitate relativ =0,65).
 Viscozitatea petrolurilor saturate cu gaze, la tempoeratura i presiunea de zcmnt (p z<psat).

5 103 0.0019
= ( )
= (139 86) = 19,83
0.02 103 1.27

- Se utilizeaza nomogramele lui Standing pentru determinarea parametrilor , .

Cu valorile cunoscute acum pentru , , , se poate calcula raportul :

5 103 0.0019
= ( ) = (139 86) = 19,83
0.02 103 1.27

log ( ) =1.29

- Pentru calculul si se vor construi curbele de permeabilitate relativ in functie de
saturatie

= = 4
1

= (1 3 ) (1 )2

Se dau valori pentru si rezulta valori care se prezinta sub forma de tabel.

St SL Krg Krt Kg/Kt log(Kg/Kt)

0.1 0.12987013 0.755467565 0.00028447 2655.69823 3.424178724
0.2 0.25974026 0.538381944 0.004551527 118.286016 2.072933404
0.3 0.38961039 0.350540842 0.023042103 15.21305751 1.182216507
0.4 0.519480519 0.198529933 0.072824425 2.726144871 0.435548931
-
0.5 0.649350649 0.089289557 0.177794006 0.502207911 0.299116451
-
0.6 0.779220779 0.025681411 0.368673652 0.069658928 1.157023216
- Se reprezinta curbele de permeabilitate relativa in functie de saturatie:

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4 krg
krt
0.3

0.2

0.1

0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9

- Pentru valoarea log(kg/kt) stabilita anterior se citeste din curba log(kg/kt) = f(sL):

Series1
1
Series2

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
-1

-2
 - Cu sL acum cunoscute se citesc krg si krt din diagrama ce reprezinta permeabilitatea
relativa in functie de saturatie. = 0.41
- Se calculeaza permeabilitatea efectiva:

=
=
Unde:
k permeabilitatea absoluta

- Se poate calcula permeabilitatea totala:

17,33 1015 1.51 1015 11
4
( ) = + = + = 8.67 10
0.02 103 5 103

- Coeficientul de compresibilitate a titeiului este:

1 0.00625 27 1 0.05
= = 5
= 3,1 103
() () 1.32 29 10 1.32 29 105
() factorul de volum al titeiului la psaturatie

= () () = 1.32 1.27 = 0.05

= () () = 113 86 = 27
= = 189 160 = 29

- Cu parametrii astfel determinati se obtine in final

1
2 0.190.0043 1/2
= [() ] = 29 105 [8.67 1011 ] = 1,38 /

6. Se determin coeficientul complex de filtrare :

1 1 1 1 5000
= + + = 293712,31 . . ( )

7. Se determin timpul n care fluidul de fisurare ptrunde n fisur :

= , 0,934 , 56,066, 3364,01

8. Se calculeaz suprafaa fisurii la momentul t, pe baza parametrului adimensional X , dndu-

se valori arbitrare pentru latimea fisurii :
 2
=

2 2
{) = 2 [ () + 1]
4

{)
{) = = 2 =
2

X erfc(X) At L
1 0,000700022 0,9999 188,6519425 7,668778149
2 0,000350011 0,99999 210,5281018 8,558052919
4 0,000175006 0,999999 214,9033337 8,735907873
6 0,00011667 0,9999999 215,8330704 8,773702051
7 0,000100003 0,99999999 215,978 8,779593496
9 7,77803E-05 0,999999995 215,9848363 8,779871394
10 7,00022E-05 1 215,9971416 8,780371612

9. Se determin lungimea real a fisurii.

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perks pentru corelatia intre lungimea si deschiderea
fisurii:

- Se calculeaza Reynolds (deoarece inca nu se cunoaste densitatea gelului ce transporta nisip,

si se calculeaza o valoare aproximativa, considerandu-se densitatea fluidului de fisurare
egala cu 1000 kg/m3).
. .
=

8. .
=

( :
.2 .
2 . = )
4
Cu aceste observaii, relaia de calcul pentru Re devine :

2
=

- Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perkins, in functie de regimul de curgere stabilit.

Pentru regim laminar:
 4
= ( )
0.074

Unde:
latimea fisurii
= 2.8 105 /2

Se dau diferite valori pentru si se calculeaza diferite lungimi ale fisurii:

L L
1 0,028833274 0,039370079 0,272725265
2 0,461332381 0,078740157 4,363604247
4 7,381318097 0,157480315 69,81766796
6 37,36792286 0,236220472 353,451944
7 69,22869043 0,275590551 654,8133624
9 189,1751095 0,354330709 1789,350467
10 288,3327381 0,393700787 2727,252655

- Se reprezinta grafic valorile obtinute prin cele doua ecuaii, iar la intersectia celor doua
curbe se citesc valorile reale pentru lungimea si deschiderea fisurii:
12

10

6 Series1
Series2
4

0
0 50 100 150 200 250 300

Rezulta din grafic =6.5mm =

10. Se calculeaza aria reala a fisurii:

()() = 2 = 2 70 12,3 = 1722

 11. Se calculeaza volumul fisurii si eficienta fisurrii:

= 1() = 1722 6.5 103 = 11,193 m3

= = 0,083

12. Se determina volumul/cantitatea de nisip ce trebuie utilizat ca material de susinere a

fisurii:

= (1 ) = 7,83 m3

= = 7,83 2600 = 20371,26

Cantitatea de nisip ce revine la 1m3 de nisip:

= = 152,02

13. Se determina densitatea fluidului de fisurare ce contine materialul de sustinere:

+
= = 2374,77
1+

14. Productivitatea sondei fisurate:

= = = 3.811
0 1
4

15. Se determin presiunea de pompare la suprafa :

= + + . + (5 10)

- Presiunea litostatica
= 2370 9.81 1890 = 439,41

- Presiunea de fisurare
20.205
= (10.205) = 264.98

- Determinarea pierderilor de presiune prin evile de extracie n timpul

pomprii amestecului de fluid cu nisip :
2
v H 13,192 1890
pfr = am = 0.030 2374,77 = 1925,4 105 Pa = 1925,4 bar
2 di 2 0.062
 4 Qinj 4 2.39
v= = = 13,19 ms
d2i 60 0.0622

am v d 2374,77 13,19 0.062

Re = = = 11494,802
169 103

0,3164 0,3164
= 4 = 4
= 0.030
Re 11494,802

- Determinarea presiunii hidrostatice :

ph = H am g = 2210 953 9.81 = 206.6 105 Pa = 440,305
- Determinarea presiunii de pompare la suprafa :
psupr = pfis + pfr ph = 264.98 + 1925,4 440,305 = 1309,77 bar ;

16. Se stabilete tipul i numarul de agregate de pompare pentru realizarea fisurii:

Qinj 2390
n= +1= + 1 = 6,32 + 1 = 7,32 7 agregate
qa 378

Se va folosi agregatu 2ACF-1050 E cu caracteristicile :

- diametrul plungherului 125 mm ;

- debitul teoretic qt=378 l/min ;

- viteza a II-a ;

- curse duble pe minut 42.76 ;

- turatie la motor 1250 rot/min .