ilea Vitalie

Master Bioetic an I

Lucrare semestrial
Curs de Rspundere Civil

Tema lucrrii: Eutanasia

.

Coordonator: Conf. Univ. Marius Harosa

Cluj-Napoca 2017

1
 Eutanasia

In ultimii 25 de ani de existenta a societatii noastre, sub imperiul ideilor liberal

- seculare, care mai apoi au capatat nuante tot mai nihiliste, constatam transformari
radicale in gandirea celor care dau tonul intr-o societate, respectiv in anumite elite
intelectuale, stiintifice si socio-politice. Ideologia seculara, daca o putem numi asa, a
cuprins mintile multora dintre noi, intr-un asemenea fel, incat a reusit sa scoata ideile
despre aspectele fundamentale ale vietii, mutandu-le din sfera publica, din sfera
general acceptata, in sfera privata, personala. E o strategie diabolica. Diavolul ca sa-l
poata inhata pe om mai usor, apeleaza la aceeasi strategie cu care un animal pradator
cauta sa-si izoleze prada de turma ca s-o lipseasca de orice ajutor si s-o doboare mai
usor. In prezent tendinta este ca tot ce tine de religie, morala, sens al vietii si al mortii,
sa devina atitudini strict personale. Cu toate acestea, gandul imi spune ca cu cat e mai
mincinoasa si mai falsa credinta omului, cu atat tendinta e mai mare de a o tine
ascunsa, si, respectiv, cu cat e mai aproape de adevar credinta omului, cu atat mai
putin se rusineaza de ea, incat se bucura si chiar I se pare firesc s-o afiseze public,
simtind-o ca pe un tot unitar cu persoana lui.
Una dintre atitudinile care s-au schimbat in aceasta perioada foarte mult sunt
cele fata de viata si moarte. Moartea si viata au fost scoase de sub ascendenta
divinului, si au capatat un caracter practic, utilitarist si tot mai opac, disparand
orizontul vesnic al existentei, totul limitandu-se la sfera pamanteasca, la doar ce se
vede cu ochiul fizic.
Pierzand intelegerea si rostul suferintei, si interpretarea crestina fata de
suferinta, omul de astazi s-a blocat in cercul durere placere. El fuge dupa placeri si,
cu orice pret, vrea sa scape de durere si suferinta. In aceasta logica se incadreaza si
aparitia a ceea ce se cheama eutanasia, fuga de o moarte dureroasa sau rusinoasa.

Prevederile legislatiei romanesti privind eutanasia.

In Romania eutanasia este ilegala si se regaseste inclusiv in Codul Penal in
capitolul Infraciuni contra vieii, mai exact in art. 190, articol ce defineste notiunea
uciderii la cererea victimei. Art. 190: Uciderea svrit la cererea explicit,

2
serioas, contient i repetat a victimei care suferea de o boal incurabil sau de o
infirmitate grav atestat medical, cauzatoare de suferine permanente i greu de
1
suportat, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani. Apoi, eutanasia mai este
impiedicata intr-o anumita masura si prin Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind
2
drepturile pacientului , unde se spune ca pacientul are dreptul de a-si da sau nu
consimtamantul in scris pentru o anumita interventie medicala.
3
Totusi, pe plan global nu exista o unanimitate in privinta eutanasiei. Sunt
unele tari care permit eutanasia sau un anumit tip de eutanasie, respectiv o eutanasie
pasiva. In aceste conditii se naste intrebarea: De ce asupra aceleiasi probleme
oamenii ingaduie raspunsuri si atitudini diferite ? Ce-i face pe ei sa nu gandeasca la
fel? Nu vom intra in detalii, dar un raspuns concis ar fi faptul ca oamenii, respectiv
natiunile si civilizatiile, trateaza problemele vietii in functie de viziunile lor
existentiale despre viata si moarte, despre existenta vreunui Creator care stapaneste
viata si moartea, respectiv in masura inexistentei unei asemenea Fiinte in viziunea
lor. In functie de aceste atitudini decurg si raspunsurile oamenilor care se
materializeaza apoi in legi si norme pentru respectiva societate. Trebuie sa ne amintim
ca principalul izvor al legilor omenesti ramane constiinta umana. In functie de
constiinta umana legile prevad ce este bine si ce este rau, ce este permis si ce este
interzis. Asadar, toata lupta se da pentru constiinta umana, pentru astuparea si
opacizarea ei, respectiv pentru curatirea si straluminarea ei. Cei care recunosc un
Creator al constiintei umane, vor recunoaste ca El este si curatitorul si luminatorul
constiintei umane.

Definiie i clasificri
Eutanasia (trad. "moartea bun") - terminarea activ, intenionat a vieii unui
pacient de ctre un medic care consider aceast aciune n beneficiul
pacientului.
Eutanasia voluntar - eutanasia la cererea sau cel puin cu consimmntul
pacientului.

1
http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-190
2
http://www.spitalvn.ro/documente/legislatie/legea_46_2003.pdf
3
A se vedea anexa de la pag. 10

3
 Eutanasia involuntar - eutanasia mpotriva dorinei unei persoane competente
(care i poate exprima voina).
Eutanasia non-voluntar - eutanasia unui pacient non-competent, precum
persoane suferind de demen senil sau copii mici.
Eutanasia activ terminarea intenionat a vieii unui pacient de ctre un
medic care crede c moartea este n beneficiul pacientului.
Eutanasia pasiv - terminarea vieii unui pacient prin omisiune, spre exemplu
prin retragerea tratamentului.

Sinuciderea asistat medical (SAM) - terminarea de ctre un pacient a propriei

viei, cu ajutorul medicului (n practic diferena fa de eutanasia voluntar
4
este minim).

Conflictul ntre eutanasie i inviolabilitatea vieii

Eutanasia este actul deliberat de a pune capt vieii unui pacient cu intenia de
a curma suferina acestuia. Sinuciderea asistat medical (SAM) reprezint moartea
unui pacient ca urmare direct a "ajutorului" dat de un medic. Indiferent cum s-ar
numi, problema de ordin etic rmne - nu poate fi niciodat bine s ucizi, chiar cu
intenia de a alina suferina.
Viaa uman are o valoare intrinsec. Tradiia iudeo-cretin susine c omul a
fost creat dup chipul lui Dumnezeu i ca urmare, viaa uman are demnitate,
sfinenie i este inviolabil. Principiul secular, non-religios, consacrat n tratatele de
drepturile omului, conform cruia nimeni nu trebuie s ucid este bazat n fapt pe
demnitatea i sfinenia iudeo-cretine.
Jurmntul lui Hipocrate afirm acelai principiu: s nu prescrii un
medicament mortal, s nu dai sfaturi care ar putea provoca moartea nici s nu provoci
un avort. Hipocrate a trit n secolul al 5-lea IC i deci principiul sfineniei vieii
dateaz dinaintea nvturilor cretine.
Declaraia de la Geneva, adoptat n 1948 de Asociaia Medical Mondial,
afirm: "Voi acorda cel mai mare respect vieii umane nc de la nceputurile ei."
Acelai principiu a fost implementat i n Convenia European a Drepturilor Omului:

4
http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

4
"Dreptul fiecrui om la via va fi protejat prin lege. Nici un om nu ar trebui lipsit de
via intentionat."

i Codul de deontologie medical n vigoare n Romnia stipuleaz clar c

eutanasia i SAM sunt inacceptabile: "Art. 121. Se interzice cu desvrire eutanasia,
adic utilizarea unor substane sau mijloace n scopul de a provoca decesul unui
bolnav, indiferent de gravitatea i prognosticul bolii, chiar dac a fost cerut insistent
de un bolnav perfect contient. Art. 122. Medicul nu va asista sau ndemna la
sinucideri sau autovtmri prin sfaturi, recomandri, mprumutarea de instrumente,
5
oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice explicaie sau ajutor n acest sens."
Principiul inviolabilitii vieii interzice uciderea intenionat, dar nu specific
faptul c viaa trebuie meninut cu orice pre, de exemplu pn la capt n cazul
tratamentelor invazive sau agresive, cum ar fi ventilaia asistat mpotriva dorinei
pacientului contient sau n cazul n care tratamentele ar fi zadarnice, de exemplu
chimioterapia agresiv pentru cancerul avansat.
Doctorii trebuie s decid dac un tratament prescris este adecvat sau nu.
Medicul l va gsi, de obicei, pe cel potrivit fcnd o analiz corect a metodelor
folosite n tratament, a gradului de complexitate sau de risc, a costurior. Medicul
compar aceste elemente cu rezultatele ateptate, lund n considerare i starea de
sntate a persoanei bolnave i resursele fizice i psihice ale acesteia. Refuzul, venit
din partea pacientului, al unui tratament agresiv nu este considerat sinucidere.
De asemenea, moartea unei persoane, grbit n mod intenionat prin omiterea
unor intervenii medicale - "eutanasie pasiv"- este complet diferit de omiterea
6
tratamentului zadarnic sau neadecvat.

Consecintele legalizarii eurtanasiei:7

a) Eutanasia, odat legalizat, nu va putea fi controlat. Vor fi
ucii i pacieni care nu i-au dorit acest lucru. Iniial gndit

5
https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

6
Idem
7
http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

5
 pentru grupuri strict delimitate cum ar fi pacienii cu boli n faz
terminal, eutanasia ar fi mai devreme sau mai trziu folosit i
pentru alte grupuri de pacieni cum ar fi persoanele n vrst,
pacienii cu handicap, pacienii cu probleme afective, cei cu
infirmiti i chiar copii sau nou-nscui cu infirmiti. Astfel se va
ajunge la o desconsiderare a vieii umane, n general a membrilor
vulnerabili dintr-o societate. Olanda este un exemplu nefast n acest
sens: initial, legea avea n vedere curmarea suferinelor
insuportabile asociate bolilor incurabile. Acum, este permis
eutanasierea batrnilor, persoanelor cu handicap, a invalizilor,
depresivilor, precum i a nou-nscuilor cu malformaii.

b) Legalizarea eutanasiei sau SAM ar impune o presiune asupra

celor bolnavi i a acelora care simt c din cauza bolii, infirmitilor
sau btrneii, au devenit nefolositori sau o povar pentru societate
i n special pentru rude. Ei se simt constrni moral s accepte
eutanasierea, care cost cu mult mai puin dect tratamentul pentru
cancer, spre exemplu.
c) Autonomia pacientului va scdea odat ce eutanasia sau SAM va
fi legalizat. Dorina de a muri este rareori o decizie ntr-adevr
autonom. Ea este mai degrab expresia depresiei, durerii sau a
unui control slab al simptomelor, dect o dorin autentic. Dorina
de a muri i de a tri se schimb frecvent n timp, n special dac
durerea sau depresia au fost tratate.
d) Legalizarea eutanasiei sau SAM va aduce modificri profunde
n atitudinile sociale fa de boal, infirmiti, moarte, vrsta
naintat i n ce privete rolul profesiei medicale. Odat ce
eutanasia este legalizat, va deveni din ce n ce mai mult o "opiune
de tratament" printre celelalte tratamente medicale i chirurgicale
obinuite. Valori umane fundamentale precum rbdarea,
compasiunea, solidaritatea, devotamentul se golesc de sens. De
asemenea, n baza percepiei larg rspndite c "ceea este legal este
i moral" pot aprea consecine deosebit de grave prin acceptarea

6
 ideii c uciderea este o soluie care poate funciona i n multe alte
situaii.
e) Legalizarea eutanasiei i SAM va submina ngrijirea medical,
n special ngrijirea paliativ i va submina serios relaiile doctor-
pacient. Legalizarea eutanasiei va aduce o schimbare fundamentala
n relaia doctor-pacient, cnd pacienii se vor ntreba dac medicul
care intra n salon poart hainele albe ale unui tmduitor sau pe
cele negre ale unui clu.
f) Moartea nu e chiar aa de "bun" dup cum se spera. Unul din
argumentele principale n favoarea eutanasiei i a sinuciderii
asistate medical este acela de a-i oferi pacientului o "moarte bun".
Totui, realitatea este total diferit. Experiena arat apariia unor
complicaii deloc rare. n loc s moar rapid, unor pacieni le-a luat
cteva zile s moar!

Si acum cateva efecte concrete, daca s-ar legaliza in masa eutanasia.

In timp ce eutanasia si sinuciderea asistata medical (PAS) ar putea parea, la
suprafata, atragatoare, acestea au efecte negative profunde in formarea societatii, in
atitudinea noastra fata de moarte si boala si in atitutinea fata de cei bolnavi sau cu
infirmitati.
Eutanasia, odata legalizata, nu va putea fi efectiv controlata. Experienta
olandeza arata ca aproape 1000 de pacienti sunt omorati de catre medici in fiecare an
impotriva dorintei sau consimtamantului lor. Eutanasia, initial gandita pentru un grup
sigur, de exemplu pacientii cu boli in faza terminala, a fost aplicata si pe alte grupuri,
pe cei care sunt bolnavi sau doar se considera ei insisi bolnavi, si chiar pe nou-nascutii
cu infirmitati. Eutanasia si SAM plaseaza o presiune mare, privind acceptul de a fi
omorate, asupra persoanelor in varsta sau bolnave sau care se considera , din cauza
bolii, infirmitatii sau a tratamentului scump, a fi o povara pentru rude sau societate.
Dreptul de a muri va deveni in curand datoria de a muri.
Odata cu cresterea acceptarii eutanasiei sau sinuciderii asistate medical, va
interveni o schimbare in perceperea bolii, mortii si a tratamentului medical. Exemplul
legalizarii avortului arata ce se intampla. Fiecare femeie insarcinata acum trebuie sa
decida daca va pastreaza sarcina sau avorteaza. In mod similar, eutanasia sau SAM,

7
odata legalizata va deveni o optiune de tratament pentru aceia care sunt
diagnosticati cu o boala, nu neaparat incurabila, si care se considera bolnavi.
Este intotdeauna mai ieftin, si mai rapid, sa omori decat sa tratezi. Legalizarea
eutanasiei va submina ingrijirea medicala si in special ingrijirea paliativa. Acolo unde
eutanasia sau SAM au fost legalizate (de exemplu in tarile de Jos sau statul Oregon)
prevederile referitoare la ingrijirea paliativa par simple si inadecvate.
Legalizarea eutanasiei inseamna afectarea negativa a relatiei doctor-pacient. In
ciuda tuturor masurilor de siguranta, pacientii se vor intreba daca doctorul poarta
8
haina alba a tamaduitorului sau cea neagra a calaului.

Concluzii

Acum cateva zile am auzit o argumentare pro-eutanasiere care m-a cutremurat

oarecum. Cineva a gasit de cuviinta sa justifice eutanasia prin legalitatea avortului.
Rationamentul era ca daca este permis avortul in societate, unde, in cazul avortului, e
vorba sa intrerupi viata unei fiinte fara acordul ei, de ce n-ar fi permis sa se intample
acelasi lucru si cu adultii bolnavi aflati sub aparate in stare de neputinta sau de
inconstienta, precum se zice ca s-ar afla la fel si acele fiinte in pantecele unei femei ?
O judecata diabolica. Dar s-a gasit altcineva sa aprobe acest argument ca fiind unul
interesant.
Conlcuzia care o trag este faptul ca in mod evident gandirea in societatea
postmoderna vizavi de aceste probleme sociale este una complet utilitarista si chiar
machiavelica, adica daca o actiune iti poate aduce profit, atunci este justificat sa calci
peste cadavre fara nici o mustrare de constiinta. Simt ca in viitorul apropiat in
dezbaterile despre politicile sociale oamenii tot mai des se vor impiedica de
argumentarea profitului economic pe care il poate aduce un individ in societate, daca
este capabil sa aduca vreun beneficiu concret la progresul material al unei societati.
Sau daca nu se va discuta chiar in acesti termeni, se va pune, mai intai, problema unei
poveri, a dificultatii intretinerii acestor categorii sociale care nu mai produc nimic sau
inca nu produc nimic, ci doar consuma resursele bugetului. Nu in zadar zicea cineva

8
https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

8
ca o societate sanatoasa se vede dupa cum are grija de categoriile vulnerabile ale
societatii, daca le cinsteste sau vrea sa scape de ele.
Ce putem face noi fapturile omenesti, daca Cel Care ne-a creat a randuit ca
omul sa-si inceapa viata in neputinta si iarasi s-o sfarseasca in neputinta, si sa fie
puternic si sanatos doar la mijlocul vietii ? E un ciclu al vietii care e valabil in tot
regnul animal si vegetal. Dar in cazul omului Dumnezeu a randuit sa fie asa, mai ales,
pentru ca sa nu dispara dragostea dintre oameni. Cand oamenii nu se ajuta unul pe
altul, atunci dispare si dragostea dintre ei.
Insa omul postmodern, tot mai ateu in convingerile sale, vine hotarat
precum un stapan care stie bine ce are de facut in gospodaria sa, ia o poama stricata
dintr-o lada si ca s-o faca buna de mancat, ii curata marginile stricate si lasa doar
miezul sanatos pe care sa-l poata folosi la ceva. Tot asa se vrea a se face si cu
oamenii. Aceasta, numai si numai pentru ca omul de azi vrea sa evite cu orice pret sa
se chinuie cu cineva sau sa sufere pentru ceva sau sa cheltuiasca cu cineva ceva. El se
intreaba in felul urmator: Pentru ce toate astea? Daca pot sa evit tot ce doare si
produce suferinta, de ce sa nu evit? Pentru ce sa rabd daca pot sa fac asa ca sa nu fie
nevoie sa rabd?, si asa mai departe. Asadar, omul cauta cu orice pret sa-si simplifice
si sa-si usureze viata, dar o face pe spatele si pe suferinta celui mai slab si neputincios.

9
 Anex

Current status of euthanasia around the world:

Active euthanasia is legal

Passive euthanasia is legal
Euthanasia laws vary by administrative division
Euthanasia is illegal
Unknown

10
 Bibliografie:

https://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asist
ata.pdf

http://provitabucuresti.ro/bioetica/eutanasia-sinuciderea-asistata

http://www.spitalvn.ro/documente/legislatie/legea_46_2003.pdf

http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-190

https://en.wikipedia.org/wiki/Legality_of_euthanasia

11
12