Rar se ntamplat sa bucure oamenii pe Dumnezeu.

Este duminica a IV dupa Rusalii, duminica in care ni se infatiseaza inca o minune

pe care Mantuitorul Iisus Hristos a savarsit-o.. Bucurie n cer se face cand un
pacatos se-ntoarce; Prin Evanghelia ce astazi s-a citit si prin invataturile ce le
luam din ea, ne cheama Dumnezeul nostru sa coboram in noi insine sa vedem ceea ce
suntem.. pentru ca pilda din evanghelie ce ni se pune inaite este o chemare sa
recunoastem ceea ce suntem, nevrednici inaintea lui Dumnezeu, pacatosi,
indaratnici, slabanogi, fara dor si fara dragoste de Dumnezeu..
Toate minunile Mantuitorului nostru Iisus Hristos pe care ni le istorisesc Sfintii
Evanghelisti, sunt vrednice de multa meditatie asupra lor. Ele dau sufletului o
mbelsugata hrana duhovniceasca. Sunt nsa, n special, unele minuni, pe care
Sfintii Evanghelisti le expun mai pe larg si amanuntit, voind sa arate
nsemnatatea lor deosebita. Ele raman pentru toti vecii nvataturi nsemnate pentru
noi toti..
Asa este si minunea vindecarii slugii sutasului din Capernaum, n care este
evidentiata o credinta vie.. este o subliniere faptica a maretiei credintei.
Pentru noi este un om cunoscut, citim despre el n Sfanta Evanghelie de la Matei,
capitolul 8, si n Sfanta Evanghelie de la Luca, capitolul 7. Ne ntalnim cu el de
cate ori citim aceste texte din Sfanta Evanghelie si ar fi bine sa luam aminte la
acest om, de omul de care s-a minunat Mantuitorul Iisus Hristos..
Mare lucru pentru noi care zicem ca credem n Mantuitorul Iisus Hristos, ca credem
n Dumnezeu si totusi nu ducem o viata din care sa se vada credinta noastra.
Iar Evangheliile se tot repeta pentru ca sa ne faca sa ntelegem ca vorbesc despre
adevaruri esentiale, care ne sunt proprii si noua ca si celor de acum 2000 de ani.
Credinta sutasului e credinta de care cu totii avem nevoie pentru ca maretia ei
nseamna o viata traita n nadejdea fagaduintelor lui Dumnezeu si asteptarea si
ascultarea a voii lui Dumnezeu cu noi
Sa ne ntrebam ce nvatam din aceasta pilda minunata,
Evanghelia aceasta a fost scrisa drept nvatatura pentru fiecare dintre noi,
potrivindu-se la fel de bine si noua celor de astazi.
Pentru ca zice Evanghelia de astazi: Pe cand Mantuitorul nostru Iisus Hristos,
intra in Capernaum, s-a apropiat de el un sutas roman, rugandu-L pentru un slujitor
al sau, care era bolnav, chinuindu-se cumplit, spune Cuvantul Evangheliei, atunci
Mantuitorul ii zice, Venind il voi vindeca.. iar sutasul, ii zice: Doamne, nu sunt
vrednic sa intri sub acoperamantul meu ci zi numai cu cuvantul si se va vindeca
sluga mea, si apoi ii zice Mantuitorului, ca si el este om sub stapanirea altora,
si de zice unuia sa se duca, se duce, si de-i zice altuia, vino, vine, nsa
Mantuitorul auzind acestea, S-a minunat spune Evanghelia, si a zis celor ce veneau
dupa EL, Adevarat graiesc voua nici in Israel n-am gasit atat credinta ,
Cat de minunate cuvinte, si cat de multe invataturi putem desprinde din ele, si
cat de tare ar trebui sa ne rusineze pe noi cei de astazi marea credinta a acestui
pagan !
Pentru ca acest sutas, era roman, de-o credinta pagana, el nu avea Legea, si nu
implinea cele ale Legii, insa a patruns adevarul de credinta incat a intrecut pe
toti din Israel, unde credinta ar fi trebuit sa fie mai mare decat la oricare alt
popor, pentru ca Dumnezeu Si-a aratat acolo nca de la nceput puterea, dragostea
si purtarea de grija, facand naintea lor semne si minuni mari si graindu-le
cuvinte de foc prin prooroci.
nsa n Israel credinta se uscase iar fiii alesi se razvratisera mpotriva Tatalui
lor, plecasera cu inima si cu mintea de langa Tatal lor, orbiti la minte si
mpietriti la inima.
Evreii, care au stiut de adevaratul Dumnezeu si de poruncile Lui si au vazut atatea
minuni, nu credeau n Mantuitorul Iisus Hristos;
Sutasul nu cunoatea Scripturile, asa cum
Noi ar trebui sa le cunoastem pentru ca le avem, iar sutasul nu le avea si totusi
noi cat de putina credinta avem !
Credinta vine prin har si este dar a lui Dumnezeu, prin Sfantul Duh, iar Harul este
tocmai dragostea lui Dumnezeu revarsata asupra noastru, prin Mantuitorul nostru, Sa
te numesti crestin si sa fi chemat la credinta, asta cere o cunoastere a credintei,
o cunoastere a lui Dumnezeu.. o traire tocmai prin dragoste pe care Dumnezeu a
revarsat-o asupra noastra si cunoscandu-o devenind traitor si implinitor al
cuvantului lui Dumnezeu tocmai din dragostea Sa, care ne intareste in credinta..
Nu sunt vrednic sa intri sub acoperamntul meu, Doamne, nu sunt vrednic sa intri n
casa mea, sunt pacatos. El si simtea nevrednicia; noi cum ne simtim?!, acesta
este un adevar al credintei pe care noi refuzam sa recunoastem ceea ce suntem,, sa
ne recunoastem nevrednicia, sa ne lepadam de pacat si vedem defapt starea pe care o
avem,
Sa ne ntrebam constiinta: Suntem vrednici sa-L primim n noi pe Hristos?
Ori constiinta noastra doarme in pacat..
Acest sutas roman, nu numai ca ne da o adevarata pilda de cunoastere de sine si
recunoastere a ceea suntem ci el ne da si un exemplu de credinta pe care un
adevarat crestin trebuie sa o poarte,
el avea nu numai credinta, ci avea o credinta ntemeiata cu nadejde in Mantuitorul.
El avea siguranta ca Mantuitorul Iisus Hristos l va ajuta cu puterea pe care o
are, si ca ii va vindeca pe slujitorul sau, deci n puterea la distanta, peste
orice distanta a Cuvantului lui Dumnezeu.. nu L-a ispitit pe Dumnezeu, cum noi
astazi facem, nu L-a pus la ncercare ca sa vada daca poate sa faca aceasta
vindecare si nici nu a negociat vindecarea slugii lui ci s-a ncrezut n cuvantul
Sau si n voia Lui. Noi astazi, Credem, de pilda, ca Dumnezeu face minuni doar n
anumite locuri. Dar, daca ai inima curata, daca crezi, pretutindeni au loc minuni.
Daca nsa nu crezi, si asta pentru ca nu ne cunoastem credinta, in ori si ce loc
ne-am duce nu ne va folosi cu nimic.
De am fi intrebati daca avem credinta, am raspunde: Da, avem credinta. Si spunem,
marturisim credinta noastra cu cuvantul cand zicem simbolul de Credinta, Crezul
Numai ca nu avem o credinta statornica, o credinta care sa schimbe ceva n viata
noastra care sa ne faca pe noi credinciosii altfel de oameni decat sunt cei
necredinciosi, iar asta pentru ca nu vrem,
Pentru ca masura vietii, felul cum ne traim viata, arata cata credinta avem si ce
credinta avem.

Ce credinta avea sutasul! L-a uimit chiar si pe Mantuitorul. Zi numai un cuvant si

se va vindeca sluga mea, Caci spune: ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am
sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine;
si slugii mele: Fa aceasta, si face..
Aceasta credinta o cere Dumnezeu de la noi. Cel ce are asemenea credinta nu duce
lipsa de nimic si orice ar cere primeste, pentru ca cere din dragostea de
Dumnezeu..
Pentru ca cel care ajunge sa-L iubeaasca pe Dumnezeu, ajunge sa isi cunoasca
credinta si mai mult sa o traiasca,
Scopul principal al credintei este cunoasterea ei..

Mantuitorul cunostea credinta sutasului, pentru ca e Dumnezeul tuturor, Care

cunoaste toate gandurile si faptele noastre mai nainte ca noi sa ne nastem.. nsa
Sfantul Evanghelist Matei spune ca Mantuitorul S-a minunat, S-a umplut de uimire
pentru frumusetea credintei pe care o avea acest sutas,,
S-a minunat de credinta lui, pentru ca omul duhovnicesc se bucura imens cand
gaseste n altul o viata bogata n credinta n Dumnezeu.
Hristos S-a uimit, S-a bucurat mult.. El S-a uimit, pentru ca noi sa ne uimim, sa
ne bucuram si sa luam o hotarare care sa ne schimbe viata..

Mantuitorul Iisus Hristos lauda credinta sutasului, a carui trup nu era din partea
locului lui Israel dar al carui duh era din casa credintei lui Avraam. Si continue
Evanghelia si spune ca Lui i-a spus Mantuitorul Iisus Hristos, ca multi de la
rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov
n mparatia Cerurilor. Iar fiii mparatiei vor fi aruncati n ntunericul cel mai
din afara.
Care fii ai mparatiei? Vorbeste despre oamenii legamantului, care au primit si
Legea. La ei au fost trimisi proorocii. Apoi arata Evanghelia in continuare ca
Mantuitorul Iisus Hristos nu S-a oprit sa-l laude pe sutas doar prin cuvinte, ci i-
a dat, n schimbul credintei sale, sanatos pe cel bolnav, Du-te, dupa cum ai
crezut, fie rie!. i ndata a urmat vindecarea, ca marturie a puternicei credintei
sutasului: Si s-a vindecat sluga lui din ceasul acela.

Noi, prin vechimea credintei noastre, prin nenumaratele binefaceri primite de la

Bunul nostru Dumnezeu, ne putem numi cu adevarat fiii mparatiei, dar sa ne
cercetam si sa vedem daca si viata si faptele noastre sunt la naltimea credintei
pe care o mostenim. Or viata noastra se aseamana cu poporul evreu din vremea
Mantuitorului pe care l-a mustrat cu aspre cuvinte chiar n fata sutasului atunci
cand a zis:... iar ei, fiii mparatiei, vor fi aruncati n ntunericul cel mai
dinafara, acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor".
O, de-am avea si noi macar o urma a acestei credinte!
Omul duhovnicesc se bucura de aceasta frumoasa evanghelie si adevarul ce se gaseste
in ea, Pentru ca
Sutasul a simtit n Mantuitorul Iisus Hristos cerul: foc din cer si lumina din cer.
De ce sa intre sub acoperisul sau atata foc cand este de-ajuns doar o scanteie ? De
ce tot soarele cand e destul o raza ?
Care lumineaza tot sufletul..