Strada tefan cel Mare n anii '50

Grup de brldeni mergnd la munc patriotic.

Strada tefan cel Mare aflat n mijlocul oraului, ea se desfura pe o
ntindere de aproximativ 300 de metri, de la strada Regal perpendicular pe
rul Brlad, pn la podul Pescriei, pod ce cu mult talent a fost redat pe
pnz de marele pictor brldean Mihai Adamiu. Pavat cu piatr cubic, cu
cldiri vechi, din care numai cteva cu etaj, datorit nclinrii ctre ru, era o
strad curat, dei fr canalizare, ploile avnd grij s care la vale tot ce apa
putea duce din ceea ce viaa de ora lsa pe strzi.
Strada era mult frecventat prin faptul c fcea legtura cu partea de jos
a oraului i prin strada Paloda, cu Piaa Sf. Ilie, avnd un specific aparte,
reprezentnd centrul cultural i comercial al oraului...
[...] Tot n col cu strada Paloda, n faa farmaciei Silvestru se gsea masiva -
pe atunci - cldire a hotelului "Traian", cel mai mare din ora, celelalte dou
fiind "Europa", de lng piaa Sf. Ilie i "Bristol" de pe strada Regal [...]
n partea de jos a strzii, ntre Paloda i podul Pescriei, erau mai multe
dughene cu mruniuri.
ntre aceste prvlii se gsea, pe partea dreapt, dugheana lui Bizim, cel
cu frumoasele fete, cu ochi verzi, personaj care devine turcul Kadr din celebra
comedie "Tache, Ianke i Kadr" a lui V.I. Popa, pies, care cu un bogat umor a
rezolvat att de fericit problema convieuirii panice ntre cetenii de diferite
naionaliti.
Aceast era strada tefan cel Mare din acele vremuri, strad care prin
faptul c ngloba toate librriile din ora, toate tipografiile, dou farmacii,
dou bnci, Camera de Comer i cel mai mare hotel pe o lungime de numai
300 de metri, fr crciumile care abundau n alte cartiere, constituia o strad
tipic Brladului, n care, dei nu se ntmpla nimic deosebit, era un centru
cultural i comercial de prestigiu al Moldovei de Jos.

Neculai Dragomir, Strada tefan cel Mare la sf. sec. XIX, n Brladul
odinioar i astzi, vol. II, p. 613 - 615.