REGULA 1

Domeniul de aplicare

a. Prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate in largul marii

si pe toate apele invecinate accesibile navelor maritime.
b. Nici o dispozitie a prezentelor reguli nu trebuie sa impiedice
aplicarea unor prescriptii speciale, stabilite de catre autoritatea
competenta, cu privire la navigatia in rade, porturi, pe fluvii,
lacuri sau caile de navigatie interioara comunicand cu marea si
accesibile navelor maritime. Asemenea prescriptii speciale
trebuie sa fie cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.
c. Nici o dispozitie din prezentele reguli nu trebuie sa impiedice
aplicarea unor prescriptii speciale stabilite de guvernul unui stat
cu privire la marirea numarului luminilor de pozitie, a semnalelor
luminoase, a semnelor sau semnalelor cu fluierul de utilizat de
catre navele de razboi si navele in convoi, sau in vederea
maririi numarului luminilor de pozitie, a semnelor ori a
semnalelor luminoase de folosit de catre navele ce pescuiesc
alcatuind o flota de pescuit. Aceste lumini de pozitie, semnalele
suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, in masura
posibilului, sa fie astfel incat sa faca imposibila confundarea lor
cu orice alta lumina, semn sau semnal autorizat in oricare din
prezentele reguli.
d. Organizatia poate adopta scheme de separare a traficului in
intelesul prezentelor reguli.
e. Ori de cate ori un guvern considera ca o nava de constructie
speciala sau destinata unor operatiuni speciale, nu se poate
conforma tuturor dispozitiilor vreuneia din prezentele reguli, in
ceea ce priveste numarul, amplasarea, bataia sau sectorul de
vizibilitate a luminilor si semnelor, ca si pozitia si caracteristicile
dispozitivelor de semnalizare sonora, aceasta nava trebuie sa
se conformeze altor asemenea dispozitii ce se refera la numar,
amplasare, bataie sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau
semnelor, cat si la pozitia si caracteristicile dispozitivelor de
semnalizare sonora, care dupa aprecierea guvernului interesat
permit in aceste cazuri sa se conformeze cat mai mult posibil
prezentelor reguli.
REGULA 2

Responsabilitati

a. Nici una din dispozitiile prezentelor reguli nu scuteste nava sau

pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau de
consecintele unei neglijente oarecare, atat in ceea ce priveste
aplicarea prezentelor reguli, cat si in ceea ce priveste luarea
oricaror masuri de prevedere cerute de o buna practica
marinareasca sau de imprejurarile deosebite in care se gasesta
nava.
b. In interpretarea si aplicarea prezentelor reguli se va tine seama
in mod deosebit de toate pericolele de navigatie si de riscurile
de coliziune, precum si de toate imprejurarile in special in
limitele de folosire a navelor in cauza care pot duce la abateri
de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol
imediat.

REGULA 3

Definitii generale

a. Termenul "nava" inseamna orice constructie sau orice aparat de

orice natura ar fi, inclusiv constructiile fara pescaj si
hidroavioanele, folosita sau susceptibila de a fi folosita ca mijloc
de transport pe apa.
b. Expresia "nava cu propulsie mecanica", inseamna orice nava
pusa in miscare de catre o masina.
c. Expresia "nava cu vele", inseamna orice nava care naviga cu
vele, chiar daca are o masina cu propulsie, cu conditia ca
aceasta sa nu fie folosita.
d. Expresia "nava care pescuieste", inseamna orice nava care
pescuieste cu plasa, carmace, traule, sau orice alte scule de
pescuit, care ii reduc capacitatea de manevra, dar nu se aplica
navelor care pescuiesc cu carlige remorcate sau cu alte scule
de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.
e. Termenul "hidroavion" inseamna orice aeronava conceputa sa
manevreze pe apa.
f. Expresia "nava care nu este stapana pe manevra sa" inseamna
o nava care, din cauza unor imprejurari exceptionale, nu este in
masura sa manevreze conform prezentelor reguli si deci nu
poate sa se indeparteze din drumul altei nave.
g. Expresia "nava cu capacitate de manevra redusa" inseamna o
nava a carei capacitate de a manevra conform prezentelor
reguli este limitata prin natura lucrarilor sale, si care in
consecinta, nu se poate indeparta din drumul altei nave.
h. Expresia "nava cu capacitate de manevra redusa" trebuie sa
includa urmatoarele nave, fara a se limita numai la ele:
navele ocupate cu punerea, scoaterea sau intretinerea
unui reper de navigatie, a unui cablu sau a unei conducte
submarine;
navele in curs de a executa operatiuni de dragaj, ridicari
hidrografice sau oceanografice, ori lucrari sub apa;
navele care aflandu-se in mars fac alimentare cu
combustibil sau transbord de persoane, provizii sau
marfa;
navele in curs de a efectua operatiuni de decolare, sau
recuperare de aeronave;
navele care sunt in curs de executare a operatiunilor de
deminare;
navele in curs de a executa operatiuni de rermorcare,
care prin natura lor permit cu greutate remorcherului si
remorcii sale sa-si modifice drumul.
i. Expresia "nava stanjenita de pescajul sau" inseamna orice
nava cu propulsie mecanica, care din cauza pescajului sau/si
adancimea apei sub chila poate sa-si modifice cu greu drumul.
j. Expresia "in mars" se aplica oricarei nave care nu este nici la
ancora, nici legata la mal, nici esuata.
k. Termenii "lungimea si latimea unei nave" inseamna lungimea si
latimea maxima.
l. Doua nave sunt considerate ca fiind in vedere, numai cand una
din ele poate fi observata de cealalta vizual.
m. Expresia "vizibilitate redusa" inseamna orice situatie in care
vizibilitatea este redusa din cauza cetii, burnitei, ninsorii,
averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip, ori din
orice alte cauze asemanatoare.
REGULA 4

Aplicare

Regulile prezentei sectiuni se aplica in orice conditii de vizibilitate.

REGULA 5

Veghea

Orice nava trebuie sa asigure in permanenta o veghe vizuala si

auditiva corespunzatoare, folosind in acelasi timp toate mijloacele
disponibile potrivit cu imprejurarile si conditiile existente, in asa fel
incat sa permita o apreciere completa a situatiei si a pericolului de
coliziune.

REGULA 6

Viteza de siguranta

Orice nava trebuie sa navige tot timpul cu viteza de siguranta, astfel

incat sa poata actiona corect si eficace pentru prevenirea unei
coliziuni si pentru a fi oprita pe o distanta corespunzatoare
imprejurarilor si conditiilor existente. Pentru determinarea vitezei de
siguranta trebuie luati in considerare urmatorii factori:
a. De catre toate navele:
vizibilitatea;
densitatea traficului si mai ales concentrarile de nave de
pescuit sau a oricaror alte nave;
capacitatea de manevra a navei si mai ales distanta de
oprire si calitatile de giratie in conditiile existente;
noaptea, existenta unui fundal luminos ca acela produs
de luminile de pe coasta sau de lumina difuza a propriilor
sale lumini;
 starea vantului, a marii si a curentilor, precum si
apropierea de pericole pentru navigatie;
pescajul navei in raport cu adancimea apei disponibile.
b. In plus, pentru toate navele care folosesc un radar:
caracteristicile, eficacitatea si limtele de folosire ale
echipamentului radar;
limitarile rezultate din scala distantelor folosita la radar;
efectul starii marii, conditiilor meteorologice si a altor
surse de bruiaj asupra detectiei prin radar;
faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile, si alte obiecte
plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanta
suficienta;
numarul, pozitia si miscarea navelor detectate cu radarul;
faptul ca este posibil sa se aprecieze mai exact atunci
cand radarul este folosit pentru determinarea distantei la
nave si alte obiecte aflate in vecinatate.

REGULA 7

Risc de coliziune

a. Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile

corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente pentru a
stabili daca exista un pericol de coliziune. Daca exista indoiala,
in ceea ce priveste pericolul de coliziune, trebuie sa se
considere ca acest pericol exista.
b. Daca la bord exista un echipament radar in functiune, acesta
trebuie folosit in mod corespunzator, incluzand exploatarea la
distanta mare, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de
coliziune, efectuarea de radar plotting sau orice alta observare
sau detectare sistematica de obiecte, echivalenta.
c. Se va evita tragerea de concluzii din informatii insuficiente, mai
ales din informatiile radar insuficiente.
d. La aprecierea unui pericol de coliziune, trebuie sa se tina
seama mai ales de urmatoarele consideratii:
 existenta unui pericol de coliziune, daca relevmentul la
compas, la o nava care se apropie, nu variaza intr-un
mod apreciabil;
in unele cazuri, pericolul de coliziune exista chiar daca se
observa ca relevmentul variaza apreciabil, mai ales la
apropierea de o nava foarte mare, de un convoi remorcat
sau de o nava care se afla la o distanta mica.

REGULA 8

Manevra pentru evitarea coliziunilor

a. Orice manevra ce se face pentru evitarea unei coliziuni trebuie,

daca imprejurarile permit sa fie executata hotarat, din timp, si
conform cu o buna practica marinareasca.
b. Orice schimbare de drum sau de viteza, sau amandoua
deodata, in scopul evitarii unei coliziuni, trebuie, daca
imprejurarile permit, sa fie destul de mare, pentru a putea fi
perceputa imediat de orice nava care observa vizual sau cu
radarul; trebuie evitate schimbarile succesive de mica
importanta, de drum, viteza sau ale ambelor concomitent.
c. Daca nava are suficient spatiu, numai simpla schimbare a
drumului poate fi manevra cea mai eficace pentru a se evita
ajungerea intr-o pozitie de foarte mare apropiere, cu conditia ca
aceasta manevra sa fie facuta cu mult timp inainte, sa fie
substantiala si sa nu conduca la o alta situatie de foarte mara
apropiere.
d. Manevrele pentru evitarea coliziunii cu o alta nava, trebuie sa
fie astfel incat sa permita trecerea la o distanta de siguranta.
Eficacitatea manevrelor trebuie controlata cu atentie pana cand
cealalta nava a fost complet si definitiv evitata.
e. Daca este nevoie, ca sa se evite o coliziune, sau pentru a se
castiga mai mult timp pentru aprecierea situatiei, nava trebuie
sa reduca viteza sau sa opreasca complet, stopand masinile ori
punandu-le inapoi.
REGULA 9

Canale inguste

a. Navele in mars printr-un senal sau o cale de acces ingusta,

trebuie, atunci cand aceasta se poate face fara pericol, sa
navige cat mai aproape posibil de marginea exterioara din
dreapta, a senalului sau a caii de acces respective.
b. Navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele, nu
trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care nu pot naviga in
deplina siguranta decat in senal, sau pe calea de acces
ingusta.
c. Navele aflate in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca
trecerea altor nave care naviga prin senal sau printr-o cale de
acces ingusta.
d. O nava trebuie sa evite sa traverseze un senal sau o cale de
acces ingusta, daca, prin aceasta, stanjeneste trecerea navelor
ce nu pot naviga in deplina siguranta decat in interiorul acestui
senal sau pe calea de acces ingusta; aceste din urma nave pot
folosi semnalul sonor prescris de regula 34 d), daca se indoiesc
de intentiile navei care traverseaza senalul sau calea de acces.

e.

(i) intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cand

depasirea nu se poate face decat daca nava ajunsa din urma
manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depaseasca
in deplina siguranta, nava care ajunge din urma trebuie sa faca
cunoscuta intentia sa emitand semnalul sonor corespunzator,
prescris de regula 34 c)

i. Nava ajunsa din urma, trebuie daca este de acord, sa emita

semnalul corespunzator prescris de regula 34 c)
ii. si sa manevreze astfel incat sa permita o depasire in deplina
 siguranta. Daca este in dubiu, nava poate emite semnalele
sonore prescrise de regula 34 d).

(ii) prezenta regula nu scuteste nava care ajunge din urma, de

obligatia de a se conforma dispozitiilor din regula 13.

f. O nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat intr-un

senal sau intr-o cale de acces ingusta, in care alte nave pot fi
mascate de prezenta unor obstacole, trebuie sa navige cu
prudenta si vigilenta deosebita si sa emita semnalul
corespunzator prescris de regula 34 e).
g. Orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite
ancorarea intr-o trecere ingusta.

REGULA 10

Scheme de separare a traficului

a) Prezenta regula se plica schemelor de separare a traficului

adoptate de catre Organizatie.

b) Navele care naviga in interiorul unei scheme de separare a

traficului, trebuie:

sa navige pe banda de circulatie corespunzatoare in directia

generala a traficului pentru aceasta banda;

sa se indeparteze in limita posibilului de linia sau zona de

separare a traficului; ca regula generala,

sa se angajeje sau sa iasa dintr-o banda de circulatie pe la una

din extremitati, dar atunci cand intra sau ies lateral
 sa faca aceasta manevra sub un unghi cat mai mic fata de
directia generala a traficului.

c) Navele trebuie sa evite pe cat posibil sa intretaie benzile de

circulatie, dar daca sunt obligate sa o faca, ele trebuie pe cat posibil
sa traverseze perpendicular pe directia generala a traficului.

i) O nava nu trebuie sa foloseasca zona de trafic costier daca poate

utiliza in deplina siguranta banda de circulatie corespunzatoare din
schema de separare a traficului adiacenta acestei zone. Cu toate
acestea, o nava cu o lungime mai mica de 20 metrii, o nava cu vele,
nava angajata in operatii de pescuit, pot folosi aceste zone;

ii) Fara a tine seama de cerinta paragrafului d) I) al acestei reguli,

nava poate folosi zona de trafic costier cand este in mars spre sau
paraseste un port, o instalatie sau structura costiera, zona de
ambarcare pilot sau orice alta zona situata in interiorul zonei de trafic
costier sau pentru a evita un pericol iminent.

e) Navele, altele decat cele care traverseaza o schema de separare,

sau navele care se angajeaza sau ies dintr-o banda de circulatie, in
mod normal nu trebuie sa intre intr-o zona de separare sau sa
traverseze linia de separare cu exceptia:

i) cazurilor de urgenta pentru evitarea unui pericol imediat;

ii) pentru a pescui intr-o zona de separare.

f) Navele care naviga in zonele vecine cu extremitatile unei scheme

de separare a traficului, trebuie sa navige cu o atentie deosebita.

g) Navele trebuie sa evite in mesura maxima a posibilului, ancorarea

in interiorul unei scheme de separare a traficului sau in zonele vecine
cu extremitatile.
h) Navele care nu folosesc o scheme de separare a traficului, trebuie
sa se indeparteze de aceasta, cat mai mult posibil.

i) Navele in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea

navelor care naviga pe o banda de circulatie.

j) Navele cu o lungime mai mica de 20 metri sau navele cu vele nu

trebuie sa stanjeneasca trecerea in siguranta a navelor cu propulsie
macanica, care naviga pe o banda de circulatie.

k) O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand se afla

angajata intr-o operatiune pentru mentinerea sigurantei navigatiei,
intr-o schema de separare a traficului este scutita de a a se conforma
prerzentei reguli in masura necesara executarii operatiunii.

l) O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand este

angajata intr-o operatiune pentru instalarea, repararea sau
inlaturarea unui cablu submarin, intr-o schema de separare a
traficului, este scutita de a se conforma prezentei reguli, in masura
necesara executarii operatiunii.

REGULA 11

Aplicare

Regulile prezentei sectiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.

REGULA 12
 Nave cu vele

a) Cand doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incat exista
pericolul de coliziune, una dintre ele trebuie sa se abata din drumul
celeilalte, dupa cum urmeaza:

i) cand navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeste
vantul din babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;

ii) cand cele doua nave primesc vantul din acelasi bord, nava din vant
trtebuie sa se abata din drumul navei de sub vant;

iii) Daca o nava care primeste vantul din babord vede o alta nava in
vant si nu poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primeste
vantul din babord sau din tribord, prima nava trebuie sa se abata din
drumul celeilalte.

b) In intelesul aplicarii prezentei reguli, bordul din care vine vantul

trebuie socotit ca fiind bordul opus celui in care este bratata vele
mare sau in cazul navelor cu vele patrate, bordul opus celui in care
este bratata cea mai mare vele aurica (sau triunghiulara).

REGULA 13

Depasiri

a) Oricare ar fi dispozitiile regulilor din sectiunile i. si ii. partea B, orice

nava care ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din drumul
navei ajunsa din urma.

b) Va fi considerata nava care ajunge din urma, acea nava care se

apropie de o alta, venind dintr-o directie mai mare de 22,5 grade
dinapoia traversului celeilalte nave, adica aceea care se gaseste intr-
o astfel de pozitie fata de nava ajunsa din urma incat noaptea, ar
putea vedea numai lumina din pupa navei ajunse, fara sa vada nici
una din luminile din borduri.

c) Daca o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o

alta nava, ea trebuie sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din
urma si sa manevreze in consecinta.

d) Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu

poate face sa se considere nava care ajunge din urma o alta nava,
drept nava care taie drumul acesteia din urma in sensul prezentelor
reguli si nici nu o va absolvi de obligatia de a se abate din drumul
navei ajunse din urma pana cand aceasta nu a fost definitiv evitata si
depasita.

REGULA 14

Nave avand drumuri opuse

a) Cand doua nave cu propulsie mecanica naviga pe drumuri direct

opuse, sau aproape opuse in asa fel incat exista pericolul de
coliziune, fiecare dintre ele trebuie sa se abata la tribord pentru a
trece prin babordul celeilalte.

b) Trebuie sa se considere ca o astfel de situatie exista atunci cand o

nava vede o alta nava drept in prova ei, sau aproape drept in prova
ei, in asa fel incat, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte
nave pe aceeasi verticala sau aproape pe aceeasi verticala si/sau
amandoua luminile din borduri, iar ziua, va vedea cealalta nava sub
un unghi corespunzator.

c) Cand o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de

situatie exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situatie exista si
sa manevreze in consecinta.

REGULA 15

Situatii de traversare

Cand doua nave cu propulsie mecanica au drumuri care se

incruciseaza in asa fel incat exista pericol de coliziune, nava care
vede cealalta nava prin tribord, trebuie sa se abata din drumul
celeilalte, si daca imprejurarile permit acest lucru, sa evite sa-i taie
drumul prin prova.

REGULA 16

Actiunea navei care trebuie sa se abata

Orice nava care este obligata sa se abata din drumul altei nave,
trebuie, pe cat posibil, sa manevreze din timp, hotarat si in asa fel
incat sa se indeparteze la o distanta apreciabila.
REGULA 17

Actiunea navei privilegiate

a)

i) Cand o nava este obligata sa se abata din drumul altei nave,

aceasta din urma trebuie sa-si mentina drumul si viteza.

ii) Acesta din urma nava poate totusi sa actioneze in scopul evitarii
coliziunii numai prin manevra sa, de indata ce i se pare evident ca
nava care are obligatia de a se abate din drumul sau nu face
manevra corespunzatoare prevazuta de prezentele reguli.

b) Cand dintr-o cauza oarecare, nava obligata sa-si mentina directia

si viteza se gaseste atat de aproape de cealalta incat coliziunea nu
poate fi evitata numai prin singura manevra a navei privelegiate, ea
va executa manevra cea mai indicata pentru a ajuta la evitarea
coliziunii.

c) O nava cu propulsie mecanica, care manevrreaza pentru a evita o

coliziune cu o alta nava cu propulsie mecanica al carui drum
incruciseaza drumul sau in conditiile prevazute in alineatul a) ii. din
prezenta regula, nu trebuie, daca imprejurarile permit acest lucru, sa
se abata la babord daca cealalta nava se afla in babordul sau.

d) Prezenta regula nu poate scuti nava privilegiata de obligatia de a

se abate din drumul celeilalte nave.

REGULA 18
 Responsabilitati intre nave

Cu exceptia prevederilor contrare din regulile 9, 10 si 13:

a) O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa se abata

din drumul:

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;

ii) unei nave cu capacitatea de manevra redusa;

iii) unei nave care este in curs de pescuit;

iv) unei nave cu vele.

b) O nava cu vele aflata in mars trebuie sa se abata din drumul:

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;

ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa;

iii) unei nave in curs de pescuit.

c) O nava care este in curs de pescuit si care este in mars trebuie, in

masura posibilului, sa se abata din drumul:

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;

ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa.

d)

i) orice nava, alta decat o nava care nu este stapana pe manevra sa

sau o alta nava a carei capacitate de manevra este redusa, trebuie,
daca imprejurarile permit, sa nu impiedice libera trecere a unei nave
stanjenita de pescajul sau, care arata semnalele prevazute la regula
28;

ii) o nava stinjenita de pescajul sau trebuie sa navige cu o prudenta

deosebita tinand seama de situatia sa speciala.

e) Un hidroavion aterizat trebuie, ca regula generala, sa se tina cat

mai departe de toate celelalte nave si sa evite de a le stanjeni
navigatia. Totusi cand exista pericolul de coliziune, acest hidroavion
trebuie sa se conformeze regulilor din prezenta parte.

REGULA 19

Manevra navelor in situatie de vizibilitate redusa

a) Prezenta regula se aplica navelor care nu se vad una pe alta si

care naviga inauntrul sau in apropierea zonelor de vizibilitate redusa.

b) Orice nava trebuie sa navige cu o viteza de siguranta adaptata

imprejurarilor existente si conditiilor de vizibilitate redusa. Navele cu
propulsie mecanica trebuie sa aiba masinile gata pentru a manevra
imediat.
c) Orice nava, atunci cand se conformeaza regulilor din sectiunea 1
din prezenta parte, trebuie sa tina neaparat seama de imprejurarile
existente si de conditiile de vizibilitate redusa.

d) O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei alte nave

trebuie sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de foarte
mare apropiere si/sau un pericol de coliziune. In acest caz, nava
trebuie sa ia cu mult timp inainte masuri pentru evitarea acestei
situatii; totusi daca aceste masuri constau dintr-o schimbare de drum,
este necesar sa se evite, in masura posibilului, urmatoarele manevre:

i) o schimbare da drum catre babord in cazul unei nave care se afla

inaintea traversului cu exceptia cazului cand aceasta nava este
ajunsa din urma;

ii) o schimbare de drum in directia unei nave care se afla la travers

sau inapoia traversului.

e) Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericol de

coliziune, orice nava care aude dintr-o directie care poate fi inaintea
traversului, semnalul de ceata al unei nave, sau care nu poate evita o
situatie de foarte mare apropiere cu o nava aflata inaintea traversului,
trebuie sa reduca viteza sa la minimum necesar mentinerii drumului.
Daca e necesar, va trebui sa opreasca si in toate imprejurarile sa
navige cu atentie extrema pana cand a trecut pericolul de coliziune.

REGULA 20

Domeniul de aplicare
a) Regulile prezentei parti trebuie respectate pe orice vreme.

b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la

rasaritul soarelui. In acest interval de timp, nu trebuie sa se arate nici
o alta lumina care sa poata fi confundata cu luminile prescrise de
prezentele reguli si care pot stanjeni vederea si caracterul distinctiv al
acestora si care pot impiedica efectuarea unei veghe satisfacatoare.

c) Luminile prevazute de prezentele reguli, atunci cand ele exista,

trebuie sa fie purtate de asemenea de la rasaritul la apusul soarelui
pe timp cu vizibilitate redusa si pot fi purtate in toate celelalte
imprejurari in care aceasta masura este socotita necesara

d) Regulile referitoare la semne trebuie respectate in timpul zilei.

e) Luminile si semnele prescrise de prezentele reguli trebuie sa fie

conforme cu dispozitiile din Anexa I. a prezentelor reguli.

REGULA 21

Definitii

a) Expresia "lumina de catarg" inseamna p lumina alba asezata

deasupra axului longitudinal al navei, aratand o lumina neantrerupta
pe un arc de orizont de 225 si astfel asezata incat sa arate lumina
incepand de la prova pana la 22,50 inapoia traversului in fiecare
bord.
b) Expresia "lumina din borduri" inseamna o lumina verde asezata la
tribord si o lumina rosie asezata la babord, aratand fiecare o lumina
neantrerupta pe un arc de orizont de 112,5 si asezata astfel incat sa
arate aceasta lumina incepand de la prova pana la 22,5 inapoia
traversului in bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai
mica de 20 m luminile din borduri pot fi combinate intr-un singur
felinar asezat in axul longitudinal al navei.

c) Expresia "lumina de pupa" inseamna o lumina alba asezata cat

mai aproape posibil de pupa, aratand o lumina neantrerupta pe un
intreg arc de orizont de 135 si asezata astfel incat sa arate lumina
pe un sector de 67,5 in fiecare bord incepand de la pupa.

d) Expresia "lumina de remorcaj" inseamna o lumina galbena avand

aceleasi caracteristici ca si lumina de pupa definita la paragraful c).

e) Expresia "lumina vizibila pe intreg orizontul" inseamna o lumina

care arata o lumina neantrerupta pe un arc de orizont de 360.

f) Expresia "lumina cu sclipiri" inseamna o lumina cu sclipiri regulate

a caror frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe pe minut.

REGULA 22

Distanta de vizibilitate a luminilor

Luminile prescrise prin prezentele Reguli trebuie sa aiba intensitatea

specificata la sectiunea a 8-a din Anexa I., in asa fel incat sa fie
vizibila la urmatoarele distante minime:
a) pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai mare:

lumina de catarg: 6 mile marine;

lumina din borduri: 3 mile marine;
lumina din pupa: 3 mile marine;
lumina de remorcaj: 3 mile marine;
lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 3
mile marine.

b) pentru navele cu o lungime de 12 m, sau mai mare, dar mai mica

de 50 m:

lumina de catarg: 5 mile marine;

lumina din borduri: 2 mile marine;
lumina din pupa: 2 mile marine;
lumina de remorcaj: 2 mile marine;
lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2
mile marine.

c) pentru navele cu o lungime mai mica de 12 m:

lumina de catarg: 2 mile marine;

lumina din borduri: 1 mile marine;
lumina din pupa: 2 mile marine;
lumina de remorcaj: 2 mile marine;
lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2
mile marine.

d) pentru navele sau obiectele remorcate care sunt partial in

imersiune si greu de observat:
o lumina alba vizibila pe intreg orizontul: 3 mile marine.
REGULA 23

Nave cu propulsie mecanica aflate in mars

a) O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa poarte:

i) o lumina de catarg la prova;

ii) o a doua lumina de catarg inapoia primei lumini de catarg si mai
sus decat aceasta; totusi, navele a caror lungime este mai mica de
50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;
iii) luminile din borduri;
iv) o lumina de pupa.

b)O nava cu perna de aer exploatata fara pescaj, in afara luminilor

prevazute la paragraful a) din prezenta regula, trebuie sa poarte o
lumina galbene, cu sclipiri, vizibila pe intreg orizontul.

c)

i) o nava cu propulsie macanica, cu lungime sub 12 metri, poate arata

in locul luminilor prescrise in paragraful a) al prezentei reguli, o
lumina alba vizibila pe intreg orizintul si luminile din borduri;

ii) o nava cu propulsie mecanica cu lungime mai mica de 7 metri si a

carei viteza maxima nu depaseste 7 noduri, poate, in locul luminilor
prescrise la paragraful a) din prezenta regula, sa poarte o lumina alba
vizibila pe intreg orizontul. De asemenea, aceasta nava, trebuie daca
este posibil, sapoarte si luminile din borduri;
iii) lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul a unei
nave cu propulsie mecanica cu lungimea sub 12 metri poate fi
deplasata pe axa longitudinala a navei daca montarea pe axa
longitudinala nu este posibila, cu conditia ca luminile din borduri sa fie
combinate intr-un felinar dispus pe axa longitudinala a navei, sau cat
mai aproape posibil de aceeasi axa a navei ca si lumina de catarg
sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul.

REGULA 24

Remorcari si impingeri

a) O nava cu propulsie mecanica care remorcheaza, trebuie sa

poarte:

i) in locul luminii prescrise in regula 23 a) i) sau a) ii), doua lumini de

catarg dispuse pe linie verticala; cand lungimea remorcii masurata de
la pupa navei care remorcheaza pana la extremitatea pupa a
convoiului remorcat este mai mare de 200 m, nava care remorcheaza
va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;

ii) luminile din borduri;

iii) o lumina de pupa;

iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminii de

pupa;
v) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai
mare de 200 m, un semn biconic.

b) O nava care remorcheaza prin impingere si o nava impinsa legata

printr-o legatura rigida astfel incat alcatuiesc o unitate compusa,
trebuie considerata ca o nava cu propulsie mecanica si sa poarte
luminile prescrise de Regula 23.

c) O nava cu propulsie macanica care impinge inainte sau

remorcheaza cuplat, cu exceptia cazului unei unitati compuse, trebuie
sa poarte:

i) in locul luminii prescrise la Regula 23 a) i) sau a) ii) la prova doua

lumini de catarg pe linie verticala;

ii) luminile din borduri;

iii) lumina de pupa.

d) O nava cu propulsie mecanica careia i se aplica prevederile

paragrafelor a) si c) de mai sus,trebuie sa se conformeze de
asemenea dispozitiilor de la Regula 23 a) ii).

e) O nava sau un obiect remorcat, altele decat cele mentionate in

paragraful g) al prezentei reguli, trebuie sa poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina de pupa;

iii) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai
mare de 200 metri, un semn biconic.

f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse in grup,

trebuie sa corespunda cu acelea ale unei singure nave:

i) o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie

sa poarte la extremitatea sa prova,luminile din borduri;

ii) o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa si la

extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.

g)O nava sau un obiect remorcat care este partial in imersiune si

greu de observat, sau o combinatie de astfel de nave sau de obiecte
trebuie sa arate:

i) daca latimea este sub 25 metri, o lumina alba, vizibila pe intreg

orizontul, la sau langa extremitatea prova si una la sau langa
extremitatea pupa, exceptie facand dracoanele, care nu sunt obligate
sa arate o lumina la sau langa extremitatea prova;

ii) daca latimea este de 25 metri sau mai mult, doua lumini albe,
suplimentare, vizibile pe intreg orizontul, la sau langa extremitatile
latimii sale;

iii) daca lungimea depasesta 100 metri, luminle albe suplimentare,

vezibile pe intreg orizontul intre luminile prescrise in aliniatele i) si ii),
asfel incat distanta dintre lumini sa nu depaseasca 100 metri;

iv) un semn biconic la sau langa extremitatea pupa a ultimei nave sau
ultimului obiect remorcat si daca lungimea remorcii depaseste 200
metri, un semn biconic suplimentar in locul cel mai vizibil, sau cat mai
aproape posibil spre prova.

g) In cazul in care indiferent din ce cauza, o nava sau un obiect

remorcat este in imposibilitate de a arata luminile sau semnele
prescrise in paragraful e) sau g) al prezentei reguli, trebuie luate toate
masurile posibile pentru a lumina nava sau obiectul remorcat sau cel
putin pentru a indica prezenta unei astfel de nave sau obiect.

i. Atunci cand dintr-un mod justificat este impracticabil pentru o nava

care nu este in mod obisnuit angajata in operatiuni de remorcaj, sa
arate luminile continute in paragraful a) sau c) ale prezentei reguli, o
astfel de nava nu este obligata sa arate luminile prescrise pentru
cazul cand remorcheaza o alta nava in pericol sau care necesita
ajutor. Trebuie luate toate masurile posibile pentru a indica natura
relatiei dintre nava remorcher si nava remorcata, conform
prevederilor din Regula 36, in special prin iluminarea paramei de
remorcaj.

REGULA 25

Nave cu vele in mars si nave cu rame

a) O nava cu vele in mars trebuie sa poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina de pupa.

b) La o nava cu vele, cu lungimea sub 20 metri, luminile prescrise in

paragraful a) al prezentei reguli pot fi combinate intr-un felinar situat
la sau langa marul de la catarg in locul cel mai vizibil.
c) In afara de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula, o
nava cu vele in mars poate purta, la mar sau la partea superioara a
catargului in locul unde sunt cel mai vizibile, doua lumini pe verticala,
vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie iar cea
inferioara verde. Totusi, aceste lumini nu trebuie sa fie purtate in
acelasi timp cu felinarul autorizat din paragraful b) din prezenta
regula.

d)

i) O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, daca este

posibil, sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar in
cazul ca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice
moment, pentru evitarea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un
felinar aprins cu lumina alba;

ii) O nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula

pentru navele cu vele, dar daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita
sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna
electrica sau un felinar cu lumina alba.

e) O nava care se deplaseaza in acelasi timp cu vele si cu ajutorul

uni aparat propulsor, trebuie sa poarte la prova in locul cel mai vizibil,
un semn de forma conica, cu varful in jos.

REGULA 26

Nave de pescuit
a) O nava care escuieste, atat in mars cat si la ancora nu trebuie sa
poarte decat luminile si semnele prescrise de prezenta regula.

b) O nava care trauleaza, adica trage prin apa un traul sau o alta
unealta de pescuit, trebuie sa poarte:

i) doua lumini pe verticala vizibile pe tot orizontul, lumina superioara

fiind verde iar cea inferioara alba, sau un semn alcatuit din doua
conuri, unul deasupra altuia cu varfurile unite;

ii) o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decat aceea a

luminii verzi vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia. Navele cu
o lungime mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta
lumina, dar o pot face;

iii) cand navele se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise

prin paragraful prezent, luminile din borduri si lumina din pupa.

c) O nava care pescuieste, altfel decat prin traulare, trebuie sa

poarte:

i) doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul, lumina

superioara fiind rosie si lumina inferioara fiid alba sau un semn
alcatuit din doua conuri suprapuse unite la varf;

ii) daca uneltele sale de pescuit se intind pe o distanta orizontala mai

mare de 150 metri incepand de la nava, o lumina alba vizibila pe tot
orizontul, sau un con cu varful in sus, in directia uneltelor de pescuit;

iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara luminilor prescrise in

prezentul paragraf, luminile din borduri si lumina de pupa.
d) Semnele suplimentare descrise de Anexa II se aplica navelor
angajate in operatiuni de pecuit in apropierea altor nave ce executa
operatiuni de pescuit.

e) O nava care nu pescuieste nu trebuie sa poarte luminile sau

semnele prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise
pentru o nava de lungimea sa.

REGULA 27

Nave care nu sunt stapane pe manevra sau cu capacitate

de manevra redusa

O nava care nu este stapana pe manevra trebuie sa poarte:

i) in locul cel mai vizibil, doua lumini rosii pe linie verticala, vizibile pe
intreg orizontul;

ii) in locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemanatoare pe linie
verticala;

iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise in

prezentul paragraf, luminile din borduri si o lumina de pupa.

b) O nava cu capacitate de manevra redusa, alta decat o nava care

face operatiuni de deminare, trebuie sa poarte:
i) in locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticala, vizibile pe intreg
orizontul, lumina de sus si lumina de jos fiind rosii, iar lumina din
mijloc alba;

ii) in locul cel mai vizibil, trei semne pe linie verticala, semnul superior
si inferior fiind cate o bula, iar semnul din mijloc fiind un bicon;

iii) cand nava care se deplaseaza prin apa, in afara de luminile

prescrise la alineatul i), lumina sau luminile de catarg, luminile din
borduri si lumina de pupa;

iv) cand nava este la ancora, in afara de luminile si semnele descrise

la alineatele i) si ii) luminile sau semnele prescrise de Regula 30.

c) O nava cu propulsie mecanica, angajata intr-o operatiune de

remorcaj, de o asemenea natura incat se reduce mult capacitatea de
abatere din drum a navei care remorcheaza si a remorcii sale, trebuie
sa poarte pe langa luminile sau semnele prescrise in Regula 24 a),
luminile sau semnele prescrise in alineatele b), i) si ii) ale prezentei
reguli.

d) O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub apa si

avand capacitate de manevra redusa, trebuie sa poarte luminle si
semnele prescrise la paragraful b), i), ii) si iii) din prezenta regula si
atunci cand exista un obstacol trebuie sa poate in plus:

i) doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau doua bule pe

aceeasi verticala pentru a indica partea in care se afla obstacolul;

ii) doua lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau doua biconuri pe
verticala, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;
iii) cand se afla la ancora, luminile sau semnele prescrise in acest
paragraf in locul luminilor sau semnelor prescrise de Regula 30.

e) Ori de cate ori marimea unei nave angajate in lucrari cu scafandrii,

face imposibile expunerea tuturor luminilor sau semnelor prescrise de
paragraful d) al acestei reguli, aceasta nava va trebui sa expuna
urmatoarele:

i) trei lumini vizibile pe intreg orizontul dispuse pe verticala, in locul

cel mai vizibil. Lumina de sus si cea de jos trebuie sa fie rosie, iar cea
din mijloc alba;

ii) o reproducere rigida de cel putin 1 metru inaltime a pavilionului "A"

din Codul International de Semnale. Trebuie sa se ia masuri pentru
ca aceasta reproducere sa fie vizibila pe tot orizontul.

f) O nava angajata in operatiuni de deminare trebuie sa poarte pe

langa luminle prescrise in Regula 23 pentru o nava cu propulsie
mecanica, sau luminle si semnele prescrise pentru o nava la ancora
in Regula 30, dupa caz, trei lumin verzi vizibile pe intreg orizontul sau
trei bule. Una din aceste lumini sau unul din semne, trebuie arborat
langa marul catargului prova si cate unul la fiecare capat al vergii
catargului prova. Aceste lumini sau semne indica faptul ca este
periculoasa apropierea unei alte nave la o distanta mai mica de 1000
metri de nava ocupata cu deminarea.

g) Navele cu lungime mai mica de 12 metri, cu exceptia celor

angajate in operatiuni cu scafandrii, nu trebuie sa expuna luminile si
semnele prescrise in aceasta regula.
Semnele prescrise in aceasta regula nu sunt semnale de nave in
pericol si care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac
obiectul Anexei IV al prezentului regulament.
REGULA 28

Nave stanjenite de pescaj

O nava cu propulsie mecanica stanjenita de pescajul sau, in afara de

regulile prescrise pentru navele cu propulsie mecanica prin Regula
23, poate sa poarte in locul cel mai vizibil trei lumini rosii pe linie
verticala vizibile pe intreg orizontul sau semn cilindric.

REGULA 29

Nave de pilotaj

a) o nava aflata in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:

i) la marul catargului sau aproape de acesta, doua lumini pe verticala,

vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind alba si cea
inferioara rosie;

ii) cand este in mars, in plus luminile din borduri si lumina de pupa;

iii) la ancora, in afara de luminile prescrise in alineatul i), in plus

luminile sau semnalele prescrise in Regula 30 pentru navele aflate la
ancora.
b) O nava de pilotaj cand nu este in serviciul de pilotaj trebuie sa
poarte luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.

REGULA 30

Nave ancorate sau esuate

a) O nava la ancora va purta:

i) la partea din prova o lumina alba vizibila pe intreg orizontul sau o

bula;

ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decat lumina prescrisa la
alineatul i) o lumina alba vizibila pe intreg orizontul.

b) O nava ancorata, avand o lungime mai mica de 50 metri poate

purta, in locul cel mai vizibil, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul
in locul luminilor prescrise la paragraful a) al aceste reguli.

c) O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucru

disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale.
Aceasta dispozitie este obligatorie pentru navele a caror lungime este
egala cu 100 metri sau mai mare.

d) O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a)

sau b) din prezenta regula si in plus, la locul cel mai vizibil:
i) doua lumini rosii, vizibile pe intreg orizontul, dispuse pe verticala;
ii) trei bule dispuse pe verticala;

e) O nava cu lungime mai mica de 7 metri, cand este ancorata, dar

nu in interiorul sau in apropierea unei treceri inguste, senal sau loc de
ancoraj, sau acolo unde alte nave naviga in mod obisnuit, este
obligata sa arate luminile sau semnele prescrise in paragrafele a) si
b) din prezenta regula.

f) O nava cu lungime mai mica de 12 metri, atunci cand este esuata,

nu trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise in subparagrafele
d) i) sau ii) ale prezentei reguli.

REGULA 31

Hidroavioane

Un hidroavion care este in imposibilitate de a purta luminile si

semnele cu caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile din
aceasta parte trebuie sa poarte lumini sau semne apropiindu-se cat
mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.

REGULA 32

Definitii
a) Termenul "fluier" inseamna orice aparat de semnalizare sonora
capabil sa emita sunetele prescrise si conforme din anexa III a
prezentului regulament.

b) Expresia "sunet scurt" inseamna un sunet a carui durata este de

aproximativ 1 secunda ( . ).

c) Expresia "sunet lung" inseamna un sunet a carui durata este de 4

pana la 6 secunde ( __ ).

REGULA 33

Echipament pentru semnale sonore

a) O nava avand lungime de 12 m sau mai mare trebuie sa fie

prevazuta cu un fluier si un clopot, iar o nava a carei lungime este de
100 m sau mai mare trebuie sa aiba in plus, un gong al carui sunet
sau timbru nu trebuie sa poata fi confundat cu acelea ale clopotului.
Fluierul, clopotul si gongul trebuie sa satisfaca specificatiile din Anexa
III a prezentului Regulament. Clopotul sau gongul, sau amandoua,
pot fi inlocuite cu alt echipament avand, respectiv, aceleasi
caracteristici sonore, cu conditia sa fie posibila intotdeauna
actionarea manuala pentru producerea semnalelor prescrise.

b) O nava cu o lungime mai mica de 12 m nu este obligata sa aiba la

bord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful (a)
din prezenta regula, dar trebuie in lipsa acestora, sa fie dotata cu un
alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.
REGULA 34

Semnale de manevra si de atentionare

a) Atunci cand navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie

mecanica in mars, manevrand asa cum este autorizat sau prescris de
prezentele Reguli, trebuie sa indice aceste manevre prin urmatoarele
semnale, emise cu fluierul:

un sunet scurt pentru a spune: "VIN LA TRIBORD" ( . );

doua sunete scurte pentru a spune: "VIN LA BABORD" ( . . );
trei sunete scurte pentru a spune "AM MASINA INAPOI" ( . . . );

b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la

paragraful (a) cu semnale luminoase repetate, daca este necesar, pe
toata durata manevrei;

(i) aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie:

o sclipire pentru a spune: "VIN LA TRIBORD";
doua sclipiri pentru a spune: "VIN LA BABORD";
trei sclipiri pentru a spune: "AM MASINA INAPOI".

(ii) fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda, intervalul

intre sclipiri sa fie aproximativ 1 sec. si intervalul intre semnalele
succesive trebuie sa fie de cel putin 10 sec;

(iii) lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie o
lumina alba vizibila pe intreg orizontul la o distanta de cel putin cinci
mile marine si trebuie sa fie conforma dispozitiile din Anexa I a
acestor reguli.
c) Cand navele sunt in vedere intr-un senal sau cale de acces
ingusta:

(i) o nava care intentioneaza sa depaseasca o alta nava conform

dispozitiilor din regula (9) (e) (i), trebuie sa indice intentia sa emitand
cu fluierul semnalele urmatoare:

doua sunete lungi urmate de un sunet scurt pentru a spune:

"INTENTIONEZ SA VA DEPASESC PRIN TRIBORD" ( __ __ . );

doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune:

"INTENTIONEZ SA VA DEPASESC PRIN BABORD" ( __ __ . . ).

(ii) nava care urmeaza a fi depasita trebuie, manevrand conform

dispozitiilor din regula (9) (e) (i) sa-si dea acordul sau emitand cu
fluierul urmatorul semnal:
un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si un sunet scurt, emise
in aceasta ordine ( __ . __ . ).

d) Cand doua nave care sunt in vedere si se apropie una de alta dar
dintr-o cauza oarecare una din ele nu intelege intentiile sau actiunile
celeilalte, sau nu stie daca cealalta nava ia masuri sufuciente pentru
a evita coliziunea, nava care are indoieli va exprima imediat emitand
cu fluierul o serie rapida de cel putin cinci sunete scurte. Acest
semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcatuit din cel putin
cinci sclipiri scurte si rapide. ( . . . . . ).

e) O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal de o

cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol,
trebuie sa mita un sunet lung ( __ ). Orice nava care vine in directia
sa si care aude semnalul din cealalta parte a cotului sau inapoia
obstacolului trebuie sa raspunda la acest semnal emitand un sunet
lung ( __ ).
f) Cand la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare de
100 m unul de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emiterea
semnalelor de manevra si a semnalelor de avertizare decat un singur
fluier.

REGULA 35

Semnale sonore in vizibilitate redusa

Atat ziua cat si noaptea inauntrul sau inapropierea unei zone in care
vizibilitatea este redusa, semnele prescrise de prezenta regula
trebuie sa fie folosite dupa cum urmeaza:

a) O nava cu propulsie mecanica care se deplaseaza prin apa,

trebuie sa emita un sunet lung la intervale care nu vor depasi doua
minute ( __ );

b) O nava cu propulsie mecanica in mars, dar stopata si care nu se

mai deplaseaza prin apa, trebuie sa emita la intervale care nu vor
depasi doua minute doua sunete lungi separate printr-un interval de
aproximativ doua secunde ( __ __ );

c) O nava care nu este stapana pe manevra, o nava a carei

capacitate de manevra este redusa, o nava stanjenita de pescajul
sau, o nava cu vele, o nava care pescuieste si o nava care
remorcheaza sau impinge o alta nava, trebuie sa emita in locul
semnalelor prescrise la pragrafele a) si b) trei sunete consecutive, si
anume: un sunet lung urmat de doua sunete scurte, la intervale ce nu
vor fi mai mari de doua minute ( __ . . );
d) O nava angajata in operatiuni de pescuit, cand se afla la ancora si
o nava cu capacitate de manevra redusa cand isi desfasoara
activitatea la ancora trebuie sa emita in locul semnalelor prescrise in
paragraful g) al prezentei reguli, semnalul prescris in paragraful c) al
prezentei reguli;

e) O nava remorcata sau in cazul in care se remorcheaza mai multe

nave, ultima nava din convoi, daca are echipaj la bord, trebuie sa
emita la intervale nu mai mari de doua minute patru sunete
consecutive si anume: un sunet lung lung urmat de trei sunete scurte.
Cand este posibil, acest semnal trebuie emis imediat dupa semnalul
emis de nava care remorcheaza ( __ . . . );

f) Atunci cand un remorcher impingator si o nava impinsa inainte sunt

conectate rigid, formand o unitate compusa, ele trebuie considerate
ca o nava cu propulsie mecanica si trebuie sa emita semnalele
prescrise in paragrafele a) sau b) ale prezentei reguli.

g) O nava aflata la ancora trebuie sa bata clopotul rapid, timp de

aproimativ 5 secunde, la intervale de cel mult un minut. La o nava cu
lungimea de 100 m sau mai mult se va bate clopotul la prova navei si
imediat dupa aceea se va bate rapid gongul timp de aproximativ 5
secunde la partea din pupa a navei. O nava aflata la ancora poate, in
plus, sa emita trei sunete consecutive si anume, un sunet scurt, unul
lung si unul scurt pentru avertizarea unei nave care se apropie,
asupra pozitiei sale si posibilitatea unei coliziuni.

h) O nava esuata trebuie sa bata clopotul si daca este nevoie sa bata

gongul la paragraful g) ale prezentei reguli si in plus, imediat inainte
si dupa bataile rapide de clopot va emite trei lovituri de clopot,
separate si distincte, In plus, o nava esuata poate emite cu fluierul un
semnal corespunzator.

i) O nava cu lungimea de 12 m nu este obligata sa emita semnalele

mai sus mentionate, dar in cazul cand nu le emite trebuie sa emita un
alt semnal sonor, eficient, la intervale care sa nu depaseasca doua
minute.
j) O pilotina, atunci cand se afla angajata in serviciul de pilotaj, poate
sa emita, pe langa semnalele prescrise in paragrafele a), b) sau g)
ale prezentei reguli, un semnal de identificare constand din patru
sunete scurte ( . . . . ).

REGULA 36

Semnale pentru atragerea atentiei

Orice nava, daca socoteste ca este necesar sa atraga atentia unei

alte nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care sa nu
poate fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare
din prezentele reguli, sau sa indrepte lumina proiectorului sau, in
directia pericolului care ameninta nava, in asa fel incat lumina
proiectorului sa nu stanjeneasca alte nave. Orice lumina pentru
atragerea atentiei unei alte nave trebuie sa fie de o asemenea natura
incat sa nu poata fi confundata cu nici un mijloc de semnalizare de
navigatie. In intelesul acestor reguli trebuie evitata utilizarea luminilor
intrermitente sau rotative de mare intensitate cum ar fi luminile tip
stroboscop.

REGULA 37

Semnale de Pericol

O nava care este in pericol si cere ajutor trebuie sa foloseasca sau

sa arate semnalele descrise in Anexa IV a prezentului regulament.
 REGULA 38

Scutiri

Orice nava (sau categorie de nave) care indeplinesc prescriptiile

Regulilor Internationale din 1960 pentru prevenirea coliziunilor pe
mare si a carei chila a fost pusa, sau se afla intr-o faza de constructie
echivalenta, inainte de intrerea in vigoare a prezentului regulament,
poate beneficia de urmatoarele scutiri de la prevederile acestuia:

a) Instalarea luminilor a caror distanta de vizibilitate este prescrisa la

regula 22, patru ani incepand de la data intrarii in vigoare a
prezentului regulament.

b) Instalarea luminilor a caror culoare este prescrisa la sectiunea 7

din anexa I, patru ani socotiti de la data intrarii in vigoare a
prezentului regulament.

c) Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de

masurare britanic la sistemul metric si rotunjirea cifrelor masuratorilor,
scutire permanenta.

d)

i) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a caror

lungime este mai mica de 150 m, schimbare ce rezulta din
prescriptiile sectiunii 3 a), din anexa I a acestor reguli: scutire
permanenta;

ii) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor avand o

lungime de 150 m sau mai mare, care rezulta din prescriptiile
sectiunii 3 a) din anexa I a acestor reguli, 9 ani de la data intrarii in
vigoare a prezentului regulament.
e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescriptiilor de la
sectiunea 2 b) din anexa I a acestor reguli, 9 ani socotiti de la data
intrarii in vigoare a prezentului regulament.

f) Schimbarea locului luminilor din borduri rezultand din prescriptiile

sectiunii 2 g) si 3 b) din anexa I a acestor reguli, 9 ani de la data
intrarii in vigoare a prezentului regulament.

g) Specificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise

de anexa III a acestor reguli, 9 ani de la data intrarii in vigoare a
prezentului regulament.

h) Reamplasarea luminilor vizibile pe intreg orizontul in urma

prescriptiilor din sectiunea 9 b) a anexei i la prezentul regulament,
scutire permanenta.

ANEXA I

AMPLASAREA I CARACTERISTICILE TEHNICE ALE

LUMINILOR I SEMNELOR

1.Definiie

Expresia nlime deasupra punii nseamn nlime deasupra

punii continui celei mai de sus.
Aceast nlime trebuie msurat perpendicular,din punctul de sub
amplasamentul luminii.

2.Amplasarea i distana dintre lumini n plan vertical

 a) La bordul navelor cu propulsie mecanic a cror lungime este de 20
metri sau mai mare,luminile de catarg trebuie s fie aezate dup cum
urmeaz:
i) lumina de catarg prova sau dup caz lumina unic,trebuie s fie
la o nlime de cel puin 6 metri deasupra punii,iar dac limea navei este
mai mare de 6 metri,la o nlime deasupra punii cel puin egal cu aceasta
lime ,fr a fi totui necesar ca aceast nlime s fie mai mare de 12
metri;
ii) cnd exist dou lumini de catarg,lumina din pupa trebuie s se
afle pe verticala luminii din prova sau cu 4,5 metri mai sus dect aceasta.

b) Distana pe vertical dintre luminile de catarg ale navelor cu

propulsie mecanic,trebuie s fie astfel nct n condiii normale de asiet
lumina din pupa s poat fi totdeauna vzuta distinct deasupra luminii din
prova,de la distana de 1000 m din prova navei,privind de la nivelul mrii.

c) lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanic cu o lungime

de 12 metri sau mai mare,dar mai mic de 20 metri,trebuie s se afle la o
nlime de cel puin 2,5 m deasupra punii.

d) O nav cu propulsie mecanic cu o lungime mai mica de 12

metri,poate avea lumina cea mai de sus la o nlime mai mic de 2,5 metri
deasupra punii .Totui,atunci cnd are o lungime de catarg n afara de
luminile din borduri i lumina de pupa,aceasta lumina de catarg trebuie s se
afle la cel puin 1 metru deasupra luminilor din borduri.

e) Una dintre cele dou sau trei lumini de catarg prevzute pentru o
nav cu propulsie mecanic care remorcheaz sau mpinge o alt nav
trebuie s se gseasc n acelai loc cu lumina de catarg pupa,cu condiia c
n cazul n care se afl amplasat pe catargul pupa,s fie cu cel puin 4,5
metri mai sus n plan vertical,dect lumina de catarg prova.

f) i) lumina sau luminile de catarg prescrise n regula 23 a) trebuie

astfel amplasat nct s se afle deasupra i distinct de toate celelalte lumini
i obstacole ,exceptnd situaia descris n sub paragraful ii).
ii) cnd nu este posibil amplasarea luminilor vizibile pe ntreg
orizontul,prescrise prin regula 27 b) i) sau regula 28,sub luminile de
catarg,ele pot fi amplasate deasupra luminii ( luminilor) de catarg pupa sau
ntr-un plan vertical ntre lumina ( luminile) de la catarg prova i lumina
(luminile) de catarg pupa,cu condiia ca,n cel de-al doilea caz,s se respecte
cerina din seciunea 3 c) a prezentei anexe.

g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanic trebuie

s se gseasc la o nlime deasupra punii care s nu depeasc trei
sferturi din nlimea luminii de catarg prova .Ele nu trebuie aezate prea jos
pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.

h) Luminile din borduri atunci cnd sunt reunite ntr-un felinar

combinat i se afl la o nav cu propulsie mecanic cu lungime mai mic de
20 metri,trebuie s se afle la cel puin 1 metru sub lumina de catarg.
i) Atunci cnd regulile prevd dou sau trei lumini verticale,acestea
trebuie distanate n felul urmtor:
i) la bordul unei nave cu o lungime de 20 metri sau mai
mare,aceste lumini trebuie s fie distanate la cel puin 2 metri una de alta iar
lumina inferioara nu trebuie s fie la o nlime mai mic de 4 metri fa de
punte,n afara de cazul cnd nava trebuie s poarte o lumin de remorcaj;
ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mic de 20 metri,aceste
lumini trebuie s fie distanate cu cel puin 1 metru una de alta iar lumina
inferioar nu trebuie s se afle la o nlime mai mic de 2 metri de
punte,afar de cazul cnd nava trebuie s poarte o lumin de remorcaj.
iii) atunci cnd exista trei lumini,ele trebuie aezate la intervale
egale.

j) Lumina cea mai de jos din cele doua lumini vizibile pe ntreg
orizontul prevzute pentru o nava n curs de pescuit,trebuie s se afle
deasupra luminilor din borduri la o nlime cel puin egal cu dublul
distanei dintre cele dou lumini verticale.

k) Cnd se expun dou lumini de ancor,lumina de ancor prova

prescris de regula 30 a) i) nu trebuie s se gseasc la mai puin de 4,5
metri deasupra luminii din pupa .La bordul unei nave cu o lungime mai mare
de 50 metri,lumina de ancor din prova nu trebuie s fie la mai puin de 6
metri deasupra punii.

Amplasarea i distana dintre lumini n plan orizontal

 a) Cnd pentru o nav cu propulsie mecanic sunt prescrise dou
lumini de catarg,distana orizontal care le separ trebuie s fie cel
puin egal cu jumtatea lungimii navei fr ca totui s depeasc
100 metri .Lumina de catarg prova nu trebuie aezat,fa de prova
navei,la o distant mai mare de un sfert din lungimea navei.

b) La bordul unei nave cu propulsie mecanic cu o lungime de 20

metri,sau mai mare,luminile din borduri nu trebuie s se afle n faa
luminilor de la catargul din prova .Ele trebuie s se afle n
bordurile navei sau n apropierea acestora.

c) Cnd luminile prescrise n regula 27 b) i) sau regula 28,sunt

amplasate ntr-un plan vertical ntre lumina (luminile) de catarg
prova i lumina ( luminile) de catarg pupa,aceste lumini vizibile pe
ntreg orizontul,trebuie amplasate pe o distan n plan orizontal de
minim 2 metri de la axa longitudinal a navei,n direcia
transversal.

4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de direcie

pentru navele de pescuit,dragi i navele care efectueaz lucrri sub ap.

a) Lumina care indic direcia instalaiei de pescuit desfurat de o

nav care pescuiete,prevzut de regula 26 c) ii),trebuie s se afle
la o distan pe orizontal de cel puin 2 metri i cel mult 6 metri
fa de cele dou lumini roie i alb,vizibile pe ntreg orizontul
.Aceast lumin trebuie s se afle la o nlime care s nu fie nici
mai mare dect aceea a luminii albe vizibile pe ntreg orizontul i
prevzut de regula 26 c) i) i nici mai mic dect nlimea
luminilor din borduri.

b) Distana orizontal ntre luminile i semnele care indic la bordul

unei nave care dragheaz sau execut lucrri sub ap,partea
obstruat i/sau partea pe unde se poate trece,fr pericol aa cum
este prescris la regula 27 d) i) i ii),precum i luminilor i semnele
prevzute la regula 27 b) i) i ii),trebuie s fie ct mai mare
posibil,i,n orice caz,de cel puin 2 metri .Cea mai nalt din
aceste lumini sau semne,nu trebuie n nici un caz s fie aezat mai
sus dect lumina inferioar sau semnul inferior care face parte din
seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 b) i) i ii).
 5.Ecranele luminilor din borduri

Luminile din borduri pentru navele cu o lungime de 20 metri sau mai

mare,trebuie s fie prevzute n partea dinspre nav cu ecrane vopsite cu o
culoare negru mat i s fie conforme prescripiilor seciunii 9 din prezenta
anex.
La navele cu lungime mai mic de 20 metri,luminile din borduri,dac
este necesar s se conformeze cerinelor seciunii 9 din prezenta anex
trebuie s aib ecrane interioare vopsite cu o culoare negru mat .n cazul
unui felinar combinat,utilizndu-se un singur filament vertical i o seciune
foarte ngusta ntre sectoarele verde i rou,nu este necesar s se prevad
ecrane exterioare.

6.Semne

a) Semnele trebuie s fie negre i s aib urmtoarele dimensiuni:

i) o bul trebuie s aib un diametru de cel puin 0,6 m;
ii) un con trebuie s aib un diametru al bazei de cel puin
0,6 m i o nlime egala cu dublu diametrului su;
iii) un semn cilindric trebuie s aib un diametru de cel puin
0,6 metri i o nlime egala cu dublu diametrului su;
iv) un bicon este alctuit din dou conuri ca acele definite la
alineatul ii) de mai sus,avnd o baz comun.

b) Distana vertical dintre semne trebuie s fie cel puin 1,5 metri.

c) La bordul unei nave cu o lungime mai mic de 20 metri,semnele

pot avea dimensiuni mai mici ,dar proporionale cu dimensiunile
navei iar distana care le separa poate fi i ea redus corespunztor.

7.Culoarea luminilor

Cromaticitatea tuturor luminilor de navigaie trebuie s fie conform

cu urmtoarele norme,care se situeaz n limitele indicate de diagrama de
cromaticitate a Comisiei Internaionale de Iluminat( C.I.F).Luminile zonei
diferitelor culori,sunt date de coordonatele vrfurilor unghiurilor,care sunt
urmtoarele:
 i)alb
x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443
y 0,382 0,440 0,440 0,348 0 ,283 0,382

ii) verde
x 0,028 0,009 0, 300 0,203
y 0,385 0,723 0,511 0,356

iii) rou
x 0,680 0,660 0,737 0,721
y 0,320 0,320 0,265 0,259

iv) galben
x 0,612 0,618 0,575 0,575
y 0,382 0,382 0,425 0,406

8.Intensitatea luminilor

a) Intensitatea minim a luminilor trebuie s fie calculate cu ajutorul

formulei:
I = 3, 43
106 K -D
T D2
n care :
I= intensitatea luminoas n candeli n condiiile de serviciu;
-7
T= prag de iluminare 2 10 lux;
-7

D=distanta de vizibilitate ( btaie luminoas) a luminii n mile

marine;
K= Coeficient de transmisie atmosferic .Pentru luminile prescrise K
= cu 0,8 ceea ce corespunde unei vizibiliti meteorologice de cca. 13 mile
marine.

b) Tabelul de mai jos da cteva valori obinute cu ajutorul acestei

formule:

Distanta de vizibilitate ( btaie Intensitatea luminoasa a

luminii
Luminoasa) a luminii exprimata exprimat n candela
pentru
In mile marine D K -0,8
 1 0,9
2 4,3
3 12
4 27
5 52
6 94

9.Sectoare orizontale de vizibilitate

a) i) Luminile din borduri odat instalate pe nav,trebuie s aib
nainte ,intensitile minime cerute .Intensitile trebuie s scad
pn la a deveni practic nule ntre 1 i 3 grade n afara sectoarelor
prescrise;
ii) Pentru luminile de pupa i luminile de catarg i la limita
sectorului de vizibilitate aflat la 22,5 grade napoia traversului
pentru luminile din borduri,intensitile minime ce se cer,trebuie s
fie menionate pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regula
21,pn l 5 grade nuntrul acestor sectoare .ncepnd de la 5 grade
n interiorul sectoarelor prescrise,intensitatea poate scdea cu 50 %
pn la limitele sectoarelor prescrise,dup care trebuie s scad
continuu pn la a deveni practic nul la 5 grade cel mult n afara
sectoarelor prescrise.

b) Cu excepia luminilor de ancor prescrise la regula 30, care nu este

necesar s fie amplasate prea sus fa de punte,luminile vizibile pe
tot orizontul trebuie aezate astfel nct s nu fie mascate de
catarge,arborele gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoare
unghiulare mai mari de 6 grade.
 10.Sectoare verticale de vizibilitate

a) Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice,cu

excepia luminilor instalate la bordul navelor cu vele,trebuie s fie
astfel nct s asigure:
i) cel puin intensitatea minima necesar de la 5 grade
deasupra planului orizontal la 5 grade dedesubtul acestui
plan;
ii) cel puin 60% din intensitatea minima cerut,de la 7,5
grade deasupra planului orizontal pana la 7,5 grade
dedesubtul acestui plan.

b) n cazul navelor cu vele,sectoarele verticale de vizibilitate a

luminilor electrice trebuie s fie astfel nct s asigure:
i) cel puin intensitatea minim cerut de la 5 grade
deasupra planului orizontal la 5 grade sub acest plan;
ii) cel puin 50% din intensitatea minim cerut de la 25
grade deasupra planului orizontal la 25 de grade sub acest
plan.

c) Pentru alte lumini dect cele electrice,aceste specificri trebuie s

fie respectate ct se poate mai exact.

11.Intensitatea luminilor neelectrice

Luminile ne electrice trebuie s aib pe ct posibil intensitile

minime specificate n tabelul dat n sectiunea 8.

12. Lumini de manevr

Cu toate dispoziiile de la seciunea 2 f) ,lumina de manevr descris

la regula 34 b) trebuie s se afle n acelai plan longitudinal cu lumina sau
luminile de catarg i ,atunci cnd aceasta este posibil,la o distan vertical
de cel puin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu condiia s fie
aezat la o distan vertical de cel puin 2 metri deasupra sau sub lumina
de catarg pupa .Dac nu exist dect o singur lumin de catarg ,lumina de
manevra,trebuie s fie instalat n locul cel mai vizibil,la o distan vertical
de cel puin doi metri de lumina de catarg.
 13.Aprobare

Construcia felinarelor i a semnelor,precum i instalarea felinarelor la

bord trebuie s fie socotite satisfctoare de ctre autoritatea competent a
statului,sub a crui pavilion se afla nava.

ANEXA II

SEMNALE SUPLIMENTARE PENTRU NAVELE DE PESCUIT

CARE PESCUIESC N APROPIERE UNELE DE ALTELE

1.Generalitati

Luminile menionate n prezenta anex,dac sunt purtate ca aplicare a

dispoziiilor din regula 26 d), trebuie s fie aezate n locul cel mai vizibil ,la
cel puin 0,9 metri unele fa de altele ,i mai jos dect luminile prescrise de
regula 26 b) i) i c) i).Ele trebuie s fie vizibile pe ntreg orizontul la o
distan de cel puin o mil,ns aceasta distan trebuie s fie inferioara
distanei de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele reguli pentru
navele de pescuit.

2.Semnale penru nave trauler

a) Navele care pescuiesc cu ajutorul traulului sau oricrui aparat

imers,pot s poarte:
i) cnd lanseaz plasele: doua lumini albe pe linie
vertical;
ii) cnd trag plasele: o lumina alb aezat pe vertical
deasupra unei lumini roii;
iii) cnd plasele sunt prinse de un obstacol :doua lumini roii
pe linie vertical.
 b) Navele ce trauleaz n pereche pot purta:
i) n timpul nopii ,un proiector ndreptat ctre nainte i n
direcia celeilalte nave cu care formeaz echipa de traulat
n doi;
ii) Cnd lanseaz sau ridica plasele sau atunci cnd plasele
sunt reinute de un obstacol luminile prescrise de
seciunea 2 a) de mai sus.

3.Semnale pentru nave care pescuiesc cu plase punga

Navele ce pescuiesc cu plasa punga (seinere),n momentul

pescuitului,pot purta dou lumini galbene suprapuse.
Acestea trebuie s se aprind alternativ la fiecare secund,cu durate
egale de lumin i de obscuritate .Ele nu pot fi purtate dect atunci cnd
nava este stnjenit de ctre uneltele sale de pescuit.

ANEXA III

CARACTERISTICI TEHNICE ALE MATERIALULUI DE

SEMNALIZARE SONOR

1.F L U I E R E
a) Frecvena de btaie sonor

Frecvena fundamental a semnalului trebuie s fie cupris ntre 70 i

700 Hz i furniznd nivelele de presiune acustic specificate n seciunile 1
c).
Btaia sonor a semnalului unui fluier este determinate de
frecvene,care pot cuprinde frecvena fundamental,una sau mai multe
frecvene mai nalte,situate ntre 180 i 700 Hz( 1%) i furniznd nivelele
de presiune acustic specificate n seciunea 1 c).

b) Limitele frecvenelor fundamentale

Pentru ca s se poat garanta o mare varietate n caracteristicile

fluierelor,frecvena fundamental a unui fluier trebuie s fie cuprins ntre
limitele urmtoare:
i) ntre 70 i 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 metri
sau mai mare;
ii) ntre 130 i 350 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 75 metri
sau mai mare,dar mai mic de 200 metri;
iii) ntre 250 i 700 Hz la bordul unei nave cu lungimea mai mic
de 75 metri.

c) Intensitatea semnalului i btaia sonor

Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie s asigure n direcia

intensitii sale maximale,la o distana de 1 metru i cel puin n banda de o
treime de octav situate n gama frecvenelor 180- 700 Hz( 1%),un nivel
de presiune acustic de cel puin egal cu valoarea corespunztoare din
tabelul urmtor:

Lungimea navei n metri Nivelul de presiune acustic Btaie

sonor
la un metru n decibeli,raportat n
mile
la 2 x 10 N/m(Benzi de o treime
marine
de octava)
200 i mai mult 1 43
2
75 i peste,dar mai puin de

200. . 138
1,5
20 si peste dar mai puin de
 75.. 130
1
mai puin de 20 120
0,5

Btaie sonor a fost indicate n acest tablou cu titlu de informare .Ea

corespunde aproximativ cu distana la care un fluier poate fi auzit pe axul
sau nainte,cu o probabilitate e 90% n aer calm,la bordul unei nave unde
nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu ( adic 68 db
n banda octavei centrate pe frecvena 250 hz i la 63 db n banda octavei
centrate de 500 Hz).
n practic distana la care un fluier poate fi auzit este foarte variabil
i depinde mult de condiiile meteorologice.
Valorile artate pot fi considerate caracteristice,dar n caz de vnt
puternic sau cnd nivelul zgomotului la posturile de ascultare este
ridicat,btaia sonor poate fi redus.

d) Caracteristicile direcionale

n toate direciile planului orizontal cuprinse ntr-un sector de 45 de

grade n raport cu axa,nivelul de presiune acustica al unui fluier
direcional,nu trebuie s fie sczut mai mult de 4 db fa de nivelul de
presiune acustic pe axa. n orice alt direcie a planului orizontal,nivelul de
presiune acustic nu trebuie s fie sczut cu mai mult de 10 db fa de
nivelul presiunii acustice pe ax,astfel nct btaia n orice direcie s fie
egal cu cel puin jumtate din btaia pe axa .Nivelul de presiune acustic
trebuie s fie msurat n banda de o treime de octav care produce btaie
sonor.

e) Amplasarea fluierelor

Atunci cnd un fluier direcional este folosit ca fluier unic la bordul

unei nave el trebuie s fie instalat astfel nct s produc intensitatea sa
maxim ctre naintea navei.

Fluierele trebuie aezate ct mai sus posibil la bordul navei pentru a se

reduce interceptarea de ctre obstacole a sunetelor emise i pentru a se
reduce ct mai mult posibil riscurile tulburrii auzului la membrii
echipajului,nivelul de presiune acustica al semnalului propriu al navei nu
trebuie s depeasc 110 db(A) la posturile de ascultare i nu ar trebui pe
ct posibil s depeasc 100 db 9(A).

f) Instalarea mai multor fluiere

Dac la bordul unei nave fluierele sunt instalate la mai mult de 100
metri unele fa de altele,ele trebuie montate astfel nct s nu poat fi
acionate simultan.

g) Sistem de fluiere

Dac din cauza unor obstacole,cmpul acustic al unui singur fluier sau
al unuia dintre fluierele menionate n paragraful f) de mai sus risc s
prezinte o zon n care nivelul acustic al semnalului s fie redus simitor,se
recomand folosirea unui sistem de fluiere instalate astfel nct s se evite
aceasta micorare a nivelului acustic. n sensul acestor reguli,un sistem de
fluiere este socotit ca un fluier unic .Fluierele unui asemenea sistem nu
trebuie s fie aezate la mai mult de 100 metri unele de altele i trebuie
montate astfel nct s poat fi acionate simultan .Frecvenele lor trebuie s
difere unele fa de altele cu cel puin 10 Hz.

2. CLOPOT SAU GONG

a) Intensitatea semnalului

Un clopot,un gong sau orice alt dispozitiv avnd caracteristici acustice

asemntoare,trebuie s produc un nivel de presiune acustica de cel puin
110 db la un metru fa de el.

b) Construcie

Clopotele i gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la

coroziune i concepute astfel nct s redea un sunet clar.
Diametrul deschiderii clopotului nu trebuie s fie mai mare de 300
mm la navele cu o lungime mai mare de 20 metri si 200 mm la navele cu o
lungime cuprins ntre 12 m i 20 m,atunci cnd este posibil,se recomand
instalarea unei limbi de clopot cu comand,mecanic,astfel nct s asigure o
for de impact constant,ns trebuie s fie posibila i acionarea sa manual
.Masa limbii clopotului nu trebuie s fie mai mic de 3% fa de acea a
clopotului.
 3.A P R O B A R E

Construirea i funcionarea echipamentului de semnalizare sonor ca

i instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfctoare de ctre
autoritatea competent a statului sub al crui pavilion se afla nava.

ANEXA IV

SEMNALE DE PERICOL

1) Semnalele urmtoare,folosite sau artate mpreun sau separate

arat un pericol i nevoia de ajutor:
a) o lovitur de tun sau alte semnale explosive trase la intervale
de circa un minut;
b) sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale
de cea;
c) fuzee sau bombe proiectnd stele roii lansate una cte una
la intervale scurte;
d) semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice alt sistem de
semnalizare,compus din grupul --- (S.O.S) din
codul morse;
e) semnal radiotelefonic constnd din cuvntul Mayday;
f) arborarea pavilioanelor N.C din codul internaional de
semnale;
g) semnal constnd dintr-un pavilion ptrat avnd deasupra sau
dedesubt o bul sau un obiect asemntor;
h) flcri pe nav ( din cele ce pot fi produse prin arderea unui
butoia cu gudron,un butoia cu ulei,etc.);
i) fuzee cu parauta sau o lumina de mn care produce o
lumin roie;
j) semnal fumigen producnd un fum portocaliu;
k) micri lente i repetate de sus n jos a braelor lateral;
l) semnal de alarma radiotelegrafic;
m) semnal de alarma radiotelefonic;
n) semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea
sinistrelor.
2. Este interzis folosirea oricruia din semnalele de mai sus,n afar
de cazul cnd se indic un pericol sau nevoie de ajutor ,ct i folosirea
altor semnale care putea fi confundate cu unul din semnalele de mai
sus.

3. Este necesar s se dea atenie capitolelor corespunztoare din Codul

Internaional de semnale,Manualului de cutare i salvare pentru uzul
navelor de comer i semnalelor urmtoare:
a) un ptrat din pnz portocalie cu un cerc de culoare neagr,sau
cu un sistem asemntor( pentru reperare aerian);
b) colorant pentru ap.