Canalul Panama

Canalul Panama uneste Golful Limon din sud-vestul Marii Caraibilor cu

Golful Panama de pe tarmul Pacific al Americii Centrale, fiind dotat cu cel mai
mare sistem de ecluze din lume.
Principalele caracteristici ale Canalului Panama sunt urmatoarele:
- lungime : 81.3 km
- latime : 91-300 m
- adancime : 12.5 m
- nivelul cel mai ridicat al apelor Canalului Panama fata de nivelul
oceanului (nivel asigurat cu ajutorul sistemului de ecluze) : 26 m
- durata tranzitarii unei nave prin canal : 15 ore (in medie), putind fi
de la 12 la 15 ore
- dimensiunile maxime ale unei nave acceptate pentru tranzitarea
canalului sunt urmatoarele:
lungime : 254.5 m
latime : 32.3 m
pescaj : 12.2 m
- tonajul maxim admis : 75 000 t
- viteza navelor la tranzitarea canalului este :
6 8 nd in enalul Gaillard
12 18 nd in rest
- canalul poate realiza 48 de ecluzari pe zi care pot include 60 70
nave de marimi medii
Istoria consemneaza ca in anul 1524 regele Carlos al 5 lea (Carlos Quinto) al
Spaniei a dispus pentru prima oara studierea si elaborarea planurilor in vederea
construirii unui canal navigabil care sa taie istmul Panama dintre cele doua
Americi si sa faca legatura interoceanica, dar proiectul a ramas nerealizat .
In anul 1876 misiunea construirii Canalului Panama este incredintata
aceluiasi iginer francez Ferdinant de Lesseps care construieste si Canalul Suez.
Lucrarile demareaza in anul 1880, dar compania franceza care se angajase sa
realizeze proiectul (French Canal Company) d faliment. O alta companie preia
lucrarile in anii 1894-1900, dar si aceasta se soldeaza cu un esec din cauza bolilor
care au afectat zona (20 000 lucratori au murit in acest timp din cauza bolilor) si
mai ales a problemelor financiare.

In anul 1903 Panama se desprinde de Columbia ca stat. Noul stat creat,

Panama, semneaza cu S.U.A. in februarie 1904 un tratat de construire a Canalului
Suez, tratat prin care statul Panama ceda catre S.U.A. o fisie de teritoriu lata de
aproximativ 10 Mm si lung de 50 Mm, aceasta zona fiind considerata teritoriu
american pina la 1 octombrie 1979, cand acesta zona a devenit teritoriu panamez,
S.U.A. pstrndu-i dreptul de administrare a canalului pn in anul 1999.
Lucrarile de constructie ale canalului incep in mai 1904 si se incheie 10
ani mai tirziu, deschiderea oficiala a acestei cai de comunicatii dintre Atlantic si
Pacific fcndu-se la 15 august 1914.
Canalul Panama cuprinde urmatoarele sectoare mai importante:
- un prim sector ce se intinde de la digurile de aparare dinspre
Oceanul Atlantic pina la Lacul Gatun. In acest sector, in partea de
nord a canalului se afla portul Cristobal (intrarea dinspre Atlantic),
protejat de digurile de aparare ce marcheaza intrarea in rada
portului. La sud de portul Cristobal se afla primul (sistem de
ecluze) grup de ecluze denumit ecluzele Gatun, alcatuit din trei
ecluze ce asigura ridicarea navelor ce vin dinspre Atlantic, de la
nivelul marii pina la nivelul Laculului Gatun, destul de aproape de
Oceanul Atlantic situat la 26 m deasupra oceanului.
- un al doilea sector de la iesirea din ecluzele Gatun, de-a lungul
lacului Gatun, ce se intinde aproximativ 40 km pn la intrarea in
Masivul Culebra. Lacul Gatun este un lac artificial care are o
suprafata de 425 km2 si care a fost creat prin indiguirea raului
Chagres. Zona Gatun Lake are o adancime mai mare decat
adancimea medie a canalului, fapt ce permite stationarea navelor la
ancora in apropierea ecluzelor Gatun si fluidizarea traficului in
ambele sensuri, latimea lacului permitand trecerea concomitenta a
navelor care vin din sensuri diferite. Zona din jurul Lacului Gatun
ofera o priveliste tipica junglei tropicale.
- un al treilea sector in care Canalul Panama traversaza Masivul
Culebra de-a lungul unui defileu lung de 13.6 km, denumit enalul
Gaillard (in memoria inginerului David Dubose Gallard care a
condus lucrarile de escavare in acest sector dificil). In zona
Senalului Gaillard, portiunea cea mai ingusta a canalului, latimea la
suprafata este de 300 m, iar latimea la fund de 90 m.
- un al patrulea sector incepe la capatul sudic al Senalului Gaillard,
unde navele intra in prima ecluza din cel de-al doilea grup de
ecluze. Prin intermediul acestei ecluze denumita Pedro Miguel
Locks cu o latime de 305 m si o latime de 33.5 m navele coboara
pina la nivelul micului lac Miraflores situat la 16.5 m deasupra

oceanului.Dupa ce iese din ecluza Pedro Miguel si se naviga circa

1.6 km pe Lacul Milaflores, se ajunge la ecluzele Miraflores, in
numar de doua, fiecare avand lungimea de 305 m si latimea de 33.5
m. Prin intevalul celor doua ecluze navele coboara la nivelul apelor
Oceanului Pacific si intra pe cursul semnalizat al lui Rio Grande.
Acest al patrulea sector se termina la iesirea navelor din sectorul
Miraflores.
- un al cincilea sector al Canalului Panama, care este ultima portiune
pana la Oceanul Pacific, se intinde pe aproximativ 13 km urmand
senalul navigabil de pe Rio Grande, trecand pe langa portul Balboa,
de langa orasul Panama.
Importanata economica deosebita a Canalului Panama consta in faptul ca el
permite scurtarea considerabila a cailor maritime ce fac legatura intre bazinul
Oceanului Atlantic si cel al Oceanului Pacific. Au fost mult scurtate traseele
maritime care unesc porturile europene cu porturile de pe coasta de vest ale
Americii. O economie si mai mare s-a obtinut pe rutele ce leaga porturile de pe
coastele estice ale Americii de Nord si Centrale cu porturile de pe coastele de
vest ale Americii, navele nemaifiind nevoite sa ocoleasca America de Sud decat
in cazul in care pescajul si marimea lor nu le permite tranzitarea Canalului
Panama.
Cateva exemple sunt edificatoare pentru a arata cele afirmate mai sus:
a) Trasee plecand de la Liverpool:
Liverpool San Francisco:
- prin Canalul Panama = 7 830 Mm
- prin Strmtoarea Magelan
=13 500 Mm
- distanta economisita = 5 670 Mm
Liverpool Valparaiso (Chile):
- prin Canalul Panama = 7 200 Mm
- prin Str. Magelan
= 8 740 Mm
- distanta economisita = 1 540 Mm
Liverpool Wellington (Noua Zeelanda):
- prin Canalul Panama = 11 000 Mm
- prin Str. Magelan
= 12 200 Mm
- distanta economisita = 1 200 Mm
b) Trasee plecand de la New York:
New York San Francisco:
- prin Canalul Panama = 5 200 Mm

- prin Str. Magelan

= 13 100 Mm
- distanta economisita = 7 000 Mm
New York Valparaiso (Chile):
- prin Canalul Panama = 4 600 Mm
- prin Str. Magelan
= 13 900 Mm
- distanta economisita = 7 900 Mm
New York Yokohama:
- prin Canalul Panama = 9 700 Mm
- prin Str. Magelan
= 13 000 Mm
- distanta economisita = 3 300 Mm
Totusi, la ora actuala, Canalul Panama nu satisface cerintele navigatiei
moderne, mai ales din cauza ngustimii ecluzelor care nu permit trecerea
supertancurilor, a marilor nave transoceanice de pasageri si a altor nave mari.
Traficul prin Canalul Panama este de circa 3 ori mai mic decat prin Canalul Suez.
Din aceste motive SUA studiaza posibilitatile construirii unui alt canal intre
Atlantic si Pacific, in privinta caruia se duc negocieri cu statele Panama, Columbia,
Nicaragua si Costa Rica. Se au in vedere mai multe variante, toate fiind in studiu si
investigatii pe teren.
Intr-o prima varianta SUA a analizat posibilitatea de a construi un nou canal
care sa dubleze actualul Canal Panama. In doua din aceste proiecte se prevede ca
viitorul canal sa treaca tot pe teritoriul panamez, iar a treia varianta prevede ca
traseul canalului sa treaca prin Columbia. O a patra varianta vizeaza traversarea
statului Nicaragua si o parte din Costa Rica, care sa urmeze valea raului San Juan
si sa aiba o lungime de 259 km. Costul acestui canal a fost evaluat la 1,9 miliarde
dolari. Una din cele doua variante panameze ale noului proiect prevede construirea
unui al doilea canal pe teritoriul statului Panama, la o mica departare de actualul
canal, noul canal urmand sa aiba o lungime de 68 km si sa coste 620 milioane
dolari. Atentia specialistilor este retinuta indeosebi de proiectul care urmareste
construirea unui canal nou pe teritoriul Columbiei, intre localitatile Atranto si
Truando, lungimea acestui canal fiind preconizata la 189 km, iar costul la 1,2
miliarde dolari.
Toate cele 4 variante au in vedere constructia canalului la nivelul marii, nefiind
necesare ecluze, ceea ce ar reduce numarul de salariati care vor fi folositi la
lucrarile de intretinere si exploatare.
Specialistii nord americani nu exclud nici varianta largirii actualului canal si
suprimarii ecluzelor, ceea ce ar reduce considerabil amploarea si costul lucrarilor.
12.2.2 Reguli privind accesul, navigatia si tranzitarea prin Canalul
Panama :

Schema generala a marcajului si sistemul de balizaj al canalului sunt in

planul Canalului Panama care se poate obtine de la Compania Canalului
Panama sau de la cele doua statii de pilotaj care se afla in portile Cristobal la
intrarea din Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea din oceanul Pacific.
Cu 48 ore inaintea sosirii navei in zona canalului se transmit prin radio
urmatoarele informatii:
-

numrul de identificare dat de canal

data si ora sosirii
pescajul prova si pescajul pupa (in picioare)
numele navei
orice schimbare in constructia navei de la ultima trecere prin canal
daca nava acosteaza la Balboa sau Cristobal pentru operare de
marfuri sau aprovizionare
- natura si tonajul incarcaturii de pe punte
- daca nava este tanc petrolier sau daca transporta exploziv
- informatii despre carantina
- daca se cere libera practica
- porturile de escala in ultimile 15 zile
- cazurile de imbolnavire de boli transmisibile, natura lor
- numrul vaccinelor de variola
- porturile de origine pentru fiecare port de marfa si descrierea
actelor de identitate a marfurilor
- existena animalelor la bord
- daca porturile de escala au fost infestate cu boli
- daca certificatul de vaccinare are valabilitate 6 luni
Navele care sosesc din Oceanul Atlantic pentru tranzitare prin canal sau
operatiuni in porturile din zona canalului isi vor anunta ETA cu 12 ore inainte
de sosire la Cristobal. ETA va fi comunicat la destinatia Cristobal Signal Station
via Balboa Radio. Cand nava va fi suficient de aproape de Cristobal pentru a
comunica in radiotelefonie si legatura cu Cristobal Signal Station devine
posibila lucrul se face pe canalele 16, 12 si 13.
In general navele mari si petrolierele care asteapta tranzitarea canalului
ancoreaza in Limon Bay, anunndu-i ora de ancoraj la statie, iar navele mici si
mijlocii, dar uneori i navele mari (cand spatiul permite) pot ancora in teritoriul
portului Cristobal (in rada de asteptare) in zonele indicate de statia de
transmisiuni, care da permisiunea de intrare in port. Zonele de ancoraj sunt in
functie de tonajul navei si de pescaj.

Navele care sosesc din Oceanul Pacific pentru tranzitarea canalului sau
operatiuni in porturi din zona canalului vor anunta ETA cu 48 ore inaintea
sosirii. ETA se transmite la Port Control Balboa via Balboa Radio si se
reconfirma cu 24 ore inainte de sosire in canalele 16, 12, 13 pentru Flamenco
Signal Station, careia i se va comunica ora de ancorare, meninndu-se legtura
cu aceasta pn la angajarea in tranzitare.
Toate navele care urmeaza sa tranziteze canalul efectueaza controlul si si
intocmirea formalitatilor de tranzitare pe timpul stationarii la ancora in bazinul
de asteptare.
Nava care tranziteaza pentru prima data Canalul Panama va fi supusa in primul
port de tranzitare unui control si unor masuratori amanuntite de catre un expert al
societatii Panama Canal Company in vederea eliberarii certificatului de tonaj
pentru Canalul Panama, in baza caruia se vor percepe taxele de tranzitare.
Dupa eliberarea certificatului de tonaj, nava primeste un numar de identificare
valabil numai pentru Canalul Panama (SIN) care se introduce in memoria unui
calculator impreuna cu toate datele despre nava, astfel incat la urmatoarea trecere
prin canal sa poata fi simplificate formalitatile de tranzitare si sa se comunice la
sosire numai modificarile efectuate de la ultima trecere prin canal.
Ecluzarea navelor se face prin remorcarea acestora de la mal cu ajutorul
locomotivelor (4 la prova si 2 la pupa), iar angajarea navelor in manevra de intrare
in ecluze se face cu ajutorul a 2 remorchere pn in momentul cnd locomotivele
de manevra au dat paramele de remorca la nava ecluzata si au preluat integral
manevra.
Durata de trecere prin canal este de 12 18 ore dar acest timp este relativ deoarece
depinde de marimea navei, de viteza ei, calitatile manevriere, etc.
Pilotajul navelor comerciale este obligatoriu pe tot timpul tranzitarii canalului si
in apele din zona canalului.
Compania Canalului Panama dispune de un corp de piloti experimentati care ii
consiliaza si ii ajuta pe comandantii navelor in manevre de trecere prin ecluze si
navigatia pe canal. Totusi in cazul unui accident de navigatie produs pe canal sau
in zona canalului intreaga raspundere cade in sarcina comandantului.
Cele doua statii de pilotaj Cristobal la intrarea in Oceanul Atlantic si Balboa la
intrarea in Oceanul Pacific asigura cu piloti navele ce tranziteaza canalul sau
naviga in apele Zonei canalului.
Navigatia pe canal se executa pe mijlocul senalului, iar daca se intalnesc doua
nave ambele sunt obligate sa se evite. Daca spatiul nu permite, vor fi manevrate in

locuri de refugiu, la indicatia pilotilor pana nava in latime mai mare trece de
cealalta.
Navele sunt obligate sa aiba la bord Regulile Canalului Panama, obtinute cel
tarziu la sosire.

Documente necesare: urmatoarele documente trebuie pregatite imediat pentru

a-i fi inmanate ofiterului care se imbarca, atunci cand nava ajunge la Canal:
- 1 document cu informatiile navei si 1 declaratie de Libera Practica;
- 1 declaratie privind marfurile de la bord;
- 1 lista cu pasageri;
- 1 manifest cu marfurile periculoase;
- 1 plan incarcare;
- 1 certificat de tonaj net privind Canalul Panama;
- 1 plan al navei.
Canale de comunicare cu autoritatile portuare: 12, 13 si 16.
Pilotaj: Pilotajul este gratuit pentru navele care tranziteaza Canalul, dar oricand
o nava cere pilot pentru un motiv altul in afara de transit, este predispusa sa
plateasca.
Pilotajul este obligatoriu in apele Canalului. Autoritatile sunt obligate sa
determine numarul pilotilor desemnati pentru fiecare nava care naviga in apele
Canalului, incluzand porturile Cristobal si Balboa. Pilotajul este obligatoriu de
la intrarea dinspre Atlantic de la digul Cristobal, 270 vest, trecand pe langa
farul luminat 1 si geamandura luminata 2, pana la linia care trece pe langa
geamandura 1 si 2 la intrarea dinspre Pacific.
Navele autoritatilor, remorcherele si alte echipamente plutitoare fac exceptie de
la pilotajul obligatoriu.
Pilotul desemnat unei nave va avea controlul navigatiei navei respective.
Pilotul desemnat va urca la bord la digul nord de far, la intrarea dinspre Atlantic
si in zona de ancorare ale geamandurilor 1 si 2, la intrarea dinspre Pacific.

Ancorajul: Nicio nava nu va ancora in apele navigabile ale canalului, altele

decat cele desemnate ancorarii, exceptie facand cazurile de urgenta.
Dimensiuni maxime: lungimea maxima incluzand bulbul pentru navele
comerciale sau non-comerciale care efectueaza un transit normal, este de 289,6
m., exceptie facand navele pasagere si containerele care pot avea 294,13 m.
Lungimea maxim de asociere remorcher-barja acceptabila pentru tranzit
regulat, este de 274.32 m. n general, inclusiv remorcher.
Latimea maxima a traversului la navele comerciale sau non-comerciale si
combinatia integrata remorcher-barja acceptata pentru transit normal masurata
la suprafata exterioara a bordajului este de 32.1 m.
Nicio nava cu latimea depasind traversa maxima nu poate tranzita Canalul fara
aprobare
Intaltimea maxima pentru orice nava care tranziteaza Canalul sau intra in portul
Balboa la orice nivel al mareei este de 57.91 m., masurata de la linia de plutire
pana la cel mai inalt nivel. Cu permisiune anterioara de la Divizia Manageriaal
de Operatiuni si Tranzit, inaltimea maxima este de 62,5 m.
Pescajul maxim admis este de 12,04 m., Tropical Fresh Water la nivelul Lacului
Gatun 24.84 m. sau mai mare. Aceasta asigura o margine de navigatie sigura de
minim 1.52 m. peste elevatiile critice in Canal.
Taxa de folosire a canalului, care se calculeaz n funcie de mrimea
(lungimea), tipul vasului i tipul ncrcturii, este sursa de venit att pentru canal,
ct i pentru statul Panama. Cea mai scump tax de trecere din istoria canalului a
fost pltit pe 25 septembrie 2003 de ctre vasul de cltori Coral Princess
226.000 $, iar cea mai ieftin a fost de 36 de ceni americani, plti i de Richard
Halliburton n 1928, care a dorit s nnoate pe cursul canalului Panama.
Aproximativ 80% din PIB-ul Republicii Panama provine din activitile legate de
Canal.
Canalul Panama a nregistrat n anul 1995 cteva recorduri de trafic: 13.633
de nave care au platit 460.000.000 USD pentru trafic de 175 Mt. Principalii
utilizatori au fost S.U.A. 80%, Canada 10,3%, Uniunea European 9,6 % i
Japonia 7,1%.

Denumire port: Balboa

Localizare: 0858 N. 7934 W.
Documente solicitate de autoritatile portuare si numarul de copii: vezi
Canalul Panama.
Dimensiunile maxime admise pentru operarea in port: adancimea apei este de
36 ft. iar pescaj maxim poate fi de 33 ft.
Pilotajul: este obligatoriu si este efectuat de pilotii Autoritatii Canalului. Navele
care utilizeaza facilitatile portului vor plati taxa de pilotaj ceruta de agent. Navele
care au 65 ft. sau mai putin, al caror comandat a efectuat cel putin 10 voiaje in
portul Balboa sau Cristobal, nu au obligatia de a cere pilot.
Ancorajul: Navele pot ancora in diferite locuri pentru a intra in port.
Ancorajul pentru navele comerciale:
Aceasta zona este limitata de urmatoarele coordonate:
o Lat. 8 51' 50" North, Long. 79 30' 00" West
o Lat. 8 54' 30" North, Long. 79 30' 46" West
o Lat. 8 54' 46" North, Long. 79 30' 00" West
o Lat. 8 53' 26" North, Long. 79 31' 22" West
Zone interzise ancorarii::
Aceasta zona este limitata de urmatoarele coordonate:
Lat. 8 51' 50" North, Long. 79 30' 00" West
Lat. 8 52' 47" North, Long. 79 31' 38" West
Lat. 8 52' 58" North, Long. 79 32' 31" West
Lat. 8 54' 15" North, Long. 79 33' 36" West
Lat. 8 55' 12" North, Long. 79 32' 25" West
Lat. 8 54' 17" North, Long. 79 30' 52" West

Lat. 8 53' 26" North, Long. 79 31' 22" West

Ancoraj pentru navele care cara explozibili::

Aceasta zona este limitata de urmatoarele coordonate:
Lat. 8 52' 47" North, Long. 79 31' 38" West
Lat. 8 51' 52" North, Long. 79 31' 38" West
Lat. 8 51' 52" North, Long. 79 33' 00" West
Lat. 8 52' 36" North, Long. 79 32' 31" West
Remorcajul: este disponibil si desemnat pentru acostare de pilot. Se vor aplica
taxe daca se vor folosi paramele remorcherelor.
Canale de comunicare cu autoritatile portuare: canalele 12 si 16.
Tipuri de marfuri care pot fi operate in port: containere, marfuri generale,
petrol.
Utilaje ce pot fi folosite pentru operarea navelor in port: cranice, macarale,
pompe.
Restrictiile portului: Portul este deschis 24 ore/zi.
Reparatii: doar reparatiile urgente. Sunt disponibile urmatoarele reparatii: la
masina, vopsitul, curatatul carenei,
Apa dulce: disponibila la cheurile 6, 7, 14 si 15.
Schita portului:

Denumire port: Cristobal

Localizare: 0921 N. 7955 W.
Dimensiunile maxime admise pentru operare in port: pescaj max. 12,2 m.
Documente solicitate de autoritatile portuare si numarul de copii:
Navele care nu imbarca sau debarca pasageri sau manipuleaza marfuri:
- 2 Declaratii Generale;
- 3 liste cu membrii echipajului;
- 2 liste cu pasageri;
- 1 manifest cargo;
- 1 lista cu provizii;
- 1 lista cu mail;
- 2 certificate de libera trecere de la ultimul port de escala.
Navele care imbarca sau debarca pasageri sau manipuleaza marfuri:
- 2 Declaratii Generale;

4 manifeste cargo;
3 liste cu membrii echipajului;
4 liste cu pasageri;
2 liste cu provizii;
2 liste cu lucrurile echipajului;
1 declaratie de sanatate;
1 lista mail.

Pilotajul: este obligatoriu si este efectuat de pilotii Autoritatii Canalului.

Remorcajul: este disponibil si desemnat pentru acostare de pilot. Nu se vor
aplica taxe daca se vor folosi paramele remorcherelor.
Canale de comunicare cu autoritatile portuare: canalele 12 si 16.
Tipuri de marfuri care pot fi operate in port: containere, marfuri generale,
petrol.
Utilaje ce pot fi folosite pentru operarea navelor in port: cranice, pompe.
Restrictiile portului: portul este deschis 24 ore/zi.
Apa dulce: disponibila la cheu.
Reparatii: sunt disponibile doar reparatiile urgente.
Schita portului: