t
is 3
IN ACEST NUMAR ou
2 Selo Aduniirei Generale sia Congresului Uniunei Oragelor dia Romfinta, 7”
| Programu! concursului sistematizirel Piefei Br&tianu din Bucuresti,
URBANISMUL”
» MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA
APARE SUB INGRIJIREA
“INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI
UCUNOSCUT PERSOANA JURIICA PRM LEGEA DIN 21 ApmiLiE 1932
ADMINISTRATOR!
1, ROBAN, Secretarl i Ormpor din Roma a
©. SFINTESCU, Vereen al eden conten a TANDARIS — FEBRUARIE
tenia de Suhtecturd Iniocr aspect Gene ANUL X (0) — NeBELE 12
Ze]
Be
: pe eons AL ROMANIEI STR, N, FILIPESCU | 23, BUCURESTI 1 MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANTA™
PARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIER
REDACTIA $I ADMINISTRATIA: INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEL, STR. N. FILIPESCU 23, BUCURESEE
Abonamentul 300 lei pe an; pentru aut
50 ei
fi si societifi 500 lei pe an; un exemplar, numa
jun exemplar, numar dublu_ 109 lei.
SUMARUL—SOMMAIRE
(ls face techn stun ve afb un sevainat tn ina francesa. — A ta tn de chaque étude oo touve un sésume en feenpa).
$ 1 STUDM. vor face in Rusia; Congresu! Uniunei Oragelor spa-
pron. anu, ciortan: Locuinfe pentra functionarii niole; Haussman (André Morizet); Construetii not
Ministerulmi de Finante. in cartier istorie Ia. Paris; Metropolitanul din Mi-
PROP. ING. GEORGE BORNE: lino (Marco Semenza); Serviciui de apa potabila
fs
Pavaje de eaueiic.
PROF. ING. ¢. srintescu : Urbanistica din Londra; Pavarea strazilor urbane (Pietro Viol=
I DIN VIATA ORASELOR, to); Gridinile publice (Ptetro Belto); Accidente
aor. ING. C. sriNrescu: Planul de aliniere al Focsa- cauzate de circulatie in Turin (G. Melano); Tami-
natul strizilor (Guido Peri); Caracteristicele prin
nilor romAnesti.
1, DISCUTIL
PROF, ING. C. SFINTESCE 9i ING. T._RADULESCU
pia{a a Garei de Nord din Bucuresti.
TV, URBANISM SI TURISM,
1) Oficiut de turism al municipiutui Bucuresti ;
2) Natura gi arhiteetura.
NOTE.
Finanje municipale; Cladirile noi in Romania exe-
culate in 1931; Urbanism militar: Activitatea Insti
tutului Urbanistic italian (sectia Piemont) pe 1932;
Congresele cireulafieis CAlatorii urbanistice in Ru:
sia; Urbanismul in Rusia; Planul Regional urba-
nistic al Parisului; Origina pictelor stelate in Pran-
; Ancheta international asupra costului vietei;
Piltral «Candy».
Nowa
‘ Vi RECENZIL
Bucurestii-vechi, schita istoriea yi urbanistiex (Prof.
GC. Moisil); Protectia titlului si ingradirea exerci-
fiului profesiunei de inginer (Ing. A. Ziinescu);
Bavaje speciale (Jug, St Lakatos); Pavele de ax.
falt (BE. Horstein); Pundajiile Soe. de ‘Telefoane
(D. Stan); Alterarea cimenturilor (N. Nicolacsou)s
Malaria in Rominia (E. Rasmerifia); Strassen und
Pliitze im Stadkirper de (Hans Liibke); 1! Faseismo
‘a palazzo Marino; Lueririle biuroului Uniunei In-
temationale a oraselor din Londra; Gestiunea pt
ferilor locale in Germania; Uniunea oraselor din’
ferite tari si activitatea lor resent; Protectia di
tributici apelor contra loviturilor de berbee (V. Sir-
dey); Congresul techniclenilor municipal (Toven
1932); Protechia modern contra electricitatii al
mosferice; Locninta si mortalitatea (Bourd
Salubritafea:locuintei lucritorilor, faetor esential
al organizatici stiintifice a lucrulut (M. Gowmeau,
Consumul de apa si reteau de alimentare in ealo-
ville de gridini (Hane Libke}; Combaterea muste-
Jor la depozitele de gunoaie (Fred W. Praise); Ob-
finerea apei perfect potabila prin «Carbostoril» (3.
Jaenike); Prevenirea si combaterea sgomotului; Ta-
te ile; Canalizitri eu seurgeri directe (IX.
Burkhardt): Locuinte — masini de Toeuit (cum se
Genova; Gesundh
_Uniune; Servicii aduse oragelor.
cipalelor tipuri de gradini (Pietro Belto)
Vil, DIN SUMARELE REVISTELOR.
A, Romane: Buletinul Socictiijei Politeenice; Bule
tinul Soc, Medicale de Edueatie Pizied; Buletinul
Asociafiei Inginerilor din RomAnia; Natura; Pro-
greaul Social; Revista Asociatei, Generale a\ Con-
luctorilor de lucrairi publiee; Revista de Tgient So-
cial; Revisia Padurilor; Revista stiintifica «V. A
damachi>; Ciment si Beton,
B. Straine: L’Administration Locale; L’Architectare;
-Ingenicar; Housing; Monats-
hefte fir Baukunst und Stidtebau; Revista Boletin
dela Union Munieipios Espanoles; Urbanisme; Ur-
danistica; Die Wohmung. ;
‘Vill, JURISPRUDENTE,
Autorizatii de constructie (creerea de calean la ve-
cini) (P, Mantaluja); Durata_responsabilitatei ar-
hiteetulu: i antreprenorului (4, Capitan).
Z 1X, ORASELE NOASTRE,
Arad; Bucuresti; Cluj; Constanfa; Tasi; Olt. (jnd.);
Oradea; Satu Mare; Sibiti; ‘Pargul-Mutes; ‘Farnu-
Severin; Vaslui.
X. AUTORIZATIL — CONCURSURI, — EXPOZITI
Cereri de autorizatii de eonstructii introduse la Pri-
mira Mumeipiului Bucuresti dela 1 Tanuarie — 15
Februarie 1933; Programul concursului.pentra_a-
‘menajatea piefei Britian din Bucuresti; Expozi-
tia Fotogremetriea din Bucuresti 1982.
XI, INFORMATIUNL
Reviste surori ae
Xil, DELA INSTITUTUL URBANISTIC
Darea de seami asupra activititei Institutului Ur-
Vanistie pe anit 1931—1982. Apel catre sefit de ser-
vieii comunale.
lll DEL AUNIUNEA ORASELOR
Cireulara Ministerului de Interne privitoare la bor-
narea islazurzilor comunale; Sedinfa comitetului U-
niunei Oragelor; Convocarea aduniirei generale a
‘Uniunej Oragelor: Proect de lege pentru infiintarea
Societitei de Credit eomunal; Cotizatiile oragelor la
sa ——
eee apesl cl aahaxe. sve mance | 6 numere 12 numere | Majorari de pret ]
T
1 pagina 1000 lei reducere 10% \ieauene 15%, | reducere 20°/, | 100% la anunturi pe
bo: 750. piers iL Pile ae gna pagina ullimi a
Mh» 500 = » fey | copertei
ae 300 F ra : z : 50% la anuntuti pe
anunfuri mici | 200 . stay ” * 2 . ‘pagina 3 lasi un larg joo aprecierilor.
In conceptia conduciitoare a municipalitajilor oc-
cidentale, condifiunile de durata, de seeuritate gi
de canfort primeaza adesea aparenga costului ime-
diat si ealenlele de rentabilitate se intind pe ani in-
aelungati.
Experientele féeute din acest punet de vedere,
{n ultimii ani, eu sistemele de pavaj existente si cu
‘malte altele mai noui, nu au dat — in general —
rezultate satisfiedtoare.
Asfaltul turnat se inmone gi se deformeagi Ia
temperaturii ridieat si, ca, si cel comprimat, p
mite alvnecki foarte ugoare cand este umed. Intre-
buip{area Ini e limitat Ia strizile inguste, unde vi-
tesa vehiculelor este redusit, deei couseeinfele dera-
pajului mai putin serioase. Pavajul de piatrit este
senor, dii loc gi transmite trepidatii, produce pra
1 noroiu, :
Pavajul de lemn cere o intrefinere costisitver:
iar spre a-i impiedeck putrezirea trebue mentinut&
oa 0 anumiti umiditate si griisime Ia suprafata sa,
orengotare, ete.
In Franfa, dela 1922, s'au facut inceredri eu be-
tonuri bituminoase cilindrate, betonuri asfaltics, ae-
tonuri cimentoase, esolidits, ete., pe suprafete eare
au insumat pesté 200.000 m* de gosea. S’a dovedit
i, in ce priveste asfaltnl comprimat, el poate fi
eu succes inlocnit prin beton asfaltic turnat, mai
pujin derapant din cauza pietrigului de porfir ee-i
fusese adiugat, si mai ales prin beton eimentos.
Sub cireulafia intensi a automobilelor un pavaj
_
¢
/ URBANISMUL
se uzeudi prin aefiunea combinata a doud eforturi:
unul tangenfial si unul vertieal de absorbjiune,
Inapoia lui, bandajul pneumatic produce din eauza
vitesei gi a elasticitajei un vid, care are oa rezultat
© tendinja de smulgere, de prafuire a portiunii de
pavaj cileati de roata in mers Ca aceasta si nu
se produca, trebue asigurata legatura cu restul pa-
vajului fie prin continuitatea materialului, fie prin-
trun mediu elastic.
Betonurile superficiale nu rezist suficient ack
stei actiuni eombinate.
Pentru o mai buna repartizare a eforturilor sub
pavajul de uzura, el e foarte indicat gi s’a ajuns la
solufia unui pat de beton sub pavajul de suprafata,
ceeace impiedee deformarea atdt de eurenti dar
supiritoure a pavajelor fara o fundajie suficient
de rezistenta.
Pentru pavajul de suprafafa, un material s’a do-
vedit a fi mult mai corespunz tor decat celelalte:
cauciueul. Aparifia relativ tarzie a lui ea material
de importanta utilizare technied, mai ales en ma-
terial de pavaj, ea si timiditatea in a-l accept, pani
in anii treeufi, face ea uncle reaultate sa nu fie
indiscutabile. Totusi, se pot trage concluzii foarte
interesante, att din rezultatele praetice, eat si din
numeroasele experienfe mai reeente de laborator
Cauténd solufii mai fericite, in anul 1929, au avut
loe la Londra gi la Manchester interesante confe-
ringe contradictorii in chestiunea pavajelor. Ingi-
nerii si specialistii de drumuri au putut schimba,
eu o largit publicitate, opiniunile gi rezultaiele
perienjelor lor, Din aceste diseufii, a reaultat su-
Perioritatea incontestabilé pavajelor de cauciue
asupra celorlalte. Desigur e& acest avantaj nu a
scdpat propagundei faeute de eultivatorii si fabri-
canfii de cauciue si mai ales renumita «Rubber Gro-
wers Association» a desfagurat 0 vasta activitate
cu demonstrafii, brosuri, afige, ete., sub conduce-
rea unui personal foarte ingenios gi competent.
In legittura eu considerafiile care earacterizeazit
pavajul de eauciue, trebuese Caeute cel putin obser-
Yafiile urmitoare:
Rezistenfa la uzurd prin lovire si frecare a ace-
stora este superioara chiar rezistenfei la uzurd a
granitului. Inceredri comparative intre cele dows
materiale sunt coneludente. Intro tamburi de fi
cdiptugiti eu canciue, s’an pus 100 bnedfi de granit
numit de Guernesey (treeind printr'un inel de 25
mm. diametru, dar nu printr’unul de 50 mm.). Dupit
100.000 rotafii, granitul s’a uzat complet sia fost
inlocuit cu altul. Uzura cauciuenlni nu a devenit
apreciabild decit dupa edteva milioane de rotafii.
Ficindu-se raportul, s' gisit e# uzura medio a fost
de 0,025 mm. pentru 100.000 rotatii.
Intemperiile si variafiile de temperaturit x min
fara efect sensibil asupra pavajelor de cauciue, In
Singapur, parte din strizile docurilor au fost pa
vate eu cauciue ineii din anul 1922 si cu tot climatul
tropical, nu a rezultat nicio deformatie, ei numai
‘o slabi vzura, apreeiati deabid dupa un trafic de
1,000,000 tone, in timp ee pavajul aldturat, de pe
aceeagi strada, a avut nevoe de 3 reparatiuni radi-
eale.
‘La Chieago, unde temperaturile iarna ajung a se
stabili intre 20° si 40° iar vara au valori toride,
pavajele de cauciue de pe «Michigan Avenue Brid-
ge», se pistreazit intacte dela 1925 gi 1927. datele
pavirii suecesive a celor dowd fasii de strad , desi
pe acest pod tree in mediu 80.000 vehieule pe zi,
fiind considerat astfel ca unul dintre podurile eu
maximum de trafic mondial.
Intre aceste condifiuni extreme, pavajele de cau-
ciue, acolo unde au fost bine ficute, au aritat o
durabilitate care nu a ajuns ine’ la limita. Primul
pavaj de eauciue cunoseut este cel faeut in forma
de dale in 1870 la Londra, la gara «Saint-Pancrace».
Refaieut partial in 1801, 1908 si 1915, el are inc
astigi porfiuni dela prima agezare aproape intacte.
Fafa de acesta, aspectul nealterat al lucrarilor si-
milare mai reeente nu contribue ined la a aecentud
lunga durati a pavajelor de caueiue.
Tucere rile de a stabili o medie a duratei normale
a diferitelor feluri de pavaje, pe striizi curente, nu
au dat nici ele remltate concludente, 0. publicitate
intinsii se face mediei de 25 de ani pentru pa-
vajele de granit, 15 ani pentru cele de asfalt, 10
pentru cele de Jemn gi 40 ani pentru cele de eau-
ciue.
Condifiunea de a fi antiderapant, cauciueul o in-
deplineste eu o viiditi superioritate fafi de alte ma-
teriale. Experiengele fiieute de C. H. Clement au
precizat coeficientul de frecare al eauciueului pe
caucine 1a 0,698, iar al eaueinentui pe lemn 1a 0,590.
Pentru cclelalte materiale: piatré, asfalt, el este
mult mai mie. In Londra, pe «New Bridge Street»,
unde se inregistreaz numeroase aceidente de de-
rapaj, la 1926 s’a pavat eu eauciue o portiune de
strada lung de 700 m, Pe aceasti portiune, de a-
tunci, nu s’a mai inregistrat nieiun accident de de-
rapaj, eu toata clima umedi a localitafii.
Dar unde pavajul de caueiue se arati mult supe-
rior celorlalte, este amortizarea trepidatiilor gi sgo-
motului rirculafiei. Cercetari si experienfe minu-
tioase in aceast i direetic s'an fiicut tot In Londra,
unde intensitatea circulatiei, in special a vehicule-
lor grole, a pricinnit si prieinueste multe neajun-
suri elddirilor, produedndu-le numeroase si uneori
periculoase erapaturi din eauza sguduirilor. Suferi
din aceleasi cauze si conductele de apa, gaz, ete.
S'au studiat gi misurat sub condueerea Lui P.
Digby crapiturile la 100 ease eu caracter si aspect
analog din diferite cartieve ale Londrei. S’a gisit ss
PAVAJE DE CAUCIUC _ ut
cé numirul eripiturilor la easele de pe strizile pa-
vate cu cauciue (desi de cireulatie mai mare) este
de 40% din numarul celor ivite la easele de pe
strizi pavate cu lemn.
Alt’ serie de cereetiiri interesante s'au inceput
nei din anul 1923 sub auspiciile lui «ludia Rubber
Journal» pentru a determina transmisinuea vibra-
fillor si s’a gisit c& pavajele de cauciue redue eu
20% sgomotal eireulatici, in raport eu pavajele de
Jemn, deasemenea si trepidatiile.
Chestiunea s'a reluat in 1929 dupa indicatiile date
de «Rubber Roadways Ltd», utilinindu-se aparaturi
speciale pentru miisurarea vibrafiilor in planuri gi
directii diferite. Rezultatele experientelor au fost
hotiratoare. In prima aproximatie, numirul vibra-
fiunilor pe caucine este inferior eu 50% vibratiilor
de pe lemnul de pavaj gi eu 70% eolor de pe granit.
Alte experiente s’an facut la Boston eu reaultate
asemindtoare.
Datoriti accstei ealitati de amortizator al vibra
fillor, intrebuinfarea lui ca pavaj s'a impus si pe
striizile mult circulate ale oragelor mari gi pe po-
duri gi in tunelurile accesibile eirculatie’ urbane de
vehicule, unde sgomotul si vibratiunea, trebuese re-
duse. In America, ultimele poduri din Milwaukee,
St. Louis, Boston, sunt acoperite eu pavaj de cau-
ciue gi tendinfa este de a se repardosi chiar podu-
rile mai vechi tot eu cauciue.
Desagregarea cauciucului fiind nefnsemnati, el
pistreaza totdeauna o suprafafi neteda fiir’ pro-
ducere de praf san noroiu, rimine foarte usor de
curifat, iar posibilitatea de a-l Inera in forme voite
face ca el s% eapete linii si chiar culori diferite, care
si mulfumeascii cerinfele esteticei si si fie apt a
primi chiar in alcdtuirea Ini semnalizitri cerute de
siguranta cireulatiei.
In fine, demontirile si remontarile necesare —
mai ales 1a noi — pentru asezarea, modifiearea sau
repararea conductelor subterane se face far: greu-
tate gi fiiri vreo periclitare a zonelor aléturate spa-
fiului indispensabil luerarii_ principale.
‘Mult diseutabili si diseutata este insi chestiu-
nea eostului. La noi, se poate si mai putin preciza
acest cost, c&ici lucriri mai importante nu s’au sem-
nalat oficial, iar ecle existente pistreazi earanteral
de experiente particulare. In Anglia, unde acest
sistem de pavaj este mai rispandit, costul unui me-
‘tru patrat de pavaj la 19301981 varia in jurul &
‘50 sh., eeeace reveni& la aprox. 2000 lei.
© asezare a acestui pret in sara celorlalte rezul-
ta din cifrele publieato de Comitetul municipal al
pavajelor din Londra, pentru ani 1930—1931. A-
ceste profuri, care cuprind cheltuelile primei ase-
iri, fara fundafiile generale sunt pe metru pitrat,
pentra:
Produse bituminoase 4 sh. 2.5 d— 11 sh.3 4, apro-
ximativ 170—450 lei
‘Asfalteri 10 sh, 6 d. — 16 sh. 9 d., aproximativ
420-670 lei;
‘Pavele de lemn 11 sh, 0d. — 16 sh. 1) d., aproxi-
mativ 440—675 lei.
Pavele de granit 17 sh. 11 d.— 39 sh. 0
iv 715—1560 lei.
‘Raportul valutar este al epocei: 1 lira sterlind =
800 lei.
‘Dapa prefurile eu eare se vind articolele de eau-
ciue fabeicate in fara noastra, ar pared cil am puted
ajunge pentru metrul patrat la un cost mai mic
decat cel aritat pentru Anglia, Liste totusi un pret
foarte ridicat, dar nu incomparabil eu al pavajelor
considerate de o calitate bund. Odati agezat insi,
cheltuelile de intrefinere sunt nule pentru zeci de
ani.
Tn aceste conditiuni, pavajul de eauci
pune ca pavajul viitor al arterelor foarte cireulate,
dar, in technied, nu numai al acestora. Nu poate fi
astfel vorba de inlocuirea generala a eelorlalte sis-
teme cu pavaj de eaueiue.
‘Administrafii male bine gi competent or-
ganizate au suficiente elemente ca si stabilease’d
pe care artere este mai indieat a se ageai un pa-
vaj decit altul si pe masura importanfei i nece-
sit filor lor, vor adopta suecesiv pavajul de eau-
cine.
aproxi-
ese im
‘Tipurile de pavaje de cauciue sunt variate. Cole
mai rispindite au aspeetu) de blocuri.
Incerciti metodice eu diferite tipuri de pavaje
de cauciue, sunt semnalate in 1913 la Southwark,
Tinga Londra, sub directiunea inginerului de lu-
erari munieipale Mf. A. Harrison gi eu colaborarea
asociatiei «Rubber Roadway>,
( prima secfie de inceredri s'a facut asupra unor
pavele de lemn tare eu un strat superficial de eau-
ciue de 12 mm. grosime. Legitura intre lemn gi
ay <>
era fiientii prin imbinare in coada de rin-
ig. 1). Hle au fost supuse unui trafic de
190 tone pe metru si ori gi reexaminate
dupa 21 de luni
‘mai ales din cauza umezelii, ed se vor produce alu-
pe pavaj in acest timp, ele nu s'au semnalat,
‘Uaura eauciuenlui ert minimii, abia edteva swivie-
turi. Tn schimb, lemnul aved aspectul de foarte con-
mumat si intreg pavajul ar fi fost distras tn curénd
prin cedarea bazei sale de lemn. 12 URBANISMUL
O alt& serie de incereari a inceput in 1918 pe
‘Borough Bigh Street» unde traficul era de 240 tone
pe metru si ord. Pavelele avean dimensiunile 20,3.
677 em. eu un strat superior de eaueiue 12,5 mm.,
legat cu un strat intermediar de ebonit de bazi,
care era formati dintr’o plack de ofel gi care se
fixA eu crampoane intr’un pat de ciment. Strada
nu a fost data cireulatiei decat in 1920, dar dupa
seurt timp s'au observat deslipiri ale stratului de
eaueine de pe fire, Pavelele deteriorate au fost in
locuite cu altele. Defectul menfinfindu-se, s’a recurs
la un nou sistem apropiat de acesta.
S'a inlocuit, ip confectionarea pavelelor, placa de
fier on o refea metalicX, ea fnsigi inglobata in stra-
tul de ebonit si purtéind erampoanele de fixare in
ciment. Jumitate din stradi s’a reparat en nceste
pavele, in timp ce pe cealalta s'au pistrat cele vechi
fixate pe placa metalic. Defeetul, in mai mic ma
sur, s’a mentinut,
Baziindu-se po aceste rezultate si pe progresele
ee au urmat in techniea i eorinfele pavajelor, mu
nicipalitifile engleze au adoptat pani agi urmi-
toarele tipuri de pavaje:
1° Pavajele in Decembrie 1928. Aci, pentru a se
observa mai bine uzura s’an inerustat in suprafatis
litere tot de cauciue, groase de 0,75 mm., astfel ei
la disparitia lor s c& uzura eaueiueului a
fost de 0,75 mm. Pini azi literele exista inet.
Fondatia strizii are 20 em, de beton (32 em. sub
sinele de tramvafu) gi pe aceasta fundatie sunt p
blocurile de pavaj intr'un strat de 2,3 cm. mortar
@ parfi nisip pentra 1 parte ciment), In locurile
libere dintre pavele, pentru o mai bund amortizare
‘a gocurilor, s’a pus un praf special de granit. Sgo-
caucruc 13
aa
motele circulafiei an dispirut aproape integral, a-
farii de cele produse de mersul tramveelor.
‘S’a constatat deasemenea ridicarea mult mai les-
nicioasé a ghefii si aiipezii in timpul iernii.
In America 0 prima incereare eu pavaje de eau-
ciue, s’a fcut la o expozific in 1912. Acesta forma
tun manej pe care alerga pe toati durata expozitiei
tun eal potcovit obicinuit eu fier. Se pastreaza gi azi
probe din pavelele de acolo gi nu prezinté aproape
hiei 0 urma de wzurit
Astiizi sunt in uz doua tipuri de pavaje de eau-
cine
1°. Pavajele «Wright», sunt blocuri formate din
2 straturi de cauciue, Stratul superior din caueiue
moale are dimensiunile 30X15 cm. si grosimea de
11,5 em. bil face corp comun eu stratul inferior,
de cauciue eboniticat care are 0 forma neregulat ,
spre a permite o imbinare sigura intre pavelé. In
acest strat de ebonit, sunt giuri prin care tree gu-
rupuri ca care paveaua se prinde de inveligul de
Jemn al unui fundament de beton (fig. 9).
Cu acest fel de pavaje, s'au fiient incerediti in 1924
la Boston (Massachussets) pe 0 parte a super~
structure’ podului «Northern Avenue». In urmi,
sau adoptat aceleagi pavaje la Saint Lowis (Mis.
souri) pe podul so-
seaua eu trotoarele ei de pe podul «Cedar Street» In
Milwaukee gi este in curs de exeeutare pavajul pe
un «pont-levis» al viaduetalui din «XVI street» a
aceluias oras.
2° Pavajele «Boston Woven Houses sunt blocuri
de eauciue de dimensiunile 24%30,5%4 em., fieeare
avand efite 4 dungi paralele pe fata inferioara pen-
tru a se puted fixi in betonul cimentos al fundatiei.
Rosturile dintre bloeuri sunt umplute cu un ames-
tee de asfalt gi ciment turnat cald si care se inti
reste apoi. 4
O Iucrare mai importanta facutA cu acest sistem
de pavaje, la 1924, tot la Boston, pe «Harrison Ave
nue>, in fata intrarii unui mare spital, unde cireu
lafia este foarte intensii, a dat rezultate in totul sa-
tisfieatoare,
In Franfa, introducerea pavajelor de canciue este
de data mult mai recentii si.aplicafii mai importante
s‘an facut numai la Paris si in vecinatate, In Pu
teaur.
La Paris, experientele prime gi lueriirile mai mari
de mai tarziu s’an facut toate in jurul porfiunei
Fig. 10, Qual de la Rape dia Paris, (Agezares 91 aspect
pavellor .Gaisman")
din «Quai de la Rapée> do anga «Pont d’Auster
litze, sub o cireulatic foarte intensi de vehicule
grele (fig. 10—12).
Primele incereari din 19261927 nu au fost toate
reugite, neveusita fiind datorita in special materiei
de legaturii intre pavele si uneori deslipirei supe
ficiale a straturilor de cauciue. Alfele insti, in sp
cial cole fticute cu sistemul
S-ar putea să vă placă și
- 326 SudituDocument15 pagini326 SudituAlina-Roxana DogaruÎncă nu există evaluări
- Bilant Sinteza 2015Document35 paginiBilant Sinteza 2015DomnProfessorÎncă nu există evaluări
- ArticolDocument3 paginiArticolDomnProfessorÎncă nu există evaluări
- Feng ShuiDocument41 paginiFeng Shuiastermarc5603100% (9)
- Diversité Et Identité Culturelle en Europe (DICE) 12.1 (FULL TEXT)Document304 paginiDiversité Et Identité Culturelle en Europe (DICE) 12.1 (FULL TEXT)Petre BarleaÎncă nu există evaluări
- Raport - Stat - Religii in Romania Si EuropaDocument89 paginiRaport - Stat - Religii in Romania Si EuropaMihai PttÎncă nu există evaluări
- Raport - Stat - Religii in Romania Si EuropaDocument89 paginiRaport - Stat - Religii in Romania Si EuropaMihai PttÎncă nu există evaluări
- TPNT CDocument121 paginiTPNT CDomnProfessorÎncă nu există evaluări
- Polisul Antic Si Dem in Antic.Document5 paginiPolisul Antic Si Dem in Antic.DomnProfessorÎncă nu există evaluări
- CritonDocument4 paginiCritonDomnProfessorÎncă nu există evaluări
- TucidideDocument4 paginiTucidideDomnProfessorÎncă nu există evaluări
- CritonDocument4 paginiCritonDomnProfessorÎncă nu există evaluări
