Sunteți pe pagina 1din 11

ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE ( A.V.C.

)
Suferinte grave ale sist. nerv. central, A.V.C. sunt determinate de modificari
circulatorii cerebrale si se caracteriz. prin pierderea motilitatii unei parti din corp,
asociata sau nu cu tulb. de echilibru, senzitiv-senzoriale si de limbaj.
A.V.C. care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus
apoplectic(ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura, suprimarea brusca a functiei unui
organ).
Aceste tulb. de motilit.(a fct. motorii musc.) pot fi de diferite grade, de la
pareze(diminuarea fortei musculare) pana la paralizii(disparitia totala a functiei
motorii = plegie).
Alaturi de motilitate apar si alte tulb.: de sensibilitate, senzoriale, sfincteriene, trofice
etc., care vor fi descrise la simptomatologie.
Accidentele vasc. cerebr. pot fi clasif. d.p.d.v. al sindroamelor anatomoclinice in:
Ischemia cerebrala(suspendarea temporara sau definitiva a circul. cerebr. pe
o anumita zona a creierului) in care sunt cuprinse.
A. Infarctul cerebral care poate fi dat de:
a) tromboza arterelor cerebrale
b) embolia arterelor cerebrale
B. Ischemia cerebrala tranzitorie(fara infarct).
Hemoragia cerebrala. Conceptia actuala precizeaza ca A.V.C. hemoragic, la
randul sau, poate fi dat de 2 afectiuni complet diferentiate:
a). Hemoragia cerebrala revarsat sanguin difuz in tesutul cerebral
b). Hematomul intracerebral colectie sanguina bine delimitata, localizata in subst.
alba.
Hemoragia subarahnoidiana revarsat sanguin situat in spatiul
subarahnoidian produs de o ruptura vasculara. Revarsatul este in stare fluida si nu are
efect compresiv asupra encefalului.
Hemoragia subarahnoidiana constituie a 3-a cauza importanta de AVC, dupa cele
de tip ischemic si cele de tip hemoragic.
Mai pot fi cuprinse in AVC si:
- Encefalopatia hipertensiva
- Tromboflebitele venelor cerebrale sunt procese inflamatorii ale venelor si
sinusurilor cerebrale.
Cauze
- Ateroscleroza
- Hipertensiunea arteriala
- Cardiopatii emboligene(cardiopatie valvulara, fibrilatie atriala, I.M.,cardiopatie
ischemica)
- Traumatisme craniene
- Malformatii vasculare
- Alte cauze:
- etilism ac.
- diabet
- intox. ac.
- tumori cerebrale
- sindrom hemoragipar
Precizare:
Infarctul cerebral este o necroza a unei parti din tesutul cerebral, provocata de
suprimarea fluxului sanguin ca urmare a obliterarii vasului.
a) prin tromboza (este o obliterare vasculara printr-o alterare locala a peretelui
vascular cu depunere de hematii si leucocite = formarea trombusului rosu).
Trombusul rosu, puternic fixat de perete, duce la stenoza persistenta a lumenului
vascular;
b) prin embolia arterelor (este o obliterare vasculara printr-o particula solida,
lichida sau gazoasa vehiculata de la distanta de circulatia sanguina).
Se deosebesc:
tromboemboliile in care particulele solide sunt trombi rosii (porniti de la inima in
cadrul cardiopatiilor emboligene);
- ateroembolii (placa de aterom ulcerata provenita de la arterele mari, aorta, artere de
la baza gatului);
- embolii grasoase, uleioase;
- embolii aerice.
Infarctele cerebrale mai pot fi date si de tromboza venoasa cerebrala si de unele
surse embolice f. variate: septicemii, neoplazii etc.
Simptomatologie:
Dg. se bazeaza in general pe bruschetea debutului (debut brusc in majoritatea
cazurilor).
Hemiplegie(paralizia unei jumatati a corpului stg. sau dr.) sau hemipareza,
hemiparestezii(parestezii = furnicaturi) in partea hemiplegica extremitatile ridicate
cad rapid inerte.
Tulb. senzitive:
-subiective: tot ceea ce spune boln. ca simte arsuri, furnicaturi, senzatie de caldura,
rece etc.
-obiective: ce se pun in evidenta de examinator.
Tulb. senzoriale (tot ce tine de organele de simt):
- de vaz: pierderea monoculara sau binoculara a vederii, scaderea acuitatii vizuale,
diplopie(vedere dubla), de auz, de gust, de tact, de miros.
- Tulburari de vorbire in leziuni ale hemisferei stg.(disfazie, afazie).
- Tulburari sfincteriene (boln. nu-si pot controla emisia de urina, de scaun).

ISCHEMIA CEREBRALA (I.C.)


Apare la bolnavii in varsta de peste 60 de ani, cu ateroscleroza cerebrala, cu
cardiopatii emboligene, cu antecedente de ischemie cerebrala tranzitorie.
Semne prodromale
- pareze sau parestezii
- defecte de vorbire
- tulb. de vedere
- vertij.
(Aceste semne prodromale nu preceda hemoragia cerebrala).
Debutul poate fi acut sau progresiv.
Semnele pot sa apara noapte in somn. Bolnavii care nu-si pierd starea de
cunostinta se trezesc dimineata cu deficit motor de tip hemiplegic.
Daca apare, coma este superficiala.
Lichidul cefalorahidian clar se pune in evidenta dupa punctia rahidiana, pe
care o executa medicul.
Obs.: Ischemia prin embolie apare mai frecv. la boln. mai tineri sau de varsta mijlocie
cu valvulopatii reumatice, in fibrilatii atriale, tromboflebite, dupa traumatisme, dupa
operatii.
HEMORAGIA CEREBRALA (H.C.)
Apare la boln. in varsta de 50-60 de ani cu HTA.
Debut brusc(ictal, apoplegic) cu instal. rapida si totala a hemiplegiei.
Cefalee violenta unilaterala, ameteli care preceda coma.
Coma profunda.
Apare in plina activitate(efort, stres psihic)
Tulb. vegetative grave:
- varsaturi,
- transp. profuza,
- facies vulturos,
- resp. steatoroasa sau Cheyne-Stokes,
- tahicardie.
(Aceste tulb. vegetative nu apar in ischemia cerebrala).
Semne neurologice:
- reflexe osteo-tendinoase(ROT) disparute,
- Semnul Babinski prezent bilateral
- pupile dilatate, nu reactioneaza la lumina
Semne de iritatie meningiana (vezi hemor. subarahnoid.).
L.C.R. hemoragic se poate pune in evidenta dupa internarea in spital.
De retinut: majoritarea autorilor considera ca trebuie luate in considerare in stabilirea
Dg. de hemoragie cerebrala sase din elementele clinice: HTA; debutul ictal cu instal.
unei come profunde; cefalee violenta ce produce apoplexia; instal. rapida si totala a
hemiplegiei; declansarea simptomatologiei in conditii de activitate, efort, stres psihic;
L.C.R. sanguinolent. Aceste elemente nu sunt caracteristice pt. ischemia cerebrala.

HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
Debutul supraacut este rar si se caracterizeaza prin coma profunda si crize de
rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii rigiditati in extensiune).
Debutul acut este forma cea mai frecv. si se caract. prin:
- cefalee violenta urmata de instal. comei
- coma superficiala (1-2 zile).
- sindrom meningean: varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei, semnul Kernig
(flexiz coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la incercarea de ridicare a
trunchiului in pozitie sezanda), semnul Brudzinski (flect. puternica, la un membru
inferior, a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin determina, in mod reflex, o miscare
similara la membrul opus).
Debutul subacut si insidios se caract. prin cefalee, cu accentuare progresiva si
discret sindrom meningian.
In perioada de stare, hemor. subarahnoidiana se caract. prin:
- cefalee violenta,
- sindr. meningeal,
-L.C.R. hemoragic.
La acestea se pot adauga eventual alte semne de agravare (modif. starii de const.,
semne neurologice).
De retinut: Tomograf. comp. este metoda cea mai precisa pt. diferentierea
hemor. cerebrale (revarsat sang. difuz sau hematom) de infarctul cerebral (ischemie
cerebrala). De asemenea T.C. releva hemoragie subarahnoidiana.
Conduita de urgenta
Atitudinea imediata este legata de locul de manifestare a AVC.
Accidentele survenite la domiciliu impun discernamantul referitor la alternativa
transp. la spital. Transp. unui boln. cu accid. vasc. hemoragic, mai ales in primele ore,
are consecinte agravante.
Pana la venirea medicului, as. med. va efectua urmat. masuri:
- va elibera boln. de orice stransoare la gt(desfacerea nasturilor, scoaterea cravatei).
- scoaterea protezelor dentare
- se va urmari resp. si se vor lua masuri de elib. a cailor resp.,
- masur. TA obligatoriu(in caz de bradicardie cu h.T.A. se suspect. o H.T.I.C.),
- pozitia boln. ridicat in poz. semisezanda(cand nu a avut loc o ischemie cerebrala).
- Med. va hotar momentul transp. la spital. Este preferabil sa se aplice asist. de
urgenta la domiciliu, cel putin 24 de ore. Aceasta in cazul in care boln. nu manifesta
tulb. de resp. grava, care necesita internare in spit. si resp. asistata).
Precizare:
Accidentele vasculare survenite pe strada sau la locul de munca impun transp. cu
mijloace coresp. la spital, unde se solicita obligatoriu ex. neurologic.
Conduita in spital:
Exam. de urgenta
- oftalmoscopia(ex. fundului de ochi F.O.- pune in evidenta edemul papilar, care
traduce tens. intracraniana);
- oftalmodinamometria masur. tens. in artera centrala a retinei(T.A.C.R.);
- punctia lombara pt. recolt. LCR. Este contraindicata cand exista semne de HTIC,
cand se suspect. o tumora cerebrala);
- radiografia craniofaciala este indicata in traumatismele cerebr., tromboflebitele
cerebrale, tumori etc.;
- recolt. sang. pt. HLG, Ht, rezerva alcalina, ionograma, VSH, glicemie, uree, teste de
coagulare, colesterolemie etc.;
- arteriografie cerebrala(ex. radiologic cu ajutorul subst. de contrast introdusa in
carotida); se indica in suspiciuni de hemoragie subarahnoidiana, hematom cerebral
etc.;
- alte examinari: electroencefalograma, scintigrafie cerebrala.
Urmarirea fct. vitale si vegetative:
- resp. va fi ajutata prin aspir. secretiilor faringiene. Decubitul lateral usureaza uneori
eliminarea acestor secretii.
In caz de cianoza se admin. oxigen. La nevoie se va face resp. asist. (dupa intubatie
sau traheostomie).
- se urmareste pulsul, TA, se anunta med. la orice modificare;
se urmareste diureza; in caz de retentie se va cateteriza uretra;
- se va preveni aparitia escarelor (metod. cunoscute), se va asigura eliminarea
intestinala
Mentinerea si corectarea echilibrului hidroelectrolitic, acido-bazic:
- p.i.v. de glucoza 10-20%, hidrolizate de proteine, admin. de electroliti in fct. de
ionograma si rezerva alcalina.
Combaterea edemului cerebral (trat. depletiv). As. med. va efectua trat.
indicat de medic. Se utilizeaza:
- ser glucozat 33% 50-100ml i.v. de 2-4 ori/zi;
- manitol 0,5-2 g/kilocorp si pe zi, administrat sub forma de sol. 20% in perfuzie i.v.
lenta (30-60 min.);
- diuretice: furosemid 2f i.v. sau perfuzie;
- cand val. T.A. sunt f. ridicate, se admin. raunervil 2,5mg sau clonidin 0,15mg i.m.
Sedarea boln. la nevoie, la cei cu neliniste psihomotorie se recomanda de 3
ori/zi cate 1/3 din amestecul: 1f. mialgin, 1f. plegomazin si 1f. hidergin i.m.
In cazul in care Dg. etiopatogenic se poate preciza, se incepe tratamentul
indicat (anticoagulante, fibrinolitice etc.).
In accid. cerebr. ischemice, pt. a impiedica aglomerarea si stagnarea hematiilor in
teritoriul ischemiat, se utiliz. dextran 40 sol. 10% admin. in perfuzie lenta
10ml/kg(500ml la 12-24h)
In hemoragiile cerebrale, problema de Dg. diferential intre hemoragia
cerebrala si hematom cerebral este de mare importanta pt. aprecierea conduitei
terapeutice, deoarece hematomul impune evacuarea chirurgicala (obligatoriu) iar, in
hemoragia cerebrala tratam. conservator.

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR


Este o urgenta majora, deoarece aproximativ 50% dintre ele se pot transforma n 24-
72 ore n infarct cerebral.
-Anamneza (de la pacient daca este constient sau apartinatori)
-HTA (tratamente urmate sau nu)
-cardiopatii ischemice, valvulare
-dislipidemii
-Clinic:
-cefalee (poate sa nu existe)
-ameteli
-stare generala alterata
-tulburari de vorbire
-deficit motor (poate sa nu existe)
-tulburari de sensibilitate (parestezii, hipoestezii)
Simptomele se instaleaza acut, dureaza cteva minute si se remit total (spontan sau
sub tratament) pna n 24 h.
EVALUAREA FUNCIILOR VITALE
-TA( se masoara bilateral)
-puls(se masoara bilateral, se urmareste daca este simetric)
-respiratie
-starea de constienta(este ntotdeauna prezenta n AIT)
CONDUIT TERAPEUTIC
1. Solicitare salvare(asistenta medicala sau apartinatorii la domiciliu, cu furnizarea
datelor personale, adresa, date clinice)
2. Daca se poate efectua heparinizarea (posibilitatea explorarii sistemului de
coagulare: TQ, TH, IP, Tr.) si nu exista contraindicatii (hemoragie
cerebrala, interventii chirurgicale recente, HTA severa, ulcer gastroduodenal activ), se
efectueaza Heparina 100 u.i./kg. i.v.(1f.= 1ml. = 5000 u.i.) sau Calciparina pentru
administrarea subcutanata (1 fiola de 0,2ml. contine 5000 u.i.) n doza de 250 u.i./kg.
3. Daca nu se poate efectua heparinizarea (daca nu exista posibilitatea explorarii
sistemului de coagulare sau daca exista contraindicatii de heparinizare) se utilizeaza
medicatie antiagreganta: Aspirina 325mg. (1/2 tb.)
4. Medicatie hipotensoare (daca TA este mai mare de 160-170/90-100) cu:
- Furosemid i.v. 20-40mg.(1-2 f.=2-4ml.)
- Nifedipin 1-2 tb. sublingual (10-20mg.).
5. Sulfat de magneziu 1 fiola i.v.(10ml. sol. 20% = 2mg.)
6. Internare pentru supraveghere.
DE EVITAT: medicatie vasodilatatoare directa (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid,
Nitroprusiat).
ACCIDENTUL VASCULAR CONSTITUIT
Este o urgenta majora, care necesita internare
ANAMNEZA (de la apartinatori sau pacient, daca nu este n coma)
-antecedente: AIT sau AVC, HTA, cardiopatie ischemica cronica, traumatism cranian,
factori de risc: fumat, diabet zaharat, dislipidemii.
CLINIC:
-hemiplegie instalata acut cu sau fara coma AVC ischemic
-cefalee intensa, fotofobie, semne de iritatie meningiana (redoarea cefei, semnul
Brudzinski +) si coma AVC hemoragic.
-membrul inferior de partea paralizata n rotatie externa
-deviatia capului si globilor oculari spre partea lezata
-asimetrie faciala (comisura bucala cazuta, "fumeaza pipa", obraz flasc care se umfla
cu expirul)
-reflexe osteo-tendinoase diminuate
-Babinski pozitiv.
-pupila midriatica de partea leziunii n hemoragia cerebrala cu hipertensiune
intracraniana.

Diagnostic diferential:
Accidentul vascular ischemic Accidentul vascular hemoragic
1. varsta peste 50 de ani 1. Vrsta sub 50 de ani
2. Debut progresiv; pot exista prodroame 2. Debut brusc
(vertij, afazie)
3. Coma poate lipsi 3. Cefalee severa
4. Hemiplegie 4. Hemiplegie
5. Reflexe osteo-tendinoase diminuate; 5. Deviatia capului si globilor oculari
spre partea lezata
Babinski pozitiv
6. Semne meningeene: cefalee,
varsaturi n jet, redoarea cefei
7. Convulsii
8. Coma profunda.
9. Se indica punctia rahidiana: se
observa LCR hipertensiv si hemoragic.

EVALUAREA FUNCIILOR VITALE


-Respiratia (frecventa, amplitudine, ritm, tiraj, cianoza)
Daca exista ocluzia cailor respiratorii
-pozitia laterala a capului
-aspirarea secretiilor
-intubatie cu sonda de 7,5-8 mm.
-oxigenoterapie (6-8l/min.)
Miscari respiratorii insuficiente
-eliberarea toracelui de mbracaminte
-intubatie cu sonda de 7,5-8mm.
-oxigenoterapie (6-8 l/min.)
-Aparatul cardio-vascular
-Daca pacientul este n stop cardiac se efectueaza masaj cardiac extern
-Daca exista hipotensiune arteriala se administreaza ser fiziologic i.v. 1-2 f. sau
Metilprednisolon 250mg. i.v.
-Starea de constienta.
MONITORIZAREA E.K.G./E.E.G.

CONDUIT TERAPEUTIC
1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii cu furnizarea datelor
personale, adresa completa si datele clinice).
2. Ridicarea capului si toracelui la 30-40 grade fata de orizontala pentru favorizarea
ntoarcerii venoase de la extremitatea cefalica.
3. Linistirea pacientului.
4. Sonda urinara de 16-18 mm.
5. Confort termic.
6. Daca diagnosticul a fost precizat sub 6ore, daca exista posibilitatea explorarii
sistemului de coagulare (TQ, TH, AP, IP, Tr.) si daca nu exista contraindicatii se poate
efectua terapie anticoagulanta cu Heparina 100 U.I./kg. i.v. (1f.=1ml.=5000u.i.)
- Daca nu, se administreaza Aspirina 325mg. si Pentoxifilin i.v. lent 1f.
(=5ml.=100mg.) sau n perfuzie, diluat n 250ml. ser fiziologic.
7. Daca TA este mai mare de 220-110 mmHg. se administreaza Nifedipin 2-3 tb.
sublingual.(20-30mg.)
8. Daca exista hipotensiune se administreaza Dopamina 2-10 micrograme/kg./min.
pna la TA sistolica de 140 mmHg.
9. Manitol 20% 2g./kg ( n jur de 700ml.)
Daca nu se poate preciza etiologia unui AVC :
-pozitia cu capul si toracele mai ridicate
-linistirea pacientului
-sonda urinara de 16-18 mm.
-Sulfat de magneziu 1 f. i.v.(10ml. sol. 20% ) cu actiune hipotensoare si usor depletiva
cerebral.
-Daca TA este peste 220-110 mmHg. se adauga si 1-2 tb. Nifedipin sublingual.

Puncia rahidian reprezint ptrunderea cu un ac n spaiul subarahnoidian, printre


vertebre.
Scop
Explorator
msurarea presiunii LCR
recoltarea lichidului n vederea examenului macroscopic i de laborator
injectarea de substane radioopace pentru examenul radiologic al mduvei (aer
sau substane pe baz de iod)
terapeutic
decomprimare n caz de HIC
introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune n
spaiul subarahnoidian
anestezic
introducerea substanelor anestezice = rahianestezia
indicaii
- boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningit, encefalit), scleroz
multipl, hemoragie subarahnoidian, tumori cerebrale
- intervenii chirurgicale - cu scop anestezic
locul punciei
- puncia lombar D12 L1 sau L4 L5
- puncia dorsal D6 D7
- puncia suboccipital ntre protuberana occipital extern i apofiza
axisului, pe linia median
pregtirea punciei
materiale
- pentru dezinfecia pielii tip III
- instrumente i materiale sterile, ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu mandrin,
seringi, ace i sering pentru anestezie, cmpuri chirurgicale, comprese i tampoane,
mnui de cauciuc, pense hemostatice, anatomice
- alte materiale: eprubete, lamp de spirt, tavi renal, manometru Claude
- medicamente - anestezice locale; pentru rahianestezie, antibiotice, citostatice,
seruri imune, preparate cortizonice
Materialele se aleg n funcie de scopul punciei
pacientul
- pregtirea psihic: se informeaz pacientul cu privire la necesitatea efecturii
punciei, i se explic poziia n care va sta
- pregtirea fizic: pacientul este a jeun ;
- poziia este dat n funcie de locul punciei i starea lui
- poziia decubit lateral n pat cu spatele la marginea patului,
coapsele flectate pe abdomen, brbia atinge pieptul (poziie spate
de pisic" sau asemntoare cu cea a embrionului)
- poziie eznd pe masa de operaie sau de tratament cu minile pe
coapse, capul n hiperflexie
Pacientul este meninut n aceste poziii de asistenta medical.
execuia punciei
Se face de ctre medic, ajutat de una-dou asistente medicale, n salon, n sala de
tratamente sau n sala de operaie (puncia anestezic)
Personalul i spal minile, le dezinfecteaz.
Asistenta II dezbrac pacientul protejeaz patul sau masa de puncie cu muama,
alez.
Medicul stabilete locul punciei, asistenta II aeaz pacientul n poziie
corespunztoare, n funcie de starea lui i locul punciei.
Asistenta I pregtete locul punciei, dezinfecie tipIII , servete seringa cu anestezic
(dac este cazul) ; medicul face anestezia local.
Asistenta I servete mnuile chirurgicale, cmpul steril; medicul aeaz cmpul
steril sub locul punciei.
Asistenta II menine pacientul n poziia recomandat, susinndu-i ceafa cu o mn,
iar cu cealalt
mpingnd uor regiunea epigastric.
Asistenta I dezinfecteaz locul punciei servete acul de puncie cu mandrin; medicul
execut puncia, scoate mandrinul; asistenta I menine eprubetele pentru recoltarea
lichidului , servete manometrul Claude , medicul msoar tensiunea LCR.
Asistenta I servete seringa cu soluiile medicamentoase pregtite;
medicul retrage acul de puncie ;
Asistenta I : - dezinfecteaz locul punciei
- comprim cu o compres steril locul punciei
- aplic pansament uscat fixat cu romplast
- aeaz pacientul n pat n poziie decubit dorsal, fr pern
ngrijirea pacientului dup puncie
Pacientul st n decubit dorsal, fr pern, 24h;
Dup 6h se poate alimenta i hidrata la pat;
Se supravegheaz semnele vitale: P,TA,R;
Se informeaz medicul n cazul apariiei unor manifestri cum ar fi: greuri,
vrsturi, cefalee.
n cazul n care se extrage o cantitate mai mare de LCR pac.se aeaz n
poziie trendelenburg
Dup puncia n zona occipital, pacientul nu necesit ngrijiri speciale
Pregtirea produsului pt.examinare
- Examinarea macroscopic se face imediat , apreciindu-se culoarea ,
aspectul , presiunea lichidului (normal lichidul este limpede, clar ca
apa de stnc, se scurge pictur cu pictur); n stri patologice, LCR
poate fi hemoragic, purulent, xantocrom, iar viteza sa de scurgere poate
crete.
- Pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic lichidul este trimis
la laborator.
Reorganizarea i notarea n f.o. - se noteaz aspectul lichidului i presiunea, precum i
data, ora,
numele persoanei care a executat puncia

accidente
Sindrom postpuncional (ameeli, cefalee, vrsturi, rahialgii) datorat
hipotensiunii lichidiene provocate de puncie;
Hemoragii ce apar prin ac n timpul punciei, fr importan;
Dureri violente n membrele inferioare, determinate de atingerea ramificaiilor
cozii de cal sau ale mduvei spinrii, cu vrful acului ;
Contractura feei, gtului sau a unui membru prin atingerea mduvei
cervicale , cnd s-a executat puncia suboccipital;
ocul reflex poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar (se vor
pregti mijloacele obinuite de reanimare).
De tiut
Mandrinul, dup scoaterea din interiorul acului, se menine steril pentru a
putea fi refolosit dac se ntrerupe scurgerea lichidului n timpul recoltrii
(cnd lichidul este purulent, vscos sau cu sfcele de fibrin)
n cazul evacurii unei cantiti mari de lichid, dup puncie, pacientul se va
aeza n poziie Trendelenburg
Puncia suboccipital se poate executa i pacienilor ambulatori deoarece nu
necesit postpuncional poziia decubit dorsal 24h
Dac dup cteva picturi de snge la nceputul punciei apare lichidul clar, se
schimb eprubeta; la laborator se trimite lichidul limpede
De evitat
Evacuarea unei cantiti mari de LCR
Modificarea poziiei pacientului n timpul punciei (ndreptarea coloanei
vertebrale) care poate determina ruperea acului i traumatizarea substanei
nervoase
Suprainfectarea produsului n timpul pregtirii pentru trimitere la laborator