Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pais1 Studiu B-4 Ro PDF
Pais1 Studiu B-4 Ro PDF
Raportul Final
Bucuresti
2002
INTRODUCERE________________________________ __________________________4
Consultarea ____________________________________________________________7
Concluzii si propuneri_____________________________________________________9
2
Fluxuri de trezorerie ________________________________ _____________________ 23
5.1. Cheltuieli pentru pregatirea personalului implicat n sistemul contabil (inclusiv pentru
operare PC)________________________________ ____________________________ 34
5.3. Cheltuieli pentru modificarea sistemului informatic pentru a raspunde cerintelor noului
sistem contabil ________________________________ _________________________ 35
3
INTRODUCERE
Ministerul Finantelor Publice din Romnia a demarat actiunea de introducere a unui sistem bazat
pe contabilitatea de angajamente pentru institutiile publice, ncepnd cu anul 2003. Regulile
contabile care vor fi adoptate se vor baza pe Directivele europene nr. 4 si nr. 7 si Sistemul
European de Conturi (ESA 95).
Acesta este un studiu independent care examineaza filozofia si calendarul tranzitiei catre
contabilitatea de angajamente. n acelasi timp a adoptat o abordare hotarta pentru a stabili baza
pentru pregatirea situatiilor financiare. Un prim obiectiv este de a codifica si inventaria un set de
reguli GAAP adecvate pentru sectorul public din Romnia. n continuarea unei lucrari suplimentare
importante depuse, un alt obiectiv posibil este implementarea GAAP n sectorul public pentru
ntreprinderile controlate de catre stat pna n anul 2006, cu implementarea sistemului complet al
conturilor apartinnd contabilitatii publice doi ani mai trziu.
Punctul de plecare
Ministerul Finantelor Publice a implementat deja cu succes Legea contabilitatii nr.82/1991 pentru
societati comerciale, banci, societati de asigurari, institutii publice etc. n continuare, obiectivul sau
este de a continua adoptarea standardelor internationale pentru institutiile publice.
4
Pentru a realiza tranzitia la contabilitatea de angajamente este importanta nceperea n timp util a
pregatirilor la nivel national. Cei mai importanti pasi initiali sunt:
Procesul de tranzitie se mbunatateste daca exista un mandat clar sustinut prin angajament politic,
de catre institutiile centrale si persoanele oficiale -cheie, cu resurse adecvate: umane, tehnice,
tehnologia informatiei si financiare. Un bun management global al proiectelor este vital. Se
asteapta un progres satisfacator n Romnia cu sprijinul Ministerului Finantelor Publice angajat sa
propuna legislatia adecvata necesara furnizarii unei ratificari formale catre noul sistem de
contabilitate bazat pe angajamente.
Cadrul legal
5
?? Evaluarea performantei n particular pentru entitati, care concureaza pe piete similare;
?? Situatia pozitiei financiare a guvernului cu privire la active si obligatii (patrimoniu);
?? Asigurarea controlului financiar prin masurarea performantei trecute pentru furnizarea unei
baze pentru deciziile viitoare.
Un beneficiu este de a mbunatati informatia statistica pentru factorii de decizie interni si pentru
organismele internationale cum ar fi FMI si OECD.
Un alt beneficiu este de furnizare a unui sistem al responsabilitatii, care poate fi folosit de
Parlament n ultima instanta pentru evaluarea performantei aflate n responsabilitatea guvernului.
De noul sistem contabil beneficiaza si alti utilizatori potentiali. Guvernul detine o parte
semnificativa a tuturor ntreprinderilor si adoptarea politicilor bazate pe GAAP va mbunatati
abilitatea acestor entitati de a cauta finantare n sectorul privat.
Periodizarea tranzitiei
Tranzitia catre sistemul complet al conturilor apartinnd contabilitatii publice bazat pe angajamente
este o sarcina care va fi esalonata de-a lungul mai multor ani (estimata la 6-7 ani). Pentru a
mbunatati succesul implementarii se recomanda ca perioada de tranzitie sa fie mpartita n
perioade distincte, n care ntreprinderile aflate n proprietatea statului, ca entitati separate sa fie
primele care sa utilizeze contabilitatea de angajamente bazata pe GAAP. Adoptarea politicilor
care sunt relevante att pentru stat ct si pentru sectorul privat va urma dupa acestea.
Compatibilitatea cu UE
n cadrul UE, statele membre adopta reguli contabile care sunt diferite pentru fiecare tara n parte
si care variaza de la un sistem partial al contabilitatii de angajamente la unul complet. O ilustrare a
ctorva dintre diferente att n UE ct si pe plan mondial sunt prezentate n Anexa 1. Acest raport
se bazeaza pe recomandarea ca Romnia sa-si dezvolte propriile GAAP, care sa fie n
6
concordanta cu actualele reguli europene, dar care sa fie n acelasi timp adecvate circumstantelor
tarii si sectorului sau public. Este evident ca de -a lungul perioadei de tranzitie chiar regulile
europene se vor modifica pe masura mbunatatirii practicii si aderarea unor noi state. Documentul
de lucru european pentru modernizarea procedurilor contabile face referire la mbunatatirea
sistemelor de contabilitate divizate ntre contabilitatea bugetara si de angajamente. Acesta se
refera la sistemul contabilitatii integrate. Acest document UE propune ntr-un mod clar adoptarea
principiilor provenite din IPSAS11. O lista a standardelor IPSAS prezentate sintetic se gaseste n
Anexa2.
O clasificare a conturilor n scopul redactarii situatiilor financiare deriva din legea fundamentala. n
scopul tranzitiei la contabilitatea de angajamente va fi necesara adoptarea legislatiei care sa
permita ca descrierile codificate ale operatiunilor continute n diverse reglementari sa fie modificate
astfel nct sa reflecte noile modalitati de prezentare solicitate. Toate formularele oficiale si toate
procesele cerute pentru reflectarea operatiunilor vor fi modificate pentru a ilustra aceste schimbari.
Programul consolidarii
Consultarea
n scurta perioada avuta la dispozitie pentru efectuarea acestui studiu a fost pregatit un chestionar
pentru a fi trimis Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Integrarii si Curtii de Conturi.
Distribuirea acestor chestionarea a coincis cu perioada de vacanta si raspunsurile nu au sosit n
timp util pentru pregatirea acestui raport. Consideram ca este importanta participarea acestor
institutii n pregatirea politicilor bazate pe GAAP. n plus, se recomanda ca alti experti nationali
1
IPSAS1 Prezentarea situatiilor financiare
7
cum ar fi Corpul Expertilor Contabili Autorizati si alti experti din afara tarii, din statele membre, sa
fie consultati ca parte a programului de tranzitie.
Concluzia este ca acestea nu sunt prohibitive. Nu este posibila prezentarea n costuri a celor
induse de modificarile standardelor si directivelor UE, care sunt prevazute sa se modifice dupa o
anumita perioada de timp. Domeniile luate n considerare n estimarea costurilor sunt ce le cu
pregatirea personalului, tehnologia informatiei, costurile de oportunitate, dezvoltare tehnica si
consultarea expertilor straini.
Costul total estimat realist pentru implementarea sistemului contabilitatii de angajamente este de
aproximativ 3,8 milioane EURO. Costurile anuale estimate pe aceeasi baza sunt de aproximativ
900000 EURO.
Aceste costuri vor fi cuprinse n bugetul de stat si este probabila finantarea partiala a costurilor de
dezvoltare de catre UE si alte organisme internationale. Costurile estimate au fost calculate pe
baza indicilor statistici, n conformitate cu ESA 95 si fac parte din tranzitia la contabilitatea de
angajamente neformnd o componenta distincta a costurilor de dezvoltare. Costurile anuale de
implementare se vor reduce semnificativ dupa perioada de tranzitie datorita familiarizarii cu
procesul tranzitiei , utilizarea hardware-ului, software-ului si sistemelor IT si economiilor de scara.
Conducerea procesului
Studiul a identificat unele aspecte mai largi care pot afecta tranzitia la sistemul de contabilitate de
angajamente:
- exista factori care pot influenta natura si viteza tranzitiei catre contabilitatea de
angajamente;
- adoptarea contabilitatii de angajamente att pentru entitatile individuale care formeaza
sectorul public ct si pentru guvern ca ntreg;
- rolul de auditor extern al Curtii de Conturi.
8
Concluzii si propuneri
??Reglementari financiare
Pregatirea si validarea conturilor prin procesul de auditare si a politicilor adoptate vor mbunatati
mediul reglementarilor financiare att pentru guvern ct si pentru entitatile pe care le controleaza.
??Instrumente financiare
Noul sistem contabil va permite Romniei un acces mai bun la fondurile si subventiile externe.
Aceasta poate conduce la dezvoltarea instrumentelor financiare cum ar fi obligatiunile
guvernamentale, titlurile si instrumentele derivate, care pot asista n accesarea unor noi surse de
fonduri internationale.
Ministerul Finantelor Publice a stabilit ca termen anul 2003 pentru armonizarea standardelor
cu cele ale Uniunii Europene n sectorul public. Aceasta ar trebui sa fie tratata ca prim
stadiu al implementarii unui sistem de contabilitate de angajamente complet bazat pe
GAAP romnesti. Obiectivul este de a respecta termenul de 2006 pentru implementarea
regulilor GAAP pentru ntreprinderile aflate n proprietatea statului, nainte de adoptarea
acestor politici la nivelul tuturor entitatilor controlate de guvern.
9
CAPITOLUL I: PUNCTUL DE PLECARE
n prezent exista cteva tipuri de sisteme contabile adoptate si acestea includ: contabilitatea de
casa, contabilitatea de angajamente si contabilitatea de angajamente modificata. Principiile
necesare pentru implementarea unui sistem bazat pe angajamente sunt utilizate n contabilitatea
societatilor comerciale si n anumite servicii controlate de catre guvern cum ar fi cele bancare si de
asigurari. Acest raport propune ca sistemul contabilitatii de angajamente mbratisnd GAAP
romnesti sa fie adoptat la pregatirea tuturor conturilor guvernamentale.
Pentru stabilirea lucrarilor care trebuie efectuate n pregatirea conturilor bazate pe angajamente
este necesara identificarea si inventarierea fundamentelor pe baza carora sunt pregatite conturile
n Romnia si a celor care sunt adoptate n pregatirea conturilor n sectorul public.
10
Principiul continuitatii activitatii
Componentele averii nete numita n Romnia patrimoniu trebuie sa fie considerate n lumina
destinatiei lor finale specifice, n continuarea aplicarii lor n termenii unitatii lor.
Principiul prudentei
Supraevaluarea activelor si subevaluarea pasivelor trebuie evitata.
Pe scurt, numai veniturile realizabile nainte de sfrsitul anului pot fi recunoscute ulterior, adica,
orice venit potential sau venit restrictionat de anumite conditii este exclus. n acelasi timp, pentru a
se asigura ca numai veniturile realizate sunt recunoscute, orice cheltuiala potentiala aflata n
relatie cu riscurile sau pierderile eventuale care pot aparea n timpul anului curent sau aparute n
cursul anilor anteriori constate de catre institutii trebuie sa fie prevazute n conturi.
Principiul necompensarii
Toate veniturile si cheltuielile din buget si din conturi sunt nregistrate la valoarea bruta, adica fara
deducerea vreunei obligatii asociate, care la rndul ei trebuie evidentiata n situatiile financiare.
Pentru a realiza o imagina fidela a entitatii, urmatoarele principii trebuie sa fie, de asemenea,
aplicate la pregatirea conturilor:
Contabilitatea de angajamente
Veniturile si cheltuielile trebuie recunoscute n concordanta cu fluxul real de bunuri si servicii si nu
atunci cnd numerarul este ncasat sau platit. Cheltuielile si veniturile bugetare sunt recunoscute
cnd documentele legale corespunzatoare sunt ntocmite, de exemplu, n cazul cumpararii sau
vnzarii de bunuri atunci cnd are loc transferul titlului de proprietate. La sfrsitul anului financiar
toate cheltuielile aparute pna la momentul separarii ntre exercitii trebuie recunoscute chiar daca
documentele legale nu au fost ntocmite. Daca fluxul real de bunuri si servicii nu poate fi identificat,
11
veniturile si cheltuielile vor fi recunoscute atunci cnd cresterile activelor, obligatiilor sau corectiilor
de valoare sunt constatate.
Un sumar al stadiului actual al sistemului contabilitatii publice din Romnia este prezentat n
Anexa 3.
12
CAPITOLUL II CADRUL LEGAL ACTUAL AL ROMNIEI SI UE
Reglementarile b ugetare si contabile din cadrul UE pot fi gasite n tratatele de creare a Comunitatii
si a ctorva reglementari si directive ulterioare.
Printre cele mai importante sunt:
Bugetul Comunitatilor Europene este instrumentul care stabileste prognoze si autorizeaza n avans
veniturile si cheltuielile estimate ale Comunitatilor pentru fiecare an. Alocarile bugetare sunt
autorizate pe durata unui an financiar. Nici o cheltuiala nu poate figura n plus fata de alocarile
autorizate.
Alocarile bugetare pentru angajamente acopera, pentru exercitiul financiar curent, costul total al
obligatiilor juridice asumate pentru activitati a caror desfasurare se extinde pe mai mult de un
exercitiu financiar.
Alocarile bugetare sunt folosite n conformitate cu principiile economiei si ale unei bune gestionari
financiare.
Sub rezerva dispozitiilor art. 22, toate veniturile si cheltuielile estimate se nregistreaza n totalitate
n buget si n conturi fara nici o ajustare ntre ele.
Nu se colecteaza nici un venit si nu se efectueaza nici o cheltuiala care nu este nregistrata ntr-un
articol din buget.
Exercitiul financiar curge de la 1 ianuarie pna la 31 decembrie.
13
Bugetul si rectificarile ulterioare adoptate n forma lor finala vor fi publicate n Jurnalul Oficial al
Comunitatii Europene, la cererea Presedintelui Pa rlamentului European. Bugetul va fi ntocmit n
unitati europene de cont (EUA).
Introducerea este urmata de urmatoarele sectiuni: prezentarea bugetului, care stabileste cadenta
redactarii bugetelor pentru Parlament, Consiliu, Curtea de Justitie, Curtea de Conturi, Comitetul
Economic si Social si prezentarea n fata Comisiei; structura bugetului, n care se stabileste ca
bugetul consta ntr-o situatie generala a veniturilor Comunitatii si a categoriilor specifice si
implementarea bugetului.
Ajustarea unor deduceri care pot fi facute (ex. : din facturi, amenzi impuse unei parti contractante
si ajustari ale diverselor sume platite din greseala) reprezinta un drept limitat.
14
Conturile
Conturile trebuie tinute n unitati europene de cont prin metoda n dubla partida, pe baza anului
calendaristic. Ele reflecta toate veniturile si cheltuielile pentru exercitiul financiar respectiv si se
autentifica prin documentele justificative. Contul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil se
ntocmesc n unitati europene de cont.
Ordonatorii de credite se fac raspunzatori disciplinar si, daca este cazul, pecuniar, atunci cnd
constata creante de recuperat sau cnd emit ordine de recuperare a creantelor, contracteaza
cheltuieli sau semneaza ordine de plata fara sa se conformeze prezentului regulament financiar si
reglementarilor sale de punere n aplicare. La fel, daca omit ntocmirea unui act de constatare a
unei creante sau daca neglijeaza sau ntrzie fara justificare emiterea ordine de recuperare a
creantelor.
15
Tabele cu utilizarea alocarilor disponibile din exercitiile financiare anterioare care indica suma
alocarilor mentinute sau reportate, facndu-se distinctie ntre alocarile pentru angajamente,
alocarile pentru plati si alocarile nediferentiate.
Trebuie anexat un document cu operatiunile de capital si gestiunea datoriilor, indicnd:
- valoarea totala a mprumuturilor aprobate;
- valoarea totala a rambursarilor efectuate la mprumuturile contractate si a costurilor acestor
mprumuturi;
- valoarea mprumuturilor contractate;
- valoarea totala a rambursarilor de capital si a platilor de dobnzi la mprumuturile acordate.
O data la trei luni si cel mai trziu n luna care urmeaza trimestrului, iar n cazul trimestrului patru,
cel mai trziu n luna care urmeaza nchiderii exercitiului financiar, fiecare institutie nainteaza
Curtii de Conturi documentele de fundamentare a conturilor, n special documentele si certificatele
privind aplicarea corecta a dispozitiilor care reglementeaza aplicarea bugetului, privind
angajamentele si platile, la stabilirea si colectarea veniturilor, conform dispozitiilor art. 19 din
Regulamentul Consiliului (CEE, Euratom, CECO) nr. 2891/77 si art. 80 din prezentul regulament
financiar. Curtea de Conturi poate interoga fiecare institutie cu privire la documentele de
fundamentare mentionate anterior.
?? Directiva a Patra a Consiliului 78/660/EEC din 25 iulie 1978 cu privire la conturile anuale ale
anumitor tipuri de companii, care se bazeaza pe Articolul 54(3) al tratatului cu privire la
conturile anuale a anumitor tipuri de companii prezentata n Jurnalul Oficial L 222.
16
Directiva inventariaza diferite metode de evaluarea a activelor si obligatiilor care trebuiesc
coordonate astfel nct conturile anuale sa prezinte o informatie comparabila si echivalenta.
Conturile anuale trebuiesc auditate de catre persoane autorizate a caror calificare minima sa faca
subiectul unei coordonari ulterioare, numai entitatile de dimensiune mica pot fi scutite de
obligativitatea acestui audit. n scopul consolidarii, directiva recomanda ca fiind de dorit ca ,
conturile grupului sa furnizeze o imagine fidela a activitatilor grupului ca ntreg.
?? Directiva a Saptea a Consiliului 83/349/CE din 13 iunie 1983 bazata pe Art.54(3) (g) din
Tratatul privind Conturile Consolidate.
Directiva formuleaza precizari privind coordonarea legislatiei nationale care guverneaza conturile
anuale ale anumitor tipuri de societati; multe societati fac parte din grupuri de societati; trebuie
intocmite conturi consolidate pentru ca informatia financiara referitoare la astfel de grupuri de
societati sa poata fi comunicata membrilor si tertilor; trebuie coordonata legislatia nationala privind
conturile consolidate in scopul realizarii obiectivelor de comparabilitate si echivalentei informatiei
pe care societatile trebuie sa o publice in cadrul Comunitatii.
17
?? Legea privind finantele publice nr. 500/2002 publicata n M.Of. nr. 597 din 13 august 2002.
Reglementeaza principiile, cadrul legal si procedurile cu privire la formarea, administrarea,
alocarea si utilizarea fondurilor publice ca si responsabilitatile institutiilor publice implicate n
procesul bugetar.
?? Legea privind finantele publice locale nr. 189, cu modificarile si completarile ulterioare,
publicata n M.Of. nr. 404 din 22 octombrie 1998, stabileste principiile de baza n formarea,
utilizarea si controlul fondurilor publice apartinnd comunitatilor locale;
?? Legea p rivind organizarea si functionarea Curtii de Conturi nr. 94, publicata n M.Of. 224 din 9
septembrie 1992, cu modificarile si completarile ulterioare, defineste rolul si sfera auditului extern,
modul de organizare si functionare a acestuia, precum si procedurile jurisdictionale de recuperare
a fondurilor publice utilizate nelegal. A fost aprobata de catre Parlament, Legea nr. 77/2002 de
modificare si completare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi;
?? Ordonanta Guvernului nr. 6 care modifica si completeaza Ordonanta de urgenta nr. 63/1999 cu
privire la gestionarea fondurilor nerambursabile si a fondurilor de co -finantare acordate Romniei
de catre Comunitatea Europeana (M.Of. nr. 70/31.01.2002);
?? Legea nr. 301 care aproba Ordonata Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul
financiar preventiv (M. Of. Nr. 339/23.05.2002);
?? Ordonanta de Urgenta nr. 21/2002 cu privire la managementul localitatilor urbane si rurale (M.
Of. Nr. 86/01.02.2002);
?? Ordonanta Guvernului nr. 35 care aproba cadrul legal al functionarii consiliilor comunale (M.
Of. nr. 70/02.02.2002);
18
?? Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 9 care modifica Legea nr. 326/2001 privind
administrarea serviciilor publice comunale (M.Of. nr. 120/14.02.2002);
n legatura cu pregatirea conturilor publice: Romnia necesita o revizuire de mica amploare pentru
ndeplinirea cerintelor actuale ale UE:
- O raportare mai frecventa, la trimestru si nu la an;
- Schimbari ale clasificarilor bilantiere, pozitiilor din contul de profit si pierdere;
- Adoptarea unei monede diferite: euro;
- Acordul cu privire la principiile contabile fundamentale;
Stadiul actual al sistemului contabilitatii publice din Romnia este prezentat pe scurt n Anexa 3.
Pe baza acestui cadru legal este evident ca Romnia are capacitatea prezenta n cadrul sistemului
de contabilitate a sectorului public sa adopte reglementarile fara modificari substantiale. n acord
cu obiectivele afirmate ale UE, misiunea Romniei este de a orienta ntregul sistem al conturilor
guvernamentale catre un sistem al contabilitatii de angajamente care sa adopte GAAP.
19
CAPITOLUL III: BENEFICIILE CONTABILITATII DE ANGAJAMENTE
20
buna, politici de nlocuire mai adecvate, identificarea si valorificarea surplusurilor de active, precum
si un management mai bun al riscurilor, ca de exemplu pierderi datorate fraudei sau daunelor.
Identificarea activelor si recunoasterea deprecierii i ajuta pe manageri sa nteleaga impactul
utilizarii activelor fixe n furnizarea serviciilor si i ncurajeaza pe acestia n luarea n considerare a
cailor alternative la gestionarii costurilor si furnizarii serviciilor.
Informatiile n legatura cu activele nete nseamna faptul ca guvernul poate fi facut responsabil
pentru impactul financiar al deciziilor sale att asupra activelor nete prezente ct si viitoare.
Modificarea activelor nete ale unei entitati ntre doua perioade de raportare reflecta
cresterea/descresterea avutiei sale de-a lungul unui an.
21
Activul net poate cuprinde unele sau toate dintre urmatoarele componente:
?? fondurile la dispozitia entitatii;
?? surplusuri sau deficite acumulate; si
?? rezerve (de exemplu, rezerva din reevaluare, rezerva din diferente de
curs valutar).
Guvernului i sunt necesare informatiile despre cheltuieli pentru a evalua nevoile sale de venituri,
sustenabilitatea programelor existente si costurile probabile ale activitatilor si serviciilor propuse.
Contabilitatea de angajamente furnizeaza guvernului informatii asupra costurilor complete ale
activitatilor sale, putnd fi n masura:
?? sa decida fie finantarea productiei de servicii n cadrul sub -entitatilor guvernamentale, fie sa
achizitioneze bunuri si servicii direct de la organizatii non -guvernamentale;
?? sa decida daca taxele catre utilizatori ar trebui sa acopere costurile asociate unui serviciu;
Contabilitatea de angajamente poate furniza informatii atunci cnd sub -entitati guvernamentale au
furnizat servicii specifice reflectate n cadrul unor bugete stabilite. Aceleasi informatii, la un nivel
mult mai detaliat, pot fi folosite n cadrul unei sub-entitati pentru managementul activitatii si al
programarii costurilor.
22
3.2. nregistrare si control
Fluxuri de trezorerie
?? beneficii macroeconomice
Formularea si monitorizarea politicii fiscale va utiliza o informatie semnificativ mbunatatita n
legatura cu conturile de resurse si conturile de angajamente ale organismele sectorului public n
vederea obtinerii unor date de cea mai buna calitate.
?? beneficii microeconomice
Exista, de asemenea, beneficii microeconomice care izvorasc din detinerea informatiilor sincere
despre impozitele ncasate, de exemplu, n termenii detinerii unei cunoasteri mai transparente si
sistematice despre impozite n sens de angajament si cunoscute ca fiind datorate si impozitele
ncasate de fapt.
23
Noul sistem va oferi Parlamentului informatii mbunatatite despre totalitatea veniturilor si
cheltuielilor guvernului, active si obligatii si fluxuri de trezorerie. Aceste informatii se vor referi, de
exemplu, la amplificarea sau restrngerea investitiilor n active publice sau dimensiunea si
schimbarile n obligatiile publice, ambele pe termen scurt si lung.
24
CAPITOLUL IV: CONDUCEREA PROCESULUI DE TRANZITIE CATRE SISTEMUL
CONTABILITATII DE ANGAJAMANETE
Factorii care pot influenta natura si viteza tranzitiei catre contabilitatea de angajamente includ:
- Sistemul de guvernare si mediul politic trebuie luate n considerare, mai ales datorita
rezistentei la schimbare a modului de lucru al autoritatii locale si regionale;
- Decizia de a se concentra numai pe reforma sistemu lui de contabilitate si de a evita reforme de
mai mare amploare;
- Existenta unei nevoi de schimbare initiate de sus n jos si nu de jos n sus. De exemplu, n
Romnia se asteapta ca schimbarile sa fie dictate de nivelul nalt al autoritatii si vor fi obligatorii
pentru toate entitatile din cadrul administratiei n cadrul unor calendare fixe;
- O evaluare din timp a bazei actuale a contabilitatii utilizate de catre guvern, capacitatea
sistemelor sale informationale, integritatea si acuratetea informatiei financiare existente, n
special nregistrarea activelor si obligatiilor;
- GAAP romnesti de adoptat si sistemul utilizat n pregatirea bugetelor locale. Orice schimbare
n alcatuirea bugetelor si a procesului de aprobare a bugetelor reprezinta o componenta
majora a programului tranzitiei si va avea un impact semnificativ asupra cerintelor sistemelor
informationale;
- Sprijinul Ministerului Finantelor Publice pentru adoptarea contabilitatii de angajamente
presupune ca resursele adecvate vor fi disponibile pentru implementarea schimbarilor
furniznd un personal suficient cu necesare si cadrul organizational.
Economia Romniei, ca si alte economii n tranzitie este supusa unei schimbari economice si
institutionale rap ide si considera reforma managementului financiar ca un pas necesar n
redezvoltarea continua a sectorului public. Acceptarea politica a schimbarii nseamna ca reforma
extinsa (de exemplu, schimbarile majore ale sistemului managementului financiar si adoptarea
contabilitatii de angajamente pentru toate tipurile de institutii publice) este probabila.
25
4.1. Cai ale tranzitiei
Recunoasterea activelor corporale are loc adesea ulterior, desi recunoasterea activelor corporale
poate avea loc, de asemenea, gradual ncepnd cu acele active care sunt rapid identificate si
evaluate. Recunoasterea creantelor de ncasat care nu provin din tranzactii contractuale (impozite)
si a activelor necorporale poate fi amnata pe o perioada de timp pentru rezolvarea problemelor
asociate evaluarii acestor active.
Similar, recunoasterea obligatiilor poate avea loc n mod gradual. Datoria publica este adesea
recunoscuta prima, deoarece o institutie are de regula nregistrari precise a mprumuturilor
existente. Pensiile si alte obligatii pe termen lung pot fi recunoscute treptat .
26
autorizarea bugetelor ca noul sistem financiar poate furniza informatii demne de ncredere pe baza
carora sa se faca autorizarile .
Tarile membre din UE cer pregatirea situatiilor financiare auditate de catre guvern ca ntreg si/sau
de catre entitatile individuale controlate. Depinznd de tipul ales al caii de tranzitiee va fi necesara
examinarea optiunilor pentru satisfacerea cerintelor de audit n timpul perioadei de tranzitie.
Caracterul acceptabil al optiunilor va depinde de cerintele legislative. Optiunile n legatura cu
cerintele de audit n timpul perioadei de tranzitie includ:
27
- pregatirea unui set de situatii financiare neauditate si nepublicate ca proba n curs (adesea n
paralel cu producerea unei set de situatii financiare audiate pe baza existenta a contabilitatii);
- publicarea unui set de situatii financiare neauditate ca un pas intermediar si pentru un numar
limitat de perioade de raportare; si
- publicarea unui set de situatii financiare auditate limitat..
Un guvern poate alege sa hotarasca un angajament public pentru rezolvarea acestor probleme
de-a lungul unei perioade de timp.
Planuri de implementare
Odata selectata calea tranzitiei, o entitate trebuie sa dezvolte ulterior un plan de implementare
pentru a-si putea duce la ndeplinire obiectivele sale. Anexa 4 contine punctele cheie pentru un
plan generic de implementare care indica multe dintre aspectele care trebuie avute n vedere.
Tranzitia catre contabilitatea de angajamente este un proiect important pentru cele mai mute
guverne. Ca orice proiect de anvergura necesita o planificare si un management atent. Tranzitia se
asteapta sa fie mai lina si mai rapida atunci cnd urmatoarele trasaturi sunt prezente;
- un mandat clar;
- angajament politic;
- angajamentul institutiilor centrale si ale celor mai importante oficialitati;
- resurse adecvate (umane si financiare);
- un management al proiectelor si o structura de coordonare eficiente ;
- capacitate tehnologica si sisteme informationale adecvate; si
- utilizarea legislatiei pentru asigurarea autoritatii formale si semnalarea angajamentului pentru
schimbare.
4.3.1. Mandat
Este important un mandat clar din partea nivelului adecvat al autoritatii stabilind ce vor cuprinde
reformele, sincronizarea asteptata si autoritatea diferitelor organisme administrative pentru
nceperea modificarilor cerute. Un mandat clar da oficialitatilor importante si institutiilor puterea de
a initia schimbarea si de a supraveghea reformele.
28
4.3.2. Angajamentul politic
Angajamentul politic al organismului de guvernare si al opozitiei este cerut n general pentru
asigurarea aprobarii initiale a modificarilor propuse si pentru a asigura suportul continuu pentru
schimbari sau cnd se ntlnesc obstacole sau opozitie. Modificarea bazei contabilitatii presupune
resurse considerabile. Daca angajamentul politic nu este stabilit la nceputul procesului, inabilitatea
surmontarii problemelor aparute mai trziu n proces poate rezulta n risipirea resurselor rare.
29
- un cadru de lucru/filozofie documentata. Abordarea convenita necesita a fi documentata pentru
a forma o baza coerenta pentru comunicarea reformelor, pentru a asista personalul n
ntelegerea motivelor schimbarii si a abordarii alese si pentru a se asigura ca implementarea
actuala este n concordanta cu aceste decizii;
- un plan formal de implementare. Natura planului de implementare va varia n functie de stilul si
marimea reformei;
- o alocare clara a responsabilitatii fiecarei sarcini si a rolurilor si responsabilitatilor a institutiilor
si oficialitatilor cheie;
- pietre de hotar a proiectului mpreuna cu proceduri de monitorizare a performantei institutiilor si
a indivizilor n raport cu aceste pietre de hotar;
- un proces de aprobare proces detaliind cine are autoritatea pentru anumite decizii specifice;
- mecanisme de comunicare si coordonarea formala pentru diseminarea informatiei si colectarea
informatiei de la institutii; si
- un buget. Costurile initiale trebuie sa fier clar identificate si cuprinse n buget. Daca institutiile
asociate tranzitiei se asteapta sa nfaptuiasca modificarile n cadrul bugetului lor existent sau n
cadrul unui buget suplimentar nominal, aceste nevoi trebuiesc clar identificate la nceputul
proiectului.
30
Cu introducerea unui nou sistem al managementului financiar se va da importanta redesenarii
sistemelor de nregistrare existente pentru a se asigur ca acestea sprijina sisteme de management
financiar. Exista metode de evaluare a aranjamentelor existente. Aceste instrumente includ
utilizarea foilor de calcul de evaluare care necesita un critic pentru evaluarea unor chestiuni cum ar
fi de exemplu daca sistemul de nregistrare restrictioneaza accesul la nregistrari a personalului
neautorizat si daca un auditor poate da usor de urma tranzactiilor din documentele originale,
registrele manuale de tranzactie, jurnale si carti prin recapitulare succesiva.
Aplicarea materialitatii poate avea un impact semnificativ asupra tranzitiei, n special asupra vitezei
tranzitiei. Informatia este materiala daca omisiunea sau falsitatea ar putea influenta deciziile sau
evaluarile utilizatorilor facute pe baza situatiilor financiare. De exemplu, o situatie de deschidere a
pozitiei financiare completa si precisa reprezinta unul dintre primii pasi n implementarea unui
sistem bazat pe angajamente.
Identificarea si evaluarea tuturor activelor si obligatiilor poate fi ndelungata. Totusi, este un pas
fundamental n proces, chiar daca institutia cauta un raport de audit necalificat. Bilanturile de
deschidere trebuie sa sprijine nregistrari corecte si evaluari adecvate. La stabilirea balantei de
deschidere a Situatiei Pozitiei Financiare conceptul de materialitate poate asista la identificarea
acelor active si obligatii care vor fi subiectul celui mai nalt nivel de examinare externa. Se cuvine
deci, sa se dedice mai mult timp si mai multe resurse etapelor initiale pentru identificarea si
evaluarea acestor active si obligatii dect celorlalte.
Conceptul de materialitate poate fi, de asemenea, utilizat pentru a ajuta structura procesului lui de
consolidare si la cantitatea de timp si de efort pentru calcularea ajustarilor consolidarii. Daca o
anumita categorie de tranzactii inter entitate nu este materiala, tranzactiilor nu vor trebui eliminate
31
la consolidare. n mod similar, daca diferentele ntre politicile contabile nu au un impact material nu
vor fi necesare ajustari pentru alinierea politicilor contabile ale entitatilor n cadrul situatiilor
financiare consolidate.
32
Atunci cnd un numar de institutii individuale trebuie sa furnizeze informatii unei entitati centrale
pentru pregatirea situatiilor financiare consolidate sau pentru alte scopuri ale raportarii este de
regula necesar a avea un plan de conturi central. Acest plan de conturi central trebuie sa:
Planul de conturi central trebuie dezvoltat la nceputul procesului pentru a da entitatilor individuale
timp sa -l adapteze propriilor nevoi. Entitatile individuale trebuie sa ncorporeze cerintele planului
lor de conturi atunci cnd precizeaza rapoartele cerute din software-ul contabil.
Deoarece Romnia contempla posibilitatea devenirii membru al UE, impactul politicilor, regulilor si
reglementarilor asupra construirii bugetului national, raportarii financiare si sistemelor de audit
trebuie luate n considerare. Pregatirea Romniei n a deveni membru al UE (de exemplu,
instruirea suplimentara a personalului si dezvoltarea noilor sisteme informationale) poate fi
combinata cu succes cu reforme financiare mai cuprinzatoare. O implicare a calitatii de membru
este ca trebuie pus un accent pe sisteme interne de control si audit.
33
CAPITOLUL V: COSTURILE TRANZITIEI LA CONTABILITATEA ANGAJAMENTE
5.1. Cheltuieli pentru pregatirea personalului implicat n sistemul contabil (inclusiv pentru
operare PC)
34
- se estimeaza numarul personalului implicat n contabilitatea publica de aproximativ 7.300 (vezi
Anexa 5);
- costul mediu al pregatirii unei persoane timp de 1/2 luna va fi de circa 20 ? 75 EUR;
- cursul de schimb utilizat pentru calcule: 33.000 lei/EUR;
- pierderile cauzate institutiilor ca urmare a lipsei personalului corespund unei jumatati din costul
fortei de munca;
5.3. Cheltuieli pentru modificarea sistemului informatic pentru a raspunde cerintelor noului
sistem contabil
35
- costul mediu cu up -grade si cu noul hardware = 75 ? 150 EUR
- scenariu pesimist:
CT = 18.067 + 72.414 + 48.094 = 138.302 milioane ROL;
- scenariu realist:
CT = 12.045 + 48.094 + 40.880 = 101.019 milioane ROL;
- scenariu optimist:
CT = 4.818 + 36.071 + 24.047 = 64.936 milioane ROL;
2
n conformitate cu nregistrarea codului fiscal la Ministerul Finantelor Publice
36
- scenariu pesimist:
CT = 5.238.750;
- scenariu realist:
CT = 3.826.250;
- scenariu optimist:
CT = 2.459.687;
Beneficiile noului sistem contabil se vor fi regasi ulterior, dupa corecta sa implementare si rezulta
dintr-o pentru reflectare mai buna a veniturilor anuale bugetare si o dimensionare mai buna a
cheltuielilor angajate.
n aceasta directie, un nou sistem de nregistrare a veniturilor si cheltuielilor va conduce, cel putin
n primul an de aplicare, la o serie de modificari n realitatea bilantului contabil anual. Din aceste
schimbari de filozofie contabila pot rezulta venituri suplimentare ca urmare a diferentei ntre
Venituri cash (Vc) si Venituri angajament (Va), ajustate cu indicele inflatiei (I):
? V = (Va Vc)*I
Desigur, este dificil de estimat n acest moment care va fi situatia la nivel macroeconomic, fiecare
institutie publica avnd o situatie specifica. Datorita specificului institutiilor publice, aceste diferente
vor influenta apoi modul de alocare a resurselo r si bugetul de cheltuieli.
n acest sens, consideram ca trecerea la noul sistem de contabilitatea va conduce la o rectificare
exceptionala a bugetului de stat si a celor locale.
37
CAPITOLUL VI: CONCLUZII SI PROPUNERI
38
merita mentionat faptul ca adoptarea noului sistem de contabilitate i va permite Romniei de a
realiza un calcul mai exact al datoriei sale nationale. Aceasta va eficientiza de exemplu plata
dobnzii precum si utilizarea noilor produse financiare pentru finantarea datoriei nationale.
6.6. Calendarul
Ministerul Finantelor Publice a stabilit data de 2003 pentru armonizarea standardelor cu UE n
sectorul public. Aceasta ar trebui tratata ca prima treapta a implementarii a unui sistem complet de
contabilitate de angajamente bazat pe GAAP. Obiectivul este de a ndeplini un calendar pentru
2006 pentru implementarea regulilor GAAP pentru institutiile aflate n proprietatea guvernului
nainte de adoptarea acestor politici pentru ntregul guvern.
Faza I n acelasi timp cu stabilirea GAAP romnesti pentru conturile publice, guvernul trebui sa
faca un audit al patrimoniului existent. Prima faza va fi de a stabili o lista exhaustiva a activelor si
obligatiilor controlate de guvern. Aceasta va coincide cu stabilirea GAAP pentru evaluarea
activelor, care pot adopta baza costului istoric sau valorii prezente. Ca parte a muncii depuse n
aceasta faza recomandam ca principalele departamente implicate cu tranzitia sa fie angajate sa
disemineze informatii educative departamentelor guvernamentale implicate n pregatirea conturilor.
Faza II Dupa stabilirea regulilor bazate pe GAAP programate pentru 2003 este necesar un plan de
actiune detaliat. Acesta va trebui sa decida asupra logisticii livrarii noului sistem si n particular va
trebui sa ia decizii cu privire la un hardware si software adecvate pentru programul de desfasurare.
Faza III Aceasta este perioada n care vor rula scheme pilot nainte de adoptarea politicilor pentru
ntregul guvern. Va fi perioada n care bazele de date cu informatii vor fi dezvoltate si utilizate
pentru luarea deciziilor n domeniul construirii bugetului si a politicii.
39
Romnia se afla ntr-o mai buna pozitie att din punctul de vedere al practicii curente ct si
a resurselor sa treaca la contabilitatea de angajamente bazata pe GAAP dect alte tari care
adopta acquis-ul comunitar.
40