Legile Lui Murphy

1. Daca ceva poate sa mearg prost, va merge.

2. Daca mai multe lucruri pot merge prost, vor merge n cea mai
defavorabila secventa.
3. Probabilitatea de apariie a unui eveniment este invers proporional
cu dezirabilitatea lui.
4. Indiferent de ce merge prost, probabil ca arata bine.
5. Cnd lucrurile par ca nu se mai nrutesc, ai rbdare. Se vor
nruti curnd.
6. Cnd lucrurile merg bine, ceva a mers prost.
7. Cnd lucrurile se nrutesc: daca pierzi prea mult, fii atent;
Daca nu pierzi nimic, relaxeaz-te; daca ai ansa sa ctigi, relaxeaz-
te; daca nu conteaz, atunci n-are nici o importanta.
8. Daca poi distinge sfaturile bune de cele rele, atunci nu mai ai nevoie
de sfaturi.
9. Ca sa obti un mprumut trebuie mai nti sa dovedeti ca nu ai nevoie
de el.
10. O pipa da unui om detept timp de gndire, iar unui prost ceva de
inut n gura.
1. Nici un geniu, orict de mare, nu poate stpni detaliile.
12. Nimic nu este att de prost, incit sa nu devina i mai prost.
13. Dup ce lucrurile s-au nrutit suficient de mult, ciclul se repeta.
14. Indiferent de ce merge prost, exista ntotdeauna cineva care a tiut ca
aa va fi.
15. Cnd o mare personalitate pare adncit n gnduri e foarte posibil
sa se gndeasc la mncare.
16. Problemele complicate au ntotdeauna rspunsuri simple, pe nelesul
tuturor, dar greite.
17. Oportunitatea i bate la usa n cel mai putin oportun moment.
18. Natura tine ntotdeauna cu latura ascunsa a lucrurilor.
19. Ca sa curei un lucru, murdreti un altul. Dar poi murdari mai
multe lucruri fara a curata niciunul.
20. A fura idei de la o persoana nseamn plagiat. A fura de la mai multe
nseamn cercetare.
21. Banii n-aduc fericirea dar o ntrein.
2. Programele TV stupide sunt eliminate de altele i mai stupide.
23. Lucrurile incompatibile cu alte lucruri, pot fi compatibile intre ele.
24. Nimeni nu sesizeaz erorile mari.
 25. Singurii care gsesc ceea ce cauta n via sunt gsitorii de greeli.
26. Daca anticipezi ca sunt patru variante posibile de a iei ceva prost i
reueti sa le ocoleti, atunci va apare imediat o a cincea posibilitate, care va
strica totul.
27. Probabilitatea de a distruge un lucru este direct proporional cu
valoarea lui.
28. Cnd apei din greeal pe doua litere la maina de scris, se imprima
litera care nu trebuie.
29. Timbrele care nu se lipesc pe scrisori se vor lipi n schimb pe orice
altceva.
30. Cnd avionul n care eti are ntrziere, avionul pe care trebuie s-l
iei n continuare pleac la ora fixata.
31. Cnd pisica i adoarme pe picioare i te farmeca cu torsul ei, simi o
nevoie imperioasa de a merge la baie.
32. Daca o frnghie are un capt, atunci are precis inca unul.
3. Cnd trebuie s-i concentrezi atenia asupra unui anumit lucru, este
imposibil sa nu apar altul care s-i distrag atenia.
34. Ori de cte ori stabileti sa faci un anume lucru mai nti, survine un
alt lucru care trebuie fcut primul.
35. Ori de cte ori i tai unghiile, constai ca dup aceea ai nevoie de ele.
36. ntotdeauna gseti uor ceea ce nu caui. Iar ceea ce caui gseti
abia n ultimul loc n care poi cuta.
37. Un lucru rtcit il poi gsi numai dup ce rscoleti ntreaga casa.
38. Cnd caui un lucru, niciodat nu il gseti dect dup ce i-ai
cumprat un altul n loc.
39. Cnd garania unui produs este de 60 de zile, defectarea lui se va
produce n a 6l-a zi.
40. Legile nu sunt dect nite simulri ale realitii.
41. Proliferarea unor noi legi conduce la proliferarea unor noi excepii.
42. Indiferent daca legile sunt bune, rele sau neutre, trebuie sa se
supun celor din urma.
43. Daca o lege a lui Murphy poate sa greeasc, va grei.
4. Murphy a fost un optimist.
LEGILE ENTROPIEI
45. Un om cu un singur ceas tie ct e ora. Un om cu doua ceasuri nu
este sigur niciodat.
46. Anticipri negative conduc la rezultate negative. Anticipri pozitive
conduc la rezultate negative.
47. Cnd un lucru iese prost, orice ncercare de a-l ndrepta nu face
dect s-l strice i mai mult.
48. Lucrurile se nrutesc nainte de a se mbunti.
49. Lsate singure, lucrurile se desfoar de la prost la mai prost.
50. Orice lucru care ncepe bine se sfrete prost. Orice lucru care
ncepe prost se sfrete i mai prost.
51. Lucrurile ncep sa mearg prost, toate deodata.
 52. Singurul mod de a descoperi limetele posibilului este de a trece n
domeniul imposibilului.
53. Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de
aflat care sunt aceste lucruri.
54. Universul este nu numai mai straniu i mai enigmatic dect ne
imaginam, dar el este mai straniu i mai enigmatic dect ne putem imagina. (F.
Holye) 5. Informaia se deformeaz cnd trece spre nivelele ierarhice superioare.
56. ntr-o ntreprindere, confuzia creste odat cu nivelul ierarhic.
57. Expansiunea nseamn complexitate, iar complexitatea conduce la
dezagregare.
58. Odat ce ai deschis o cutie cu rime, singura soluie de a le nchide
din nou este sa foloseti o cutie mai mare.
59. Pentru un biciclist, indiferent n ce direcie o ia, va fi la deal i
mpotriva vintului.
60. Dup ce adaugi doua sptmni la termenul de predare a proiectului,
datorita unor ntrzieri neprevzute, mai adauga inca doua luni pentru
ntrzierile neprevzute care nu pot fi prevzute.
61. Mai sigura este o pasare n mina dect una care zboar pe deasupra
capului.
62. Cu ct tirile proaste se transmit mai repede i mai detaliat, cu att
mai bine.
63. Istoria nu se repeta, dar istoricii da.
LEGILE GRAVITAIEI
64. Obiectele cad ntotdeauna la 90 de grade fata de pmnt.
65. Cnd cade o scula de pe banc, se va rostogoli spre coltul cel mai
putin accesibil al atelierului.
6. nainte de a atinge podeaua, orice scula n cdere se va opri mai nti
pe degetele de la picioare.
67. Nu poi cdea mai jos dect podeaua camerei.
68. Cu ct urci mai sus n ierarhia administrativa, cu att cazi mai de
sus.
69. n condiii speciale de atracie universala, cderea celor din vrful
ierarhiei administrative se poate face i pe orizontala.
70. Nu poi ti dinainte pe ce parte sa ungi felia de pine cu unt.
ansa ca ea sa cada pe covor cu partea unsa cu unt este direct
proporional cu costul covorului.
71. Cosmonauii se supun legilor gravitaiei numai cnd sunt pe pmnt.
LEGILE RELATIVITI
72. Chiar daca faptele sunt rigide, adevrul este flexibil.
73. Durata unui minut depinde de poziia ta fata de usa de la baie.
74. Durata unei casnicii este invers proporional cu durata petrecerii de
nunta.
75. Daca pstrezi un lucru prea mult, il poi arunca. Daca arunci un
lucru prea devreme, vei avea nevoie de el imediat ce l-ai dat la gunoi.
76. Daca cumperi banane necoapte, ele vor fi mncate nainte de a se
coace. Daca le cumperi coapte, ele se vor strica nainte de a se mnca.
 7. Telefonul suna cnd eti la baie, sau eti n fata uii de la intrare i i
caui cheile ca sa descui usa.
78. Cnd formezi un numr greit, nu suna niciodat ocupat.
79. O jucrie care nu se sparge poate fi folosita la spartul altor jucrii.
80. n America este important nu att ct costa un obiect oarecare, ci ct
de mult se poate economisi cumprndu-l.
81. Opulenta de la intrare este invers proporional cu solvabilitatea
firmei.
82. La coada cealalt se servete mai repede dect la coada la care te-ai
aezat.
83. Nimic nu arata att de frumos cnd este privit de aproape, ca atunci
cnd este privit de departe.
84. ntotdeauna ploua cnd i speli maina. Dar nu ncerca sa speli
maina ca sa ploua, ca nu merge.
85. ntotdeauna este greeala partenerului.
86. Este foarte simplu sa faci ceva complicat, dar este foarte complicat sa
faci ceva simplu.
87. Cnd remediul oferit de minister nu se potrivete problemei ridicate,
este mai uor sa schimbi datele problemei dect sa obii un alt remediu.
8. Orice soluie genereaz noi probleme.
89. Locul n care ajungi depinde de scaunul pe care stai.
90. Daca ajungi prea devreme, s-a amnat. Daca i dai sufletul ca sa
ajungi la timp, va trebui sa atepi. Daca ntrzii, este prea trziu. Daca te simi
bine, nu-i face griji. Vei trece peste asta.
91. Zmbete. Mine va fi mai rau.
LEGILE MANAGEMENTULUI
92. Prima lege a managementului este ca exista.
93. Cine deine aurul stabilete regulile.
94. Cei ce au, primesc. Cei ce pot, fac. Cei ce nu pot, ii nvaa pe alii. Cei
ce nu-l pot nva pe alii, administreaz.
95. Indecizia este baza flexibilitii.
96. Orice este posibil daca nu tii despre ce vorbeti.
97. Nu crea nici o problema pentru care nu ai nici un rspuns.
98. Oricine poate lua o decizie daca are suficiente informaii. Un manager
bun poate lua o decizie fara a avea informaii suficiente.
Un manager perfect poate lua o decizie fara a avea nici un fel de
informaii.
9. Cnd un manager vrea s-i impresioneze subalternii cu detalii
sofisticate, nseamn ca el a pierdut din vedere obiectivul final.
10. Nu veni niciodat cu idei noi, care ti se pot da napoi ca sarcini.
101. Pentru fiecare viziune exista o contraviziune, la fel de atrgtoare.
102. edinele sunt evenimente n care minutele conteaz, dar orele nu.
103. Daca prseti camera riti sa fii ales.
104. Nu exista un moment mai prielnic ca acum, pentru a amina ceea ce
nu vrei sa faci.
 105. Cu ct un plan este mai complicat i mai grandios, cu att ansele
lui de eec sunt mai mari.
106. Cu ct planifici mai bine un proiect, cu att este mai mare riscul de
confuzie, atunci cnd ceva nu merge bine.
107. Orice problema tehnica poate fi rezolvata daca sunt destui bani i,
respectiv, destul timp. Din pcate, niciuna dintre cele doua cerine nu poate fi
ndeplinit.
108. Printre economiti, lumea reala este considerata adesea un caz
special.
109. Tehnologia este dominata de doua tipuri de oameni: a) cei care
neleg ceea ce conduc; b) cei care conduc ceea ce nu neleg.
10. Daca exista o cale de ntrziere a unei decizii importante, un bun
manager o va gsi.
1. n orice ntreprindere, munca se orienteaz spre nivelele cele mai de
jos ale ierarhiei.
12. Daca o idee a supravieuit unui sistem birocratic i a fost
implementata, nseamn ca nu a fost deloc interesanta.
13. n orice ntreprindere exista o persoana care tie tot ce se ntmpl
aici. Aceasta persoana trebuie data afara.
14. Mai uor sunt recunoscute talentele din alta parte dect talentele din
propria companie.
15. Recrutarea personalului nseamn de multe ori triumful speranei
fata de experienta.
16. Daca un subordonat i pune o ntrebare particulara, dar pertinenta,
privete la el de parca i-ar fi pierdut sensul realitii. Cnd i va pleca ochii,
parafrazeaz-l ntrebarea.
17. Gndete nainte de a aciona.
18. Este bine ca n afara biroului sa ai mersul grbit pentru a nu da
prilejul subordonailor s-i puna ntrebri.
19. Daca dai dispoziii, sa fie verbale. Cele scrise pot fi folosite mai trziu
mpotriva ta.
120. Un management bun este expresia unei mari idei.
121. Schimbarea lucrurilor este o tema preferata a oricrei conduceri.
12. Orict de mult munceti, niciodat nu faci destul. Ceea ce nu faci
este ntotdeauna mai important dect ceea ce faci.
123. Cnd eti n dubiu, murmura. Cnd eti n dificultate, deleag pe
altcineva sa rezolve problema. Cnd eti direct rspunztor, cntrete.
124. Un plan bun astzi este mai necesar dect unul perfect mine.
125. Daca o problema conduce la prea multe edine, atunci edinele
devin mai importante dect problema nsi.
126. Atunci cnd nu este necesar sa se ia o hotrre, este necesar sa nu
se ia nici o hotrre.
127. Daca nu-l poi convinge pe birocrai, atunci creeaz confuzie.
128. Eficienta unei edine este invers proporional cu numrul
participanilor i cu timpul afectat.
129. Durata unei edine creste cu ptratul numrului de participani.
 130. Timpul afectat fiecrei probleme de pe agenda edinei va fi invers
proporional cu importanta ei.
131. Cu ct doreti mai putin sa faci parte din tot felul de comitete i
comisii, cu att vei fi rugat mai mult sa o faci.
132. Timpul nseamn bani.
13. Nu exista prinz gratuit.
134. Cheltuielile tind sa creasc pina egalizeaz veniturile.
135. Pentru sritur n nlime este mai bine sa antrenezi un om care
sare 2 m, dect doi oameni care sar fiecare 1 m.
136. Chestiunile banale pot fi rezolvate destul de repede; chestiunile
importante nu sunt rezolvate niciodat.
137. Rezolvarea a n+1 probleme necesita un timp dublu fata de
rezolvarea a n probleme.
138. Rezolvarea a 90% dintr-o problema se face de obicei n 10% din
timp, restul de 10% rezolvndu-se n 90% din timp.
139. Nimic nu este imposibil pentru cel care nu trebuie sa le fac singur.
LEGILE COMPETENTEI
140. Competenta conine seminele incompetentei: competenta +
competenta = competenta competenta + incompetenta = incompetenta
incompetenta + incompetenta = incompetenta 141. ntr-o ierarhie, orice angajat
tinde sa fie promovat pina la nivelul lui de incompetenta.
142. n timp, orice post va fi ocupat de un angajat incompetent sa rezolve
problemele lui.
143. Munca rmne de obicei pentru cei care nu i-au atins inca nielul
de incompetenta.
14. Expert este cel ce tie din ce n ce mai mult despre din ce n ce mai
putin, pina cnd tie absolut totul despre nimic.
145. Expert poate fi oricine din afara oraului.
146. Loialitatea fata de superiori valoreaz mai mult dect calitatea
muncii efectuate.
147. Orice angajat i ncepe serviciul de la nivelul competentei sale.
148. Supercompetenta deranjeaz mai mult dect incompetenta.
149. Generalizarea incompetentei este direct proporional cu nivelele
ierarhice spre care tinzi sa urci.
150. Cut sa ari ca eti o persoana foarte importanta.
151. Un gram de imaginaie valoreaz ct un kilogram de competenta.
152. Cut sa fii vzut n compania unor oameni foarte importani.
153. Vorbete cu autoritate, chiar daca spui banaliti.
154. Nu te lasa atras n discuii contradictorii.
15. Daca i pstrezi calmul, cnd toi ceilali i-l pierd, nseamn ca nu
ai neles problema.
156. Pentru a cunoate performantele unui agregat, nmulete cu 0,5
datele furnizate de firma constructoare, respectiv cu 0,25 pe cele oferite de
firma comerciala.
157. Este imposibil de a face ceva impermeabil la prostie, pentru ca
prostii sunt foarte ingenioi.
 LEGILE VIEI UNIVERSALE
158. Ca sa studiezi ct mai bine o problema, ncearc s-o nelegi mai
nti.
159. Nu crede n miracole; bazeaz-te pe ele.
160. Cnd ntrebrile studenilor primesc rspunsurile profesorilor,
tiina se explica.
161. Cnd ntrebrile studenilor devin ntrebrile profesorilor, tiina
progreseaz.
162. Progresul nu consta n nlocuirea unei teorii greite cu una
adevrat, ci cu una mai subtil greit.
163. Toate marile descoperiri au fost fcute din greeli. Cu ct fondurile
alocate unei cercetri sunt mai mari, cu att mai mult timp va lua comiterea
unei greeli.
164. Orice problema mai mare conine una mai mica, care condiioneaz
rezolvarea problemei mari.
165. Soluia unei probleme schimba natura problemei.
16. Dup cercetri de laborator, atente i migloase, ti se va spune ca ai
primit o proba de analiza greit.
167. Cnd te chinuieti sa rezolvi o problema, de mare folos i poate fi
cunoaterea soluiei.
168. Pentru orice problema coninnd n ecuaii, vor fi ntotdeauna n+1
necunoscute.
169. Este mai bine sa rezolvi o problema n mod aproximativ i sa afli
adevrul cu o eroare de 10%, dect sa obii o soluie exacta i sa nu tii care
este adevrul.
170. Cnd un student urmeaz cursurile unei faculti el tie ce vrea sa
fac n via. Cnd urmeaz n paralel doua faculti, nu mai e sigur.
171. Daca prezenta la curs este obligatorie, atunci studenii vor absenta
de la examen. Daca prezenta este facultativa la cursuri, atunci se vor prezenta
la examen i absenii de la curs.
172. Fiecare profesor considera ca studenii trebuie sa se pregteasc
numai la cursul sau.
173. Daca examenul se da cu cartea deschisa pe banca, precis ca vei uita
cartea acas.
174. Nu atribui rutii ceea ce poate fi explicat prin stupiditate.
175. Orarele studenilor sunt astfel fcute astfel incit sa se piard mai
mult timp la facultate.
176. Cnd nvei la un examen, constai ca i lipsete exact cursul cel
mai important.
17. Cnd tragi biletul la examen constai ca doua din cele trei subiecte
sunt din cursurile pe care nu le-ai mai repetat.
178. O concluzie marcheaz ntotdeauna momentul n care ai obosit sa
gndeti.
179. Intuiia este o tiin exacta.
180. Cnd sunt n discuie propriile lor probleme, profesorii sunt foarte
conservatori. Cnd sunt n discuie problemele altora, ei devin liberali.
 181. Crile nu se pierd atunci cnd sunt mprumutate. Excepie fac
numai crile la care inem foarte mult.
182. Cel mai important citat este cel pentru care ai uitat bibliografia.
Sursa bibliografica va apare insa n revista n care ti se va face o recenzie
dezastruoasa.
183. Cnd un profesor i pregtete o carte pentru publicat, el nu
nelege ca lucrarea va fi neleas numai de cei ce stiu mai mult dect el n
domeniul respectiv.
184. Daca explici ceva att de clar incit oricine poate pricepe, se va gsi
cineva care sa te neleag greit.
LEGILE PROGRAMRI CALCULATOARELOR
185. Sa greeti este uman, dar ca sa zpceti de tot lucrurile ai nevoie
de un calculator.
186. Un program de calcul face ceea ce ii ceri, nu ceea ce ai vrea tu s-i
fac.
187. Daca felul n care programatorii i scriu programele ar fi imitat de
constructori, prima ciocnitoare care ar trece ar distruge civilizaia.
18. Valoarea unui program este direct proporional cu greutatea hrtiei
pe care se scot rezultatele lui.
189. Complexitatea unui program va creste pina va depi capacitatea de
nelegere a operatorului care trebuie sa lucreze cu el.
190. Descoperirea unei erori ntr-un program de calcul se face abia dup
ce programul a fost folosit cteva luni de zile.
191. Orice program de calcul ajuns n faza de exploatare este depit.
192. Orice program de calcul costa mai mult i necesita mai mult timp
dect s-a considerat iniial.
193. Daca un program este util, va trebui schimbat. Daca nu mai este
util va trebui sa fie justificat.
194. Orice program se va extinde pentru a ocupa ntreaga memorie
disponibila a calculatorului.
195. Daca pentru introducerea corecta a datelor n calculator s-au
prevzut o serie de teste, se va gsi un idiot ingenios care va descoperi o
metoda de a introduce i date greite.
196. Daca ai gsit doua erori ntr-un program, caut-o i pe a treia.
197. Calculatoarele pot grei, dar oamenii greesc i mai mult.
198. Dup ce eroarea gsit a fost corectata, se va constata ca de fapt nu
a fost nici o eroare.
19. Orice sistem care depinde de fiabilitatea umana este nefiabil.
20. Erorile nedetectabile se prezint ntr-o infinitate de forme, pe cnd
cele detectabile sunt prin definiie n numr finit.
LEGILE CERCETRI EXPERIMENTALE
201. tiina i spune adevrul. Nu te lsa nelat de fapte.
202. Prin definiie, cnd investighezi necunoscutul, nu tii la ce rezultat
vei ajunge.
203. Daca un experiment iese bine nseamn ca ceva nu a fost n regula.
 204. Daca repetarea unui test de laborator ridica probleme, e bine sa faci
testul o singura data.
205. Nici un experiment nu este reproductibil. Daca ar fi, atunci ar trebui
ca i eecurile lor sa fie reproductibile.
206. Niciodat sa nu ncerci repetarea unui experiment reuit.
207. Progresul n tiina este invers proporional cu numrul revistelor de
specialitate publicate.
208. Nu gseti niciodat timp sa faci bine un experiment, dar vei gsi
ntotdeauna timp suficient pentru a-l reface.
209. Cu ct teoria este mai sofisticata, cu att mai bine.
210. Un experiment poate fi considerat terminat cu bine daca nu se
ignora mai mult de 50% din datele experimentale obinute, pentru ca totul sa
se conformeze teoriei.
21. Daca suficiente date experimentale au fost culese, atunci se poate
demonstra orice prin metode statistice.
212. Daca un program de cercetri nu merita fcut, atunci nu merita sa
fie bine fcut.
213. O cercetare suficient de ndelungat va tinde poate sa susin o
teorie.
214. Daca anumite rezultate nu sunt conforme cu teoria, ele trebuie
ignorate.
215. n orice lucrare experimentala, mai nti desenezi curbele finale i
dup aceea fixezi punctele corespunztoare datelor obinute.
216. n orice set de date experimentale, valorile care par a fi corecte, se
dovedesc dup o verificare atenta ca sunt eronate.
217. Orice idee revoluionar trece prin trei stadii caracterizate prin
reaciile: a) Este imposibil, nu-mi irosi timpul. b) Este posibil, dar nu merita.
c) Eu am spus ntotdeauna ca este o idee grozava. 218. n domeniul cercetrii
experimentale numai doi din cei trei parametri pot fi definii simultan. Cei trei
parametri sunt:
Coninutul temei, timpul i banii. De exemplu, daca unul cunoate care
este coninutul problemei i perioada de timp avuta la dispoziie, atunci nimeni
nu poate preciza costul.
219. Drogurile sunt acele substane, care injectate la obolani conduc la
noi rapoarte tiinifice.
20. Daca ai o problema grea de rezolvat sa o dai unui om lene el va
gsi o cale mai comoda de rezolvare a ei.
LEGILE INGINERIEI
21. Mainile ar trebui sa lucreze, iar oamenii sa gndeasc.
2. Cnd ai ncercat totul i nimic nu a mers, citete instruciunile de
folosire.
23. Ca sa funcioneze, trebuie sa introduci techerul n priza.
24. Nu fora. Folosete un ciocan mai mare.
25. Experienta variaz direct proporional cu echipamentul distrus.
26. Fiabilitatea unei maini este invers proporional cu numrul
persoanelor care privesc la asamblarea ei.
 27. Mai devreme, sau mai trziu, pot sa apar cele mai defavorabile
condiii de exploatare. Deci toate sistemele trebuie proiectate astfel, incit sa
reziste la cele mai defavorabile condiii de exploatare.
28. Echipamente identice, testate cu bine n mod identic, se vor comporta
n mod diferit n exploatare.
29. Mainile care se defecteaz pornesc de cele mai multe ori cnd apare
personalul de reparaie.
230. Prile interschimbabile ale unui echipament nu vor putea fi
schimbate intre ele, fiindc nu se potrivesc.
231. Orice schimbare de proiect va fi solicitata dup ce echipamentul a
intrat deja n construcie.
232. Daca instalaia pilot funcioneaz perfect, instalaiile industriale
corespunztoare vor funciona prost.
23. n orice proiect ingineresc, daca se pot strecura erori, atunci ele se
vor produce.
234. Orice eroare n calcul ingineresc se va produce astfel incit sa
afecteze cel mai mult rezultatul final.
235. n orice formula, constantele n special cele preluate din manualul
inginerului se vor considera ca variabile.
236. Dup ce toate piesele au fost asamblate, pe bancul de lucru au mai
rmas cteva piese.
237. Dup ce au fost desfcute toate uruburile de la componenta care
trebuia reparata se va constata ca s-a greit componenta.
238. Fisurile n material nu apar dect naintea inspeciei finale.
239. Un circuit electric cu autoprotecie va distruge n mod sigur alte
circuite.
240. Daca realizarea unui agregat necesita n componente, numai n-l
componente vor fi disponibile n stoc.
241. Tolerantele se vor cumula astfel incit sa fac imposibila asamblarea
pieselor.
242. Orice cablu tiat prea lung se dovedete a fi prea scurt.
243. Un gram de practica valoreaz ct un kilogram de teorie.
24. Mainile nu sunt dect nite amplificatoare.
245. n condiii riguros controlate de: umiditate, temperatura, presiune,
volum etc. Un mecanism se va comporta dup bunul sau plac.
246. Msoar cu micrometrul. Fa semn cu creta. Taie cu toporul.
247. Nu poi repara ceva daca nu-l stricat.
248. Gurile date sunt de doua feluri: unele cu diametrul mai mare dect
cel proiectat, iar celelalte cu diametrul bun, dar poziionate greit.
249. Daca este mai ieftin sa cumperi un agregat nou, compania va insista
s-l repari pe cel vechi.
250. Cea mai importanta funcie a inginerului proiectant este sa fac
lucrurile ct mai dificile pentru constructor i aproape imposibile pentru
reparaii.
 251. Fiecare proiect al unei instalaii conine cel putin o parte care este
depit moral, doua parti care nu se pot procura i trei parti care sunt inca n
faza de asimilare.
LEGILE PSIHOSOCIOLOGIEI
252. Mai bine sa ai un sfrit de comar, dect un comar fara de sfrit.
253. Singurul lucru imperfect din natura, este omul.
254. Daca ceva pare uor, sigur este greu de fcut. Daca pare greu, este
aproape imposibil de fcut.
25. Nimic nu este att de uor pe ct pare.
256. Orice lucru i ia mai mult timp dect crezi.
257. Fiecare are cte o idee grozava, dar inaplicabila.
258. Utilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l-ai cumprat este
invers proporional cu utilitatea lui reala.
259. n condiii de stres, cei mai multi oameni aleg dintre mai multe
variante de aciune, pe cele mai proaste.
260. Exista ntotdeauna o cale mai uoar de a face un lucru. Dar cnd o
caui, n-o gseti.
261. Propunerile, indiferent de cum sunt fcute, vor fi interpretate altfel
de ctre ceilali.
262. Daca faci ceva care poate fi pe placul tuturor, se va gsi cineva
cruia sa nu-l placa.
263. Prietenii vin i pleac, dar dumanii rmn i se acumuleaz.
264. Un om fara religie este ca un peste fara bicicleta.
265. i-ai luat rolul prea n serios.
26. Adevrul unei propoziii nu are nimic n comun cu credibilitatea ei i
viceversa.
267. Populaia planetei creste continuu, n timp ce inteligenta ei rmne
constanta.
268. Fiecare ar trebui sa cread n ceva eu cred ca as mai bea un pahar
cu vin.
269. Frumuseea se oprete la suprafaa pielii, dar urenia merge pina
la oase.
270. n orice sistem social, raul este o constanta.
271. Oamenii, ca i naiunile, vor aciona raional numai dup ce toate
celelalte posibiliti au fost epuizate.
272. Niciodat sa nu dormi cu cineva mai nebun dect tine.
273. Frumuseea & 274. & inteligenta = constanta.
275. Orice lucru bun n via este ilegal, imoral sau ngra.
276. Dintre cele mai credincioase lucruri n via sunt banii, cinii i
femeile btrne.
27. Orice rspuns de 50% la un sondaj de opinie publica poate fi
considerat n categoria de 40-60%.
278. Celibatul nu este ereditar.
279. Probabilitatea unui tnr de a ntlni o femeie frumoasa pe care i-
ar dori sa o cunoasc creste n progresie geometrica cnd el este nsoit de: a)
prietena lui; b) sotia lui; c) un prieten mai bogat i mai atrgtor.
 280. Oamenii se pot mpri n doua categorii: a) cei care mpart oamenii
n doua categorii; b) cei care nu-l mpart pe oameni.
281. Daca vrei sa fii acceptat, accepta.
282. Oamenii se pot mpri n patru categorii: a) cei care stau linitit i
nu fac nimic; b) cei care vorbesc despre a nu face nimic; c) cei care nfptuiesc
ceva; d) cei care vorbesc despre cum se nfptuiesc lucrurile.
283. Cel ce tipa mai tare primete microfonul.
284. Virtutea este o autopedeapsa.
285. Courile apar pe fata numai cu o ora nainte de ntlnire.
286. Iart, dar tine minte.
287. Sa greeti este uman, dar sa dai vina pe altcineva este i mai
uman.
28. Cel care rde la urma, probabil ca nu a neles gluma.
289. Probabilitatea sa ntlneti pe cineva cunoscut creste atunci cnd
eti cu cineva cu care nu trebuie sa fii vzut.
290. Daca ajui un prieten la nevoie, te va tine minte. Data viitoare cnd
are nevoie de ceva apeleaz tot la tine.
291. Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o i obii imediat
succesul dorit.
292. Cnd toi mint, nimeni nu asculta.
293. Indiferent despre ce este vorba, ei vorbesc despre bani.
294. Cnd nu tii la ce lucrezi, lucreaz ngrijit.
295. Munca n echipa este esenial. Ea i permite ntotdeauna sa dai
vina pe altcineva.
296. Nu arata superiorilor tai ca eti mai bun dect ei.
297. Nu tii niciodat cine are dreptate, dar tii cine decide.
298. Multe persoane pretind ca fac totul ca la carte, fara sa tie cine este
autorul crii, sau chiar despre ce carte este vorba.
29. E imposibil de construit sisteme anti-prost deoarece idioii sunt
uneori geniali.
30. Cnd vremea este frumoasa, prezenta la biserica este slaba. Cnd
vremea este foarte urt, prezenta la biserica este slaba. Cnd buletinul meteo
este neclar, prezenta la biserica ntrece toate ateptrile.
301. Nu dori moartea sefului; f-l sa i-o doreasc singur.
302. Daca i place modelul, nu vor avea numrul tau. Daca i place
modelul i au numrul tau, este prea scump. Daca i place modelul, au
numrul tau i il poi cumpra, se va rupe la prima mbrcare.
303. Cnd oamenii sunt lsai sa fac ce doresc, de obicei ii imita pe alii.
304. Daca pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivita.
305. A grei e uman, dar i mai uman e sa dai vina pe alii.
306. Clientul care pltete cel mai putin se plnge cel mai mult.
307. Cel care sforie adoarme ntotdeauna primul.
308. Cel care zmbete atunci cnd lucrurile merg prost, s-a gndit deja
pe cine sa dea vina.
309. Niciodat sa nu argumentezi cu un nebun. Cei din jur s-ar putea sa
nu fac diferena.
SFRIT