Personalitate

Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari
ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.

Intelegerea personalitatii - a sinelui si a celor din jur - este esentiala pentru motivatie. Oamenii
sunt diferiti si prin urmare au puncte forte si necesitati diferite. Cu cat cunosti mai multe
despre personalitatea ta, cu atat vei sti mai multe despre lucrurile care ii motiveaza pe ceilalti
si pe tine.

Cu cat cunosti mai multe despre propria personalitate si a celor din jur, cu atat vei reusi sa afli
mai multe despre modul in care ceilalti te percep, precum si modul in care reactioneaza la
personalitatea si stilul tau.

Principalii factori in conducerea de succes si in motivarea ta si a celorlalti sunt adaptarea

stilului de munca la ceilalti, comunicarea corecta, oferirea informatiei si a oportunitatilor
educationale, identificarea cu munca.
Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii
sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Cel mai mare teoretician din toate
timpurile

continuare
Tipuri personalitate Myers Briggs

Tipurile de personalitate Myers Briggs - Myers-Briggs Type Indicator (MBTI) - este un

sistem utilizat la scara larga pentru a intelege si interpreta personalitatea umana

continuare
Tipuri personalitate Enneagram

Enneagram sau Eneagrama reprezinta denumirea unuia dintre cele mai noi sisteme de
personalitate, cu accent pe motivatia psihologica si dimensiunea emotionala a vietii.

continuare
Cele patru temperamente

Cele patru temperamente, numite si umori, reprezinta faraindoiala cel mai vechi sistem de
tipuri de personalitate. Influenta sa asupra psihologiei moderne este fascinanta.

continuare
Temperamentele Keirsey

Teoriile lui David Keirsey fac referire la vechiul model al celor patru temperamente, precum
si la teoriile lui Carl Jung, dezvoltate de Katharine Briggs si Isabel Briggs Myers.
continuare
Clasificarea Belbin - roluri in echipa

Meredith Belbin a identificat un set de opt roluri care, prezente in cadrul unei echipe, se
presupune ca ofera echilibru si cresc sansele de succes.

continuare
Personalitatea dupa Freud

Teoria lui Freud asupra personalitatii: Sigmund Freud incearca sa explice prin teoria
personalitatii procesele implicate in expresia si modelarea unei personalitati.

continuare
Modelele comportamentale si cele de personalitate sunt utilizate la scara larga in organizatii,
in special in psihometrie si testarea psihometrica. Aceste modele sunt utilizate de sute de ani
de catre filosofi, lideri si manageri, ca ajutor in intelegerea, explicarea si administrarea
mijloacelor de comunicare si a relatiilor interumane.

Utilizate corespunzator, psihometria si testele de personalitate pot avea un efect benefic imens
pentru imbunatatirea autocunoasterii si cunoasterii celorlalti - motivatiile, punctele forte,
slabiciunile, stilurile de munca si gandire preferate, precum si stilurile preferate si atuurile in
comunicare, invatare, management si munca in echipa.

http://www.la-psiholog.ro/info/personalitate

Tipuri de personalitate Carl Jung Tipuri personalitate Myers Briggs Tipuri personalitate Enneagram
Cele patru temperamente Temperamentele Keirsey Clasificarea Belbin - roluri in echipa
Personalitatea dupa Freud

Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de
personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile
care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom
face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.

Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru
temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta
privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un
set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante
pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.

Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al
lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului
uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si
cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza.

Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor
psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice
utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si
extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile
de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui
Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate
moderne, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
 extravertit introvertit

energia psihica este directionata extern, spre

energia psihica este directionata intern
lumea din afara persoanei

obiectiv - spre exterior subiectiv - spre interior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi

afirma importanta atat de pregnant, incat ".... atitudinea fata de obiect este de abstractie..
atitudinea sa subiectiva este orientata si se confrunta permanent cu dilema distantarii
relationata in mod continuu fata de obiect...." libidoului fata de obiect...." (Jung)
(Jung)

"o atitudine extravertita este motivata din "un introvertit este motivat din interior si
exterior si este directionata de factori obiectivi si directionat de chestiuni subiective, interne"
externi, precum si de relatii" (Hyde) (Hyde)

"comportamentul este directionat spre exterior, "comportamentul este directionat spre interior,
pentru a influenta factorii si evenimentele din pentru intelegerea si administrarea sinelui si a
afara" (Benziger) experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru
tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a decide),
in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare
dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.

analitic, obiectiv,
ceea ce este semnificatia si
Reflexiv principii, ambele se opun functiilor de judecata
ceva intelegere
standarde, criterii si rationament - oamenii prefera in
mod constient una sau cealalta - Jung a
daca este bun greutate si subiectiv, numit aceste functii `rationale`
Afectiv
sau nu valoare personal,
 apreciaza
intimitatea, uman

perceptie realistic, rational,

Senzorial ceva exista
senzoriala practic, sensibil
ambele se opun functiilor de perceptie
- oamenii prefera in mod constient una
intuitii, viitor,
de unde vine sau cealalta - Jung a numit aceste
posibilitati si speculativ,
Intuitiv si unde se functii `irationale`
atmosfera fantezie,
indreapta
imaginativ

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii,

implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este
Reflexiv sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea
judecativ
este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul
lui `Afectiv.
(functiile
`rationale` ale
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. Este un
lui Jung)
proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legatura cu
Afectiv
un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica
sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu

exista o judecata despre caracterul bun sau rau, implicatii, cauze,
Senzorial directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate.
perceptiv
Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui
`Intuitiv`.
(functiile
`irationale` ale
Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in
lui Jungs)
imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei
Intuitiv
noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si
adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung,
construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala
introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale.
Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate
complete.
denumirea tipului caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Introvertit contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea

Afectiv Extravertit sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social

Afectiv Introvertit inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara

Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil

Senzorial Introvertit intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert

Intuitiv Extravertit aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea

Intuitiv Introvertit idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in
mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung
si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor
tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale:
Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate,
dupa atitudinile introvertit sau extravertit).

1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)

2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14. Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi
poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.

Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate,
acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor
mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent
mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile
comerciale ale personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca

acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o
existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre
sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia
unor probleme.

Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un
anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte
exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient
sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element
principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o
perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.

Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile
acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele
patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.