SUB IV PERSPECTIVA PRODUSELOR IN ABORDAREA CURRICULUM-ULUI

1.Documente curriculare de baza

Continutul procesului educativ se organizeaza si planifica prin documente scolare ce au

rolul de a-i imprima un caracter obiectiv, coerent si unitar , mai ales n conditiile n care
pe lnga nvatamntul public functioneaza o varietate de scoli particulare. Spunem
astfel ca procesul de nvatamnt si continuturile educationale se obiectiveaza prin
documente scolare sau documente (produse) curriculare.

Exista mai multe tipuri de asemenea produse, dupa importanta lor:

obiectivari primare (planul de nvatamnt si programele scolare);

obiectivari secundare (manuale si metodicile speciale);

obiectivari tertiare (orare, planificari calendaristice, proiecte pedagogice).

Ca o aplicare a principiului selectiei si al ierarhizarii culturale, noul plan-cadru de

invatamant propune gruparea obiectelor de studiu pe sapte arii curriculare, pentru tot
invatamantul preuniversitar (clasele I-XII)

Planul cadru de nvatamnt reprezinta un plan generativ, cu caracter de baza de

pornire. Astfel, n locul unui plan de nvatamnt unic pentru toate scolile de acelasi tip,
prin planul cadru se fixeaza un trunchi comun de discipline obligatorii, care are o
proportie de 75-80% din totalul disciplinelor, n virtutea principiului autonomiei institutiile
scolare avnd posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul
educativ.

Programa scolara. Reprezinta acel document care configureaza continutul procesului

instructiv - educativ la o disciplin a de nvatamnt.

Programa scolara este instrumentul de la care se porneste n proiectarea didactica,

avnd o valoare operationala si instrumentala deosebita. Ea indica obiectivele, temele
si subtemele la fiecare disciplina, timpul afectat pentru fiecare dintre acestea. n unele
circumstante, programa poate suplini locul unui manual, dat fiind ca ea cuprinde
urmatoarele informatii: importanta disciplinei n planul de nvatamnt, valoarea ei
instructiv-educativa; obiectivele de atins la disciplina respectiva, pe obiective cadru si de
referinta; natura si volumul cunostintelor /abilitatilor ce trebuie predate /nsusite de catre
elevi concretizate n enumerarea temelor si subtemelor; timpul afectat pentru fiecare
capitol, subcapitol, lectie; indicatii metodologice privind predarea si evaluarea; temele
suplimentare; referinte bibliografice; standarde de performanta.

n functie de tipul disciplinei programa include lucrarile practice circumscrise capitolelor

sau lectiilor, numarul de ore de laborator, alte forme de aplicare a cunostintelor.
Structura unei programe scolare conceputa din perspective curriculara, si adaptata
actualei reforme curriculare din tara noastra se compune, dintr-o componenta generala,
valabila pentru toate ariile curriculare si una particularizata la o arie curriculara anume.
Componenta generala include:

prezentarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare din planul de

invatamant;

prezentarea obiectivelor generale ale sistemului de invatamant national;

precizarea obiectivelor instructiv-educative ale nivelului si ale profilului de invatamant

pentru care au fost concepute programele;

planul de invatamant, insotit de precizari si comentarii referitoare la aspectele

particulare ale rolului ariei curriculare respective si relatiile ei cu celelalte arii curriculare
propuse;

principiile didactice fundamentale, corelate cu obiectivele instructiv-educative urmarite

prin programa propusa.
Componenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urmatoarele elemente

: prezentare a disciplinei sau a ariei curriculare respective

obiectivele generale;

obiectivele referentiale (tinta) pe ani de studiu;

temele sugerate spre studiere;

sugerarea unor activitati de invatare;

 sugerarea unor metodologii de predare, insotite de recomandari din domeniul
curriculum de suport;

sugestii privind evaluarea rezultatelor elevilor

; precizarea standardelor nationale de performanta ale elevilor (nivel minim, mediu,

maxim).

Planificarea calendaristica Este un document administrativ alcatuit de profesor care

asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective (competente) si
continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre acesta. In elaborarea
planificarii se parcurg urmatoarele etape: realizarea asociatiei dintre obiective
(competente) si continuturi; impartirea materiei an unitati de invatare; stabilirea
succesului de parcurgere a unitatii; alocarea timpului considerat necesar pentru
fiecare unitate de invatare.

Manualul scolar Manualul reprezinta instrumentul de lucru cel mai important, att
pentru elevi ct si pentru profesori, deoarece el ndeplineste trei functii fundamentale:
de informare, de selectie a informatiilor, simplificari si organizari a cunostintelor conform
cu programa scolara; de structurare logica a nvatarii si de ghidare a nvatarii n functie
de metodele de predare- nvatare privilegiate si de principiile didacticii. Un manual bun
propune un mod de structurare a informatiei pe criteriul progresiei si sistematicitatii
cognitive (n parti, capitole, subcapitole, lectii), prin respectarea programei scolare care
vizeaza egalitatea sanselor.

Fiecare unitate curriculara de baza (lectia) va include secvente distincte de informatii,

explicatii, comentarii, corelatii intra si inter-disciplinare, exerciti, rezumate, ntrebari,
teste, referinte bibliografice.

Ca expresie a democratizarii nvatamntului si cresterii autonomiei institutiilor de

nvatamnt n tara noastra functioneaza n prezent manualele alternative.
Acestea sunt considerate o necesitate att pentru formatori ct si pentru elevi, ntruct
nici unii nici altii nu sunt identici, profesorii avnd posibilitatea de a alege manualul care
raspunde cel mai bine cerintelor diferite ale elevilor.

. Manualele scolare concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau

experiente de invatare, operationalizabile in relatia didactica profesor-elev. In cadrul
manualului, continuturile invatarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole, lectii,
teme.

Manualul scolar are urmatoarele functii pedagogice :

funcfia de informare, realizata prin mijioace didactice si grafice specifice;

functia de formare a cunostintelor si capacitatilor vizate de obiectivele instructiv

educative;

functia de antrenare a capacitatilor cognitive, afective, psiho-motrice, sau a

disponibilitatilor aptitudinale;

functia de autoinstruire, ce evidentiaza mecanismele de conexiune inversa interna

existente la nivelul actiunilor didactice promovate prin intermediul programei, respectiv
tehnicile de autoevaluare.

Problematica actuala a manualelor alternative presupune din partea profesorilor

practicieni competente psihopedagogice deosebite pentru alegerea acelor manuale
care se adapteaza cel mai mult caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor,
precum si propriilor aptitudini si stiluri didactice

Manualele alternative (elaborarea i difuzarea simultan a mai multor manuale pentru

aceeai disciplina sau arie curricular) dau posibilitatea cadrului didactic s-i aleag
manualul care i se potrivete cel mai bine elevilor si. Acesta nu mai trebuie parcurs
integral, ci numai unitile de coninut obligatorii .Ele propun moduri diferite de abordare
i nsuire a cunotinelor unice , prevzute n programa colar, alegerea lor relizandu-
se n funcie de caracteristicile psiho- comportamentale ale elevilor, dar i de aptitudinile
i stilurile didactice ale educatorilor.
Mai presus de orice st realizarea obiectivelor i a performanelor care depind n primul
rnd de educator, de talentul su, de dragostea s pentru copii, de modul creator de
abordare al temelor, prin punerea n valoare a posibilitilor i resurselor de care
dispune clasa de elevi.

Produse curriculare auxiliare: auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru cadrele

didactice, materialele didactice de suport/ajutatoare, norme metodologice, ndrumtoare
pentru elevi, caiete de activitate independenta pentru elevi, soft-uri educationale, seturi
multimedia, pachete de nv tare

2. Produsele curriculare auxiliare

Auxiliarele curriculare, ghidurile metodice, ndrumtoarele, normele metodologice i
materiale le didactice de suport/ ajuttoare descriu condiiile de aplicare i de
monitorizare ale procesului currricular i conin sugestii metodologice. Aceste resurse
sunt conexe manualelor, fac parte din curriculum-ul de suport i faciliteaz demersurile
didactice practice de valorificare a programelor colare i/ sau a manualelor colare.
Pentru a-i valorifica valenele didactice, aceste auxiliare curriculare sunt utilizate n
spiritul concepiei sistemice, articulate despre curriculum-ul disciplinelor de nvmnt
i despre componentele acestuia.
Metodicile sunt manuale ale profesorilor, sunt didactici de specialitate, conin n mod
obligatoriu

a) modulul pedagogic al disciplinei;

b) tabloul complet al finalitilor i obiectivelor disciplinei;
c) standardele de performan pe ani de studiu, semestre, capitole(uniti de
coninut, module, etc.);
d) proiecte pedagogic model pentru toate activitile didactice eseniale;
e) baterii de teste docimologice(predicitive, formative, sumative);
f) consideraii teoretico-pedagogice privind specificul disciplinei(domeniului);
g)recomandri bibliografice pentru aprofundarea pedagogic i de specialitate a
domeniului.

Distingem 3 categorii de obiectivri ale demersurilor curriculare:

1. obiectivri primare: planul de nvmnt i programele analitice
2. obiectivri secundare: manuale(pentru elevi) i metodicile (manualele profesorilor)
3. obiectivri teriare: programe(orare) colare, planificri calendaristice, ale materiei
(semestriale, anuale), proiecte pedagogice.
Dintre materialele suport folosite mai amintim ghiduri metodologice, portofolii, culegeri,
manualul profesorului.

Alte suporturi curriculare

Curriculum suport, constand in materiale didactice sau de documentare destinate

elevilor si profesorilor, devine deosebit de necesar in strategia actualei reforme
curriculare. Libertatea de optiune oferita profesorilor necesita abilitare curriculara prin
care sa se formeze si sa se dezvolte competente didactice diferite fata de cele
reclamate de rolul de profesor dirijat de autoritatea centrala. O parte integranta a
strategiei de abilitare curriculara o constituie elaborarea si difuzarea de ghiduri
metodologice, pachete de formare si de autoformare, liste de teme pentru diverse arii
curriculare si inventarii de sugestii de realizare didactica a lor etc. Pentru elevi, in
completarea manualelor, se cer elaborate si diversificate culegeri de texte literare,
filosofice, culegeri de exercitii si probleme, soft didactic, atlase, etc.

n contextul accelerarii mutatiilor din mediul tehnic si informational, dar si din politica
educationala, n ultimele ghiduri metodologice de aplicare a noului curriculum din tara
noastra, se vorbeste tot mai mult de noile tehnologii ale formarii. Acestea cuprind:

pe de o parte, suporturi pedagogice (scrise, audio si vizuale) altele dect

manualul si culegerea sau caietul didactic traditionale si aici intra tabla magnetica
sau de hrtie, casetele audio, transparentele, diapozitivele, casetele video,
videoscopul;
pe de alta parte, mijloacele multimedia care se refera la limbajele de programare
(cu aplicatie n matematica, geometrie, informatica, contabilitate, gramatica, limbi
straine, de la nivel initiere, la nivel avansati), jocurile educative, CD-Rom-ul, CD-
interactiv, internetul, bazele de date, e-learning, nvatamntul la distanta asistat
de calculator.