Diagnosting de Obiective Interventii de nursing Evaluare

ingrijire
Tulburari de circulatie -Realizarea unei bune mobilitati
doatorita rigiditatii
musculare
-Pacientul sa aiba tonusul
muscular si forta musculara
pastrata
-Pacientul sa fie echilibrat psihic
-Pacientul sa-si satisfaca toate
nevoile organismului
-recomand si ajut pacientul sa mearga cu cadrul de Pacientul isi va pastra
sustinere largit pentru a preveni evantualele tonusul si forta musculara.
traumatisme, ii explic cum sa-si coordoneze miscarile la
trecerea peste obstacole;
-planific un program de exercitii fizice, in functie de
capacitatea pacientului, care sa cuprinda activitati fizice
efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul
muschilor si circulatie:
Active-executate de catre pacient
Pasive-miscari ale articulatiilor, executate de
catre o alta persoana
Izometrice-contractii musculare in care lungimea
muschiului ramane neschimbata, crescand numai
tensiunea sa
De rezistenta-exercitii fizice in care creste
tonusul muscular
-invat pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere
pentru activitatile cotidiene;
-ajut pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii fac
masaj la nivelul extremitatilor;
-administrez medicatia antiparkinsoniana;
-pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de
ingrijire;
-ajut pacientul sa-si satisfaca nevoile fiziologice de
baza.

Diagnosting de Obiective Interventii de nursing Evaluare

ingrijire
Alimentatie -Picientul sa fie echilibrat
inadecvata hidroelectolitic;
manifestata prin
disfagie
-Pacientul sa fie echilibrat
nutritional;
-Pacientul sa fie echilibrat
psihic;
Alterarea tranzitului -Pacientul sa aibe tranzit
intestinal manifestat intestinal in limite fiziologice;
prin constipatie
-Pacientul sa prezinte
tegumentele si mucoasele
perianale curate si integre
-alcatuiesc impreuna cu pacientul un regim alimentar Pacientul este echilibrat
bazat pe alimente semisolide; nutritional si
-il ajut pe pacient sa constientizeze importanta unui hidroelectrolitic.
regim alimentar in mentinerea sanatatii;
-la nevoie alimentez pacientul parenteral;
-observ bilantul lichidelor ingerate si eliminate;
-explorez preferintele pacientului asupra alimentelor
permise si interzise;
-servesc pacientul cu alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si prezentate atragator;
-asigur un climat cald, confortabil;
-incurajez pacientul;
-ii explic scopul interventiilor.
-determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de Pacientul are un tranzit
lichide; normal.
-recomand pacientului o alimentatie bogata in fibre;
-urmaresc si notez in foaie de temperatura consistenta si
frecventa scaunelor;
-efectuez, la nevoie, clisma evacuatorie;
-administrez, la indicatie, laxative;
-igiena locala riguroasa;
-aplic creme protectoare
Diagnosting de Obiective
ingrijire
Deficit de eliminare -Pacientul va przenta tegumente
manifestat prin si mucoase integre si curate;
incontineta urinara
-Pacientul sa-si recapete pe cat
posibil controlul sfincterelor;
-Pacientul sa fie echilibrat psihic
Interventii de nursing Evaluare
-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este Pacientul reuseste sa-si
nevoie; exprime dificultatile in
-recomand utilizarea pampersului; satisfacearea nevoii de a
-asigur igiena locala riguroasa dupa fiecare eliminare; elimina.
-aplict crema protectoare;
-instalez sonda vezicala la indicatia medicului;
-asigur raport lichidian adecvat, in functie de bilantul
hidric(mai mare in prima jumatate a zilei);
-stabilesc un orar al eliminarilor;
-il ajut pe pacient sa-si formeze deprinderi de eliminare
la ore fixe( la inceput la un interval mai scurt, iar pe
masura ce se obtine controlul sfincterelor, intervalul se
mareste;
-trezesc pacientul din somn pentru a urina;
-invat pacientul pozitia adecvata, care favorizeaza
golirea completa a vezicii;
-invat pacientul exercitii de inarire a musculaturii
perineale;
-asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea
pacientului;
-incurajez pacientul sa exprime ceea ce simte in legatura
cu aceasta problema;
-administrez medicatia simptomatica la indicatia
medicului.
Diagnosting de Obiective Interventii de nursing Evaluare
ingrijire

Tulburarea circulatiei -Pacientul sa prezinte o -invat pacientul: Pacientul prezinta o buna

sangvine manifestata circulatie adecvata; Sa intrerupa consumul de tututn si alcool; circulatie sangvina.
prin hipotensiune Sa aibe o alimentaie bogata in fructe si
ortostatica zarzavaturi;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-urmaresc efectul medicamentelor;
-Pacientul sa fie echilibrat -masor si notez in foaia de temperatuta tensiunea
psihic; arteriala;
-informez pacientul asupra riscurilor in cazul hTA
ortostatice;
-ajut pacientul sa se deplaseze sau/si il supraveghez;
-informez pacientul asupra gradului de efort pe care
poate sa il depuna;
-informez pacientul asupra importantei tratamentului
medicamentos.
Diagnosting de Obiective Interventii de nursing Evaluare
ingrijire

Risc de alterare a -Pacientul sa prezinte tegumente
tegumentelor si si mucoase curate;
mucoaselor
manifestat prin
dermatita
seboreica(cruste)
-Pacientul sa nu devina sursa de
infectii nosocomiale;
-Pacientul sa aiba o stare de bine
fizic si psihic;
Risc de alterare a -Pacientul sa-si satisfaca nevoile
integritatii integritatii in functie de starea de sanatate si
psihice si fizice gradul de independenta;
-Pacientul sa beneficieze de o
sigurnata psihologica, pentru
inlaturarea starii de anxietate;
-ajut pacientul, in functie de starea generala, sa isi faca Pacientul are tegumentele
baie sau dus, sau ii efectuez toaleta pe regiuni; si mucoasele integre.
-pregatesc materialele pentru toaleta;
-asigur temperatura camerei (20-22 grade C) si a apei
(37-38 grade C);
-ajut pacientul sa se imbrace, sa se pieptene, sa-si faca
toaleta cavitatii bucale, sa-si taie unghiile;
-pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregatesc salonul
si materialele, protejez pacientul cu paravan si-l conving
cu tact si blindete sa accepte;
-iau masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale;
-leziunile care s-au suprainfectat vor fi protejate cu
pansament efectuat in conditii de perfecta asepsie;
-incurajez pacientul;
-ii explic pacientului necesitatea interventiilor;
-ajut pacientul in satisfacerea nevoilor organismului; Pacientul este capabil sa-
-determin pacientul sa participe la luarea deciziilor si exprime dificultatile.
privind ingrijirile;
-administrez tratamentul corespunzator;
-aplic masurile de preventie a complicatiilor septice;
-asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de
boala a pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici;
-asigur conditiile de mediu adecvat (camera izolata,
aerisita, temperatura adecvata, semiobscuritate);
-incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si
exprime emotiile, nevoile, frica, opiniile;
Diagnosting de Obiective Interventii de nursing Evaluare
ingrijire

Risc de alterare a -Pacientul sa fie orientat in timp, -ajut pacientul sa se orienteze in timp, spatiu si la Pacientul reureste sa-si
comunicarii spatiu si la propria persoana; propria persoana; exprime temerile.
manifestat prin -ajut pacientul sa-si recunoasca capacitatile si
modificarea preferintele;
personalitatii -incurajez bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu propriile
sale mijloace.

EEG Computerizat

ELECTROENCEFALOGRAMA este o metod de explorare a potenialelor electrice ale creierului.

Graficul obinut prin nregistrarea cmpurilor electrice la nivelul scalpului poarta denumirea de electroencefalogram.(EEG) i este
reprezentatprintr-un numr variabil de de derivaii-n funcie de numrul canalelor de amplificare ale aparatelor de nregistrare.
EEG este una dinre cele mai actuale i complexe tehnici de exporare a creierului.
EEG este o metod neinvaziv,nedureroas, lipsita de nocivitate,care poate fi repetat seriat,n funcie de scopul urmrit.Se poate realiza cnd
pacientul este treaz sau cnd doarme,n funcie de scpul urmrit.
La sugar i copilul mic nregistrrile se fac de cele mai multe ori n somn(fiziologic sau indus).
Pentru realizarea acestei investigaii se vor folosi electrozi(senzori) care se vor ataa scalpului. Aceti electrozi sunt conectai la un computer,care
nregistreaz informaii legate de activitatea electric a creierului.Celulele creierului comunic prin impulsuri electrice i sunt active chiar i n
somn. Aceast activitate apare sub forma unor linii ondulate(grafoelemente)pe o nregistrare EEG.
Pentru a obine un plus de informaii se folosesc metode de activare (de solicitare) a creirului,cu diversi stimuli.Cele mai folosite metode de
activare sunt: - hiperventilaia (pacientul trebuie respire mai profund i mai frecvent dect n mod normal),- stimularea luminoas intermitent
(SLI). Se face cu ajutorul unei lmpi situata la mic distan de bolnav.
Electroencefalografia digital sau computerizat ne ofer posibilitatea de cuantificare i analiza spectral a grafoelementelor gsite pe segmentul
de EEG analizat,vizualizarea "hrii" creirului,redarea coninutului su sub o diversitate de forme utile pentru formularea unui diagnostic.
ELECTROENCEFALOGRAFIA permite diagnosticarea urmtoarelor condiii medicale:
- epilepsie
- atacuri vasculare cerebrale
- tulburari de somn
- traumatisme cerebrale
- encefalite
- tulburri cognitive
- pierderi de cunotin
- tumori cerebrale
- urmrirea eficienei terapeutice a unui medicament care influeneaz activitatea electric a creirului
ELECTROENCEFALOGRAFIA este una din investigaiile frecvent folosite pentru diagnostic n neurologie,neurochirurgie,n psihiatrie,n
terapia intensiv(pentru depistarea profunzimii comelor),n endocrinologie.

Pregatirea pacientului pentru electroencefalografie

- nainte cu 8 ore s nu consume cafea,ceai,ciocolat
- pacientul trebuie s fie moderat mncat,hidratat,cu vezica urinar goal
- prul s nu fie legat
- s se evite aplicarea de fixativ sau balsam de pr
Posibil ca medicul curant s dispun sistarea unor tratamente ( sedative,calmante,somnifere,medicamente care relaxeaz
muchii,anticonvulsivante). Acestea pot influena nregistrarea electroencefalografic.
Pentru a depista anumite anomalii ale activitii electrice a creirului e posibil ca medicul s v cear s nu dormii sau s dormii mai puin dect
de obicei (cu o noapte nainte de nregistrare).

Pregatirea pacientrului pentru CT

Tomografia Computerizata este metoda de investigat ie imagistica extrem de precisa, atraumatica s i foarte rapida, care foloses te radiat ia X pentru
a obt ine imagini detaliate, de i nalta rezolut ie s i extrem de precise, ale organelor interne. Este destinata i n special examinarii urmatoarelor
segmente ale corpului uman: cap, gat, torace, abdomen, pelvis, sistem vascular s i musculo-scheletal.

In funct ie de software-ul folosit, cu ajutorul rezultatelor acestei investigat ii este posibila reconstruct ia 3D a diferitelor organe, a sistemului
vascular sau a articulat iilor, a coloanei vertebrale, i n mod virtual, ceea ce permite medicului specialist analizarea anatomica integrala s i, i n
anumite cazuri, s i din punct de vedere funct ional. Tomografia computerizata (CT) este metoda recomandata de prima intent ie i n investigarea
accidentelor vasculare cerebrale.

Metoda de examinare prin CT este complet atraumatica pentru pacient.

Cantitatea de radiat ie X folosita este permanent optimizata de aparat pentru a obt ine maxim de informat ie cu expunerea minima a pacientului.
Pe i ntreaga perioada de examinare, medicul specialist s i personalul institut iei noastre vor supraveghea pacientul.

Pregatirea pacientului :

Pentru anumite tipuri de examinari CT este necesara pregatirea pacientului i nainte de procedura, prin administrarea orala de substant a de
contrast s i/sau injectarea intravenoasa a unei substant e de contrast i n cea de-a doua parte a examinarii, care va facilita diagnosticul corect s i
complet al afect iunilor investigate.

Daca pacientul a efectuat o examinare radiologica cu bariu (inclusiv irigografie) anterior examinarii CT, este necesar ca i ntre cele doua
investigat ii sa treaca un interval minim de 5-7 zile.

Instruct iunile specifice fiecarui tip de examinare CT vor fi comunicate de personalul specialist fiecarui pacient i n parte, t inand cont de
specificitatea investigat iei s i tipul afect iunii examinate.

Pentru unele investigat ii CT, pacientul va trebui sa efectueze un set de analize de laborator, anterior examinarii.

Femeile trebuie totdeauna sa informeze radiologul despre prezent a sarcinii.

Este extrem de important ca pacientul sa aiba asupra sa rezultatele analizelor medicale efectuate anterior.

ATENTIE ! In cazul i n care este nevoie de efectuat tomografie computerizata cu contrast sau angiografie Va recomandam sa efectuat i prealabil
analize de laborator pentru determinarea valorilor ureei s i creatininei, pentru a fi prezentate medicului aceste rezultate i nainte de efectuarea
investigat iei.

Cat dureaza o investigat ie CT ?

In mod obis nuit o investigat ie CT se desfas oara pe parcursul a 3-5 minute, doar unele investigat ii pot dura 15-20 de minute.

Cat de sigura este investigat ia CT ?

Investigat ia imagistica CT implica absorbt ia de catre pacient a unei anumite doze de radiat ie X. Medicul specialist este singurul i n masura sa
decida daca riscul expunerii pacientului la o asemenea investigat ie este necesar sau nu.
 Exista restrict ii severe pentru examinarea CT la femei i nsarcinate i n primele 3 luni de sarcina, except ie facand cazul i n care viat a mamei
depinde de examinarea CT (de exemplu i n cazul unui anevrism cerebral rupt). In acest sens este foarte important ca apart inatorul sau pacienta sa
anunt e medicul specialist ca pacienta este i nsarcinata, i naintea etapei de pregatire sau celei de investigare i n sine.

Pacientul va trebui sa stea culcat pe masa aparatului - de regula as ezat pe spate.

Pacientul va fi introdus i n zona de examinare a aparatului prin deplasarea mesei aparatului s i va trebui sa stea nemis cat pe parcursul examinarii.

Ce trebuie sa poarte pacientul i n timpul investigat iei ?

Pacientul va trebui sa renunt e la bijuterii pe perioada examinarii.

Complicat ii. Administrarea substant ei de contrast poate determina senzat ia de caldura s i aparit ia unui gust metalic i n gura. Unii pacient i pot avea
senzat ia de great a sau dureri de cap. Indiferent de senzat ii pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului.

Contraindicat ii. Investigat ia computer tomografica are contraindicat ii ca: sarcina, alergie cunoscuta la substant ele iodate, insuficient a renala s i
afect iunile tiroidiene. In toate aceste cazuri trebuie evaluat care este raportul risc/beneficiu, s i luata decizia corecta pentru a putea stabili un
diagnostic corect.

Riscuri s i factori care pot influent a rezultatele testarii :

substant a de contrast poate determina o react ie alergica. La pacient ii cu antecedente alergice nu este recomandata administrarea de
substant a de contrast, i ntrucat aceasta este pe baza de iod s i poate determina efecte alergice relativ importante. Cei alergici la iod sau
polialergici pot efectua examinarea numai i n cazul i n care sunt desensibilizat i sub control medical cu 24 ore i nainte. Pacient ii trebuie sa
declare toate alergiile. Probele renale trebuie sa fie i n limite normale (pacientului trebuie i se dozeze creatinina i n prealabil). Daca funct ia
renala este lezata, pacientul poate intra i n insuficient a renala. Pacientul nu trebuie sa manance cu 3-4 ore i nainte;

i n cazul i n care pacientul are diabet zaharat s i este i n tratament cu metformin, substant a de contrast poate duce la aparit ia unor
probleme; i n aceasta situat ie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea medicul va trebui informat de numarul expunerilor
la radiat ii i nainte de efectuarea investigat iei;
 riscul de iradiere, care i n cazul unei investigat ii singulare este minim, dar cres te i n cazul unor examinari repetate; medicul va trebui
informat de numarul expunerilor la radiat ii i nainte de efectuarea investigat iei;

sarcina reprezinta o contraindicat ie absoluta pentru examinarile CT ca s i pentru orice tip de investigat ie care foloses te razele X. In
cazul i n care pacienta banuies te ca ar putea fi i nsarcinata, investigat ia se amana pana dupa efectuarea unui test de sarcina;

este de evitat la pacient i cu boala renala avansata s i diabet zaharat sever decompensate deoarece substant a de contrast, care se elimina
i n cea mai mare proport ie prin rinichi, poate agrava disfunct ia acestora; la pacient ii cu afect iuni hepatice sau renale, substant a de contrast
va fi administrata sub stricta supraveghere s i numai dupa efectuarea unor analize i n prealabil;

metoda nu se recomanda la copii decat daca studiul este absolut necesar s i nu poate fi realizat printr-o alta metoda de diagnostic;

o tomografie computerizata abdominala trebuie efectuata i nainte de teste ce folosesc bariu sau peste 7 zile dupa acestea, i ntrucat bariul
genereaza artefacte ce fac imaginea greu interpretabila;

daca pacientul nu poate sa stea nemis cat i n timpul testului, imaginile achizit ionate nu sunt de cea mai buna calitate;

prezent a obiectelor metalice, precum capsele chirurgicale sau protezele articulare pot determina artefacte.

Avantajele s i beneficiile Tomografiei Computerizate (CT) :

rapiditate i n examinare;

doza mica de iradiere;

furnizeaza imagini foarte clare;

CT poate fi efectuata si pacient ilor aflat i i n stare grava, cu funct ii vitale instabile, ce necesita monitorizarea (pacient i conectat i la
aparate speciale - razele X nu interfereaza cu aceste aparate);

i n cazul unor traumatisme, CT furnizeaza date rapide legate de hemoragii interne sau alte leziuni grave;
 recomandat i n investigarea pacient ilor cu afect iuni cardio-respiratorii grave, datorita timpului scurt de achizit ie al imaginilor, fapt ce
reduce la numai cateva secunde timpul de apnee (perioada de timp i n care pacientul trebuie sa nu respire);

poate fi folosit i n radioterapie pentru plan de tratament identificarea cu precizie a zonei ce trebuie iradiata;

prin prelucrarea imaginilor obt inute se pot realiza imagini tridimensionale ale regiunii studiate (reconstruct ii) sau se pot pune i n
evident a numai anumite structuri.

INVESTIGATIA RMN
Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) este o metoda imagistica de inalta performanta, neinvaziva si neiradianta, care utilizeaza un camp
magnetic puternic pentru obtinerea imaginilor corpului uman. Cu ajutorul RMN pot fi investigate toate organele, metoda fiind de electie in
afectiunile sistemului nervos, genital si musculoscheletale.
Pe durata investigatiei RMN, pacientul sta intins pe o masa mobila care este introdusa intr-un tunel. Pacientul nu va simti nici un discomfort, dar
va auzi cateva sunete produse de aparat( sunete de joasa frecventa, intermitent sau continuu). Pe toata durata examinarii, pacientul este permanent
sub observatia operatorului asistent care efectueaza investigatia si va putea vorbi cu acesta. Pentru anumite cazuri (cu exceptia pacientilor cu
insuficienta renala avansata) pacientilor li se administreaza o substanta de contrast paramegnetica, pentru a delimita si caracteriza leziunea si
pentru a o diferentia de alte tipuri de patologii. Reactiile alergice la substanta de contrast paramagnetica sunt foarte rare.
Investigatia RMN poate dura intre 20 si 40 de minute, in functie de regiunea studiata si se poate prelungi in functie de regiunea examinata.
Pentru investigatie, pacientul nu trebuie sa aibe o pregatire speciala (diete, examinari prealabile sau medicamente), cu exceptia RM abdominal.
Pacientul va intra in camera de examinare fara bijuterii, ceasuri, carduri bancare, aparate auditive acestea se pot deteriora din cauza campului
magnetic puternic sau pot interfera cu acesta.
INFORMATII NECESARE PENTRU INVESTIGATIA RMN
Primul lucru care trebuie facut, este informarea medicului specialist, daca:
Pacientul are instalat un pacemaker, un membru artificial, tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului), valve
cardiace metalice, clipsuri metalice la nivel cerebral, implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau
proteze medicale (exemplu pompa cu injectometru); de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucreaza cu metale sau daca
recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele sanguine in anumite cazuri este contraindicata efectuarea RMN. In cazul pacientilor
purtatori de proteze metalice, stenturi etc. este foarte important, ca medicul care solicita investigatia, sa precizeze daca materialele din
care sunt confectionate protezele, sunt compatibile RMN.
Pacientul este alergic la medicamente (substanta de contrast folosita nu contine iod) iar daca exista antecedente de alergie la substanta de
contrast folosita pentru RMN, se recomanda informarea medicului specialist inaintea efectuarii testului.
Pacienta prezinta un dispozitiv intrauterine (DIU); acest lucru poate contraindica efectuarea testului.
 Pacientul sufera de claustrofobie. Claustrofobia (frica de spatii mici, inchise) reprezinta contraindicatii relative. Pentru prevenire se recomanda
o pregatire prealabila, care poate fi facuta de medical curant, la recomandarea specialistului in imagistica .
Pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale ce pot contraindica efectuarea unei investigatii RMN cu substanta de contrast.
Daca pacientul prezinta orice fel de patch, deoarece RMN poate cauza arsura la nivelul regiunii.
O alta situatie particulara este reprezentata de patologia maternala din timpul sarcinii. Desi pana in prezent nu au fost dovedite efecte adverse ale
acestui tip de investigatie, in primele trei luni de sarcina RMN trebuie evitata examinarea se poate face numai daca beneficiul adus este mai
mare decat riscul la care se supune fatul. Daca investigatia este totusi necesara, medical curant impreuna cu medicul radiolog vor aprecia raportul
risc/beneficii si vor decide oportunitatea examinarii.
La examinarile pediatrice, medicul solicitant este cel mai in masura sa aprecieze daca examenul trebuie realizat cu sedare sau nu. Sedarea este in
general obligatorie intre 6 luni si 6 ani, in afara acestor limite de varsta se poate incerca o examinare fara sedare daca aceasta nu este posibila,
se reprogrameaza examenul cu sedare realizata si monitorizata de un anestezist. Administrarea substantei de contrast, este de evitat pe cat posibil,
pana la varsta de 1 an.
EFECTUAREA INVESTIGATIEI RMN
Investigatia RMN este efectuata de medicul specialist cu competenta in rezonanta magnetica. Pacientul va scoate de pe corp toate obiectele de
metal (dispositive pentru auz, placi dentare, orice tip de bijuterii, ceasul si agrafele de par), deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de
catre magnetul folosit pentru efectuarea testului.
Pacientul se dezbraca complet in functie de aria pe care se efectuaeaza (sunt cazuri de pacienti care pot pastra o parte din haine, daca nu
incomodeaza). Pacientul foloseste un halat oferit de clinica. In cazul in care se permite pastrarea partial a unor haine, pacientul trebuie sa
goleasca buzunarele de monede, telefoane sau carduri (carti de credit sau carduri ATM) cu benzi magnetice inscriptionate, deoarece prin
investigatia RMN se pot demagnetiza.
In timpul examinarii, pacientul este intins pe spate pe masa echipamentului. Capul, toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a
mentine pacientul nemiscat. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care contine magnetul. Un dispozitiv in forma de inel (antena) poate fi
plasat peste sau in jurul regiunii care urmeaza sa fie scanata.
In interiorul magnetului, pacientul va auzi si va simti aerul oxigenat, pompat de o instalatie speciala. De asemenea, se mai aud diferite zgomote
care sunt rezultatul examinarii. Aparatul este dotat cu casti (muzica), dopuri pentru urechi pentru a reduce zgomotul.
Este foarte important ca pacientul sa nu miste in timpul scanarii. De asemenea, pentru anumite tipuri de investigatii, pacientul va fi rugat sa isi
tina respiratia pentru scurte perioade de timp. In timpul efectuarii testului, pacientul este izolat in camera de examinare, insa este supravegheat
prin intermediul unei ferestre transparente si a unei camere video. Pacientul comunica, cu medicul sau operatorul asistent prin intermediul unui
microfon.
In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast, aceasta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului.
Substanta de contrast se administreaza in 1 pana la 2 minute.
In cazuri rare, pot aparea:
Furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal
Incalzirea zonei care se examineaza; acest lucru este normal. Medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata, voma, cefalee,
ameteala, durere sau dificultati de respiratie.

Investigatia RMN este o investigatie complexa si lipsita de durere.