Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Opt Tipuri de Mânie, La Serviciu Sau La Şcoală. Agresivitatea Pasivă

    Încărcat de

    Rita1976
    28 vizualizări16 pagini
    Tim Murphy, Loriann Hoff Oberlin Răzbunătorul, Cinicul, Dominatorul, Iuda, Năpăstuitul, Pricinosul , Vedeta. Cum facem faţă .

    Titlu original

    OPT TIPURI DE MÂNIE, LA SERVICIU SAU LA ŞCOALĂ. AGRESIVITATEA PASIVĂ

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Tim Murphy, Loriann Hoff Oberlin Răzbunătorul, Cinicul, Dominatorul, Iuda, Năpăstuitul, Pricinosul , Vedeta. Cum facem faţă .

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    28 vizualizări16 pagini

    Opt Tipuri de Mânie, La Serviciu Sau La Şcoală. Agresivitatea Pasivă

    Încărcat de

    Rita1976
    Tim Murphy, Loriann Hoff Oberlin Răzbunătorul, Cinicul, Dominatorul, Iuda, Năpăstuitul, Pricinosul , Vedeta. Cum facem faţă .

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    176 Dr. Tim Murphy gi Lorian Hoff Oberlin respinge indrumarea. Lisafi-o baltai — vor gisi ei ceva de care s8 se plng& in critica dumneavoastra construc tivd, Ricdndu-va s8 va simfifi vinovat c& nvafi avut de lucru si v-afi apucat si le oferifi feedback! Dar, dat find c& mulfi dintre performerii cu rezuttate remarcabile nu duc deloc lipsé de orgoliu, canalizatil in aga fel incat s8 avefi de castigat de pe urma lui. Spe- culaficle dorinja de a fi mai sus decat tof celal, Cavaiola si Lavender seriu in cartea lor ed angajatul narcisist eacfioneaz mai bine la termeni cum ar fi adntrat, cel ‘mai bun, deoseit de valoros si superior Pentru a inti in ‘mod pozitiv ceea ce vi doriti si vedefi mai des ta sub- alternii dumneavoastra Vedete, va propunem sa v8 for- mulafi doleanfele pornind de la aceste cuvinte, in exprimari cum ar fi WAS vrea $8 te vad cu mai multe realizari la activ, fiindcd toaté lumea te admin pentru ambitia si hotérarea ccu care perseverezi pana obfii un contract. Hai si stabi- lim un nou obiectiv de vanzari, finand cont de chestia asta.” ‘Pur si simplu tu esti cel mani bun, cand vine vorba si limurim probleme de felul asta. Crezi cd pofi avea un rspuns pentru mine pand maine la sfarsitul progra- mului?” “-Nreau pe cineva deosebit de valoros care si-si asume sarcina asta, Am nevoie exact de omul potrivit.” “»Atuutile tale sunt superioare in domeniul de care vorbim, dragi Jane! Tocmai de-aceea vrem si te scoatem din celilalt proiect, ca si-fi pofi concentra toata atenfia pe probiema care ne framanti.” Din clipa in care lai convins pe angajatul-Vedet’ si se implice intr-un proiect sau in rezolvarea unei pro- bleme, asigurafi-i cit mai multe ocazii cu puting’ pentru a beneficia de feedback din partea celorialfi, fiinded acest ‘Cum facem fai mani latente la serviciu si. 149 Iucru il obliga si coboare — chiar yi numai temporar de pe piedestalul situ. Reamintiti-i cé efortul in echips sifi treci in plan secundar instinctele compe titive si s&-i ajufi pe tofi coilalfi 8 se achite de misiunwa comund, ps upuri de mnie, 1a serviciu sau la scoala Scott Adams, artistul grafic, a ilustrat in cheie ironic’ angoasele care ne bantuie la serviciu, In benzile desenate Dilbert, care sunt atit de amuzante, Nimeni nu-si doreste sé devin material pentru beni desenate comice, dar realitatea este ca la serviciu dai peste fel si fel de figuri. Noi am ales opt asemenea tipuri de personalitate despre care si diseutam aici: Iudele, Riizbundtorii, Dominatorii, Cinieii, Napastuifii, Pricinosti, Mufii si Vedetele. S-ar ppitea si cunoaste}i persoane care se incadreaza in chiar ‘mai multe categorii 0 dat, nu doar intr-una singurd. Iuda Frizeral care-si vinde salonul altui ftizet este de acord si includ in contractul de vanzare o clauza prin care se angajeaza si nie facd concurenta, incaseaz8 banii, dar ‘Cum facem fata manieilatente la serviciu gi... 145: (Cum se comporta ‘Cum ar trebui sisi rispundeti > Teideazi. > Tineli minte ot iuda J+ Igtasums merital | tinjeste dupa atenio gic pentru munca: are nevoie de un ,,pedium"| dumneavoastra. dle pe care si domine; nu + Colporteazi luceuri | 11 oferitipe tava Spuse strict [*.Predaf-tgefuluilacedsite confident co propria mans, ca si micsorafi ludei sansele de asi asuma meritul pentru ‘ele; lasafi urme pe hartie; J+ Saboteaza munca |, Gocumentafi-va munca altora, diet-ou_ {* Coniruntagit direct, dar ew pain barf blandefe, pe ,inculpat”; recurgefi la empatie pentru 2 preveni repetarea incidentului ffi pregatit cu date concrete. * Coplesiti-1 cu gentilefe, dar fra a va angrena in jocul Ini; surdideti — ca si nu abi nimic ce poate fi folosit impotriva dumneavoastr’, J+ Nu biti + fi linguseste pe sefi si.se poarti urat eu subordonati. apoi le sopteste discret clienfilor c& poate fi gisit, cu. foarfecele gata de treabi, intr-un alt salon din cartierul wecinat, este un Tuda, In loc s& zicd mulfumese c& a gasit un cumparator, omul nostra mused mana care i-a dat de mincare. Faptul ci incalca grosolan o clauza 146 Dr. Tim Murphy gi Loriann Hoff Oberlin, contractual’ restrictiva nu inseamna nimic pentru el Geoarece se simte indreptafit si profite mai departe d oclienteli care, de fapt si de drept, fi revine acum noul proprietar al frizeriei, Adeseori, luda seaman cu bunatorul descris in secfiunea urmatoare, dar diferen dintre cei dot rezid in motivul ce-i anima — primal motivat de dorinja de a cdstiga, iar cel de-al doilea, dorinja Fzbundri Razbunditorul ‘Angajatil pe care fl orbeste dorinfa de rézbunare acfi neazi in virtutea unui rafionament de tipul ,eu nu veal semi descare mania pe altcineva, vreau doar 84 chit’, Exemple de rizbunare ar fi si taxafi un client sult decat s-ar cuveni, fiindca v-a enervat cu ceva; tundefi 0 clienté prea scurt, de ciud8 c& nu vi di data un bacgip mai consistent; si asteptafi pan se o nizeazi o sedinjai cu intreaga echipa, ca si dezvlu niste informafii stanjenitoare; s& sabotafi dotarle fi ‘ca care lcrafi sau si exclude intenfionat pe cineva Ia un eveniment important, ca si-l facefi s8 se si ‘ofensat si/sau jenat. In 2002, ziarul The Washington a publicat un articolintitulat ,Ultraje penale: afrontul remeditare’, in care gesturile de desconsiderare s earacterizate oricum altfel decat ,palme pe fas” — degrab’, ,demonstrafii de forfa pasiv-agresive, prin omisiune, ca atunci cind «pierzi din vedere {rimifi 0 invitafie, uifi si menfionezi contribufia ct sau negliiezi sd dai un telefon de curtoazie.” fn cartea lor intitulata Counterproductive Work (,Comportament contraproductiv la serviciu"), Suzy ‘Cum facem fafS maniei latente la serviciu gi... 147 ‘Cum se comport (Cum ar trebui sisi rispundefi Tidescarci mania, |» Dat find ef rizbunarea atunci cand este are adeseori ca obiect provocat si se simte din | _impresia de nedreptate, ce in ce mai rezistafi tentafiei de a-t neputincios. ataca la nivel personal. Obstructioneaza Intrebagi-l ce i se pare atingerea obiectivelor, | —corect gi ce nu. incalea norme si J+ Insistafi pe comunicarea| promisiuni, refuzi'si | sincers, dar fird manie. coopereze. lense Tragefi-l la rispundere Saboteazs, pentru faptele sale, dar presul pe celal, fird si vi mania pune in situafijenante. Se ridica impotriva pputerli sau a statutului socio-profesional, face remarci insolente sau ireverentioase, critic si combate prin gesturi ficute pe ascuns sau pe Fass [pi rationalizeaza eer altace a lind ,autoapairare”. jaul E. Spector discuta despre razbunare, tragand iluzia cd aceasta este o conduits cu anumite scopuri patele ei, printre care obstructionarea obiectivelor lune si inealcarea regulilor, a normelor sau a pro- junilor, precum gi incercarea de a submina statutul 148 Dr. Tim Murphy si Lorian Hoff Oberlin socio-profesional sau puterea cuiva. Totusi, persoana, revansarda ar putea sii justifice rafional acfiunile ca, find de autoaparare, insi pe baza unor convingeri sau: impresii nefondate, si nu a realitatii de fapt. Adeseori, existé 0 impresie de nedreptate? Dupa dr. Richard Driscoll, care profeseaza psihologia si studiaza problematica conflictului interpersonal la Knoxville, statul Tennessee, cel care susfine c& ,nu sa suparat” poate resimfi realmente un dor de rzbunare, wvordnd din senzajia ci a fost tratat incorect. Prin urmare, e de datoria lui si-si verse néduful pe ceilalfi. Deviza lut? Cite nu @ cu mine, e impotriva men, ,intll stare de manie, ei sunt mai susceptibl si se simtA pro vocafi si sé contraatace”, spune Driscoll, asemanand_ aceasta situafie cu o incaierare veritabilé intre doud pisici in care, daca incerci si le separi pe combatante, @ foarte probabil si ajungi sé fi zpériat de propriul animal aflatin dispozifie de atac. Daca esti in postura angajatuc lui manios, spune tot Driscoll, cheia const in a invaa st spui ce te-a infuriat, dar lésAnd la o parte mania. Dominatorul ‘Atunci cand seful alege drept data de organizare a, sedinje obligatorii pentru toat& lumea exact ziua vineri dintre o sarbatoare oficial ce cade intr-o jot sfargitul de siptimand, stiind prea bine ci o mulfime ‘cameni vor rata astfel un weekend prelungit, avem exemplu de Dominator. Cam acelasi lucru se poate spi zne despre sedinfa convocata in pripa pentru ora patrt, jumatate, vineri, cand lunea urmeaz sa fie zi libera ‘ situafie care-ar putea fi considerata un caz de mani Cum facem fai manic latente la serviciu gi... 149 ‘Cum se comport ‘Cam ar trebuil si-i rispundefi IS Manipuleara ca sd |» Rezistaji tentafiei de asi controleze. impartagi marturisiri ls Pretinde sii se faci pe | _»¥enite din suflet”, plac, ameninga gi Chiar si atunei cand igt recurge la putere. pune farmecul la bataie, be ie ee fiindca s-ar putea -0 Se Lape co Fao faca in propriul interes, neliniste, poate fi it Coplesit de exgenjele | 288 manipuleze culturii organizationale |* Gasifiun teren comun, sau ale postului ocupat. | Pe care si vedefi Tucrurile la fel; din cand| + fi descarc propriile | in cand, fiji de acord cu frustrari. fas nag | omar stipes tgiran ay |. a tne ince mane |* Deteina h Cee ea ‘du-i in ce fel fi serveste siintereselor lui. lare, pretenfii excesive, demonstratie de forté si poate chiar ameninjare (daca te opui sistemului, cu siguran}a ‘fi asumi niste riscuri) A catiza asemenea inconveniente fia face deliberat ceva care si-i agaseze pe alfii repre- ints un mod indirect de afi defula propriile frustrati, trecdndu-le asupra altora Angajata care periodic antinf& c& ,nu se simte bine”, ‘nu face decét minimul necesar pentru a-gi pastra slujba pina cand va putea si se pensioneze de varstd si i 8e {alfaie imperial” c& absenjele ei te obliga pe tine s8 stat te program, este de asemenea tipul Dominatorulul. Jacd problema se pune intotdleauna in termenii a ceea 150 De. Tim Murphy gi Loriann Hoff Oberlin ce are ea nevoie, atunci se amestec’ aici si un strop de individualism combinat cu ,vedetismul” despre care vor vorbi mai departe. Sunt oameni care muncesc exact, atat et trebuie ca sa-si pistreze postul, dar fereascd sfantul si ridice un deget in plus, ramandnd pur gi sim- plu , ta limita”: nu chiar atat de slabi performeri incat si fie concediati, dar abia un pic mai buni decat e necesar as ramana angajafi, Printre indivizii pasiv-agresivi se {intalnesc frecvent cazuri de oameni in care ocupa un post sub capacitatea lor de munca, Cinicut Cei care fac lobby igi propun feluri inalte pentru adi convinge pe celal si sunt obligai sisi pastreze relat bbune cu ei, Chiar dack ,pierd” astzi,e obligatoria ea iéine ai cigtige. Dar dacto persoani care susfine activ 0 cauzi oarecare finteste spre ast indeplini sth la out scopal si nici nu admite = objind mai putin pi presi teste singurd dezamigirea, Aga cu angajta cae ip teal z2eaza\ in proporfie de 80 la sutéceea ce avea de ficut A crede ci va da pe-afara de mulfumire, dar nici vorba, ea face remarci sarcastice prin tot biroul, binuindi de ‘motive suspecte pe cei care stabliserd obietvul. Att. dinea ei este nu doar de blamare, i gi una usor pats noid in mod sigur crearea une! atmosfere pesimiste nt ¥2ajuta la indepiinireaurmatorului set de cbiective. Mai "iu: se revarsé gi asupra celorlali din jurul ei st orice mediu de mune, persoana care face comentarit mali: fionse va avea mult de pierdut, atunei cdnd remarcie ei Yor ajunge ia urechile celor care au ajutato si care, dupa 151 ‘Cum facem fafi mnie’ latente la serviiu gi Gum se composts [Cum a trebul ski rispundeti Suspicios si paranoid, |» Recurgefi la umor ca mai ales in ce priveste | sii distragefi atentia; autoritatea. | zambigi. Recurge la batjocura Vede iucrurile print + Evitaji de departe, cand nu va simgifi prea stralucit, ca si nu cid sub influenfa lui. + Stedduigi-v’ din toate puterile si va pistrafi optica pozitiva; fi | politicos. + Inarmafi-va cu date concrete, statistic si citate, ca s+ contra- caraji comentariile riutacioase. {hi rafionalizeazs remar- ile critice prost primite de alti, considerinduie juste si adeevate Se foloseste de sarcasm ca un pseudo-intelec- tual superficial, ca si pari ci este in cunos- linja de cauz8 si se” | oarticasicum nu | an ati capul cu o analizi| propriile presentimente negative; nu cumva e vorba de suspiciunea lui, nicidecum de a dummeavoaste’? ‘mai aprofundata. |+ Nu va lisafi antrenat in jocul lui cinic si sar- castic. l+ La serviciu cautafi ‘compania persoanelor dine pozitiva, toate probabiliigile, nu se vor mai gribi si ise aliture lata vitoare! 152 Dr. Tim Murphy gi Lorian Hoff Oberlin Un muzician supsrat in taind cd mu reuseste sisi im- Pung propriile creafii in lumea studiourilor de inre- gistrivi © ros de frustrare in timp ce asculté CD-al altcuiva pentru rubrica de recenzii muzicale la cate scre, spunandu-si in sinea luis ,Mie mi-ar fi iesit mult mat bine! In loc s8-5i cultive relatille personale cu cei care +har putea sprijni, eventual sa invefe cateva strategii mai ficient, el devine sarcastic, utlizandursi rubrica pentru 8 critica din toate pozifiile muzica artistilor locali, in Paralel cu atacuri sub centura la adresa reputatie! lor, si totul sub pretextul pliberei opinii” si al ,criticii de presi” — cind de fapt e pur gi simplu rduticios si vin- dicativ (Razbunstorul), O angajati care cultiva spiritul critic in birou dimi- eaja nu numai ca geanta atérnati de umar, ci gi cu porfie consistent de suspiciune in suflet. Nimic nu e bine si nimic nu-i convine. Din punctul ei de vedere, firma nu face nici un fel de progrese, asa cd ea le « mineazi celorlalji strédaniile de reusita, ba chiar fs foloseste cinismul ca si para superioard intelectual, Purtindu-se ca si cum ar incerca si dea 0 mand de aju. tor, dar nefaicind altceva decat s8 arate cu degetul toate neajunsurile din munca ta, Incapabili si se adapteze la schimbare, lucratori cinic vor avea inutil senzafia cd Ii se face concurengA sat ci trebuie sf se arate suspiciosi, atunci end in echip& apar memiri noi. Eise simt spionagi, vulnerabil. Spaima lor poate fin legiturd cu dorinta de-a face o impresie bund sau cu riscul de-a se vidi ca sunt incompeten}i, Teama declanseazi atitudinea de evitare, prin eomentarii sare castice gi alte moduri de comportament care si-i inde. Piteze pe celal, inainte ca ei si poat fi cei care adopt atitudinea de respingere. ‘Cum facem fa mani latente la servicing... 153 Népiistuitul .Ziu c& ma striduiese”, ar putea spune magirusul Hi-Ho, cunoscutul personaj din povestile cu Winnie Ursuleful. Ceea ce la fel de bine s-ar potrivi si in cazul, plingarefului cu care suntesi coleg de birou. ,Asta e, Gam se comport sii rispundeti geal wis, findol muster | sd tlh posiy ane] comportament dindut wea + Remini cd are tio denna ales poste plece gi sii contuch * Face pe vietima, se lamenteo2S, susping + Vede intotdeauna sparta goald a paharubi". + Se autocompatimeste + Pesimist, se plange rmoreu de ceva, meres + Sesaboteaza sigur.) ofuzayi si muncii in > Pasiv; adeseori angajat | jocul lui sau si devenifi pe un post. rispunzitor pentru el capacitatea lui posibll |, 1,5. ; suntesi superior stabi stir cronice de |* acti suntei supe indtepactie'y\feam instruire de stimulare a wadlct : asertivititi. | Nu face nimicin plus |, oot: alternativa la | fh de ce sri ga | Oe a contact det postu cu dlientii, fiindca e pu- | Manifest si unele parobatll ana teisdtur ale Mututui. | AAP at ca pnt forte cresrea unei prime imprest favorable 154 Dr. Tim Murphy gi Loriann Hoff Oberlin daca am uitat.. areas aghast incu neeusele dela sve acioneed oe ee fevine a atl atmoty, sell # saree fv gel meer ‘Gum facem faf4 mani latent la servicia gi... 158 ‘amen de acest fel pot cauta tot timpul cAstigul se- caundar al tristetiicare-i macind, dibuind cate un nou-ve- nit in firma caruia si-4 depene povestea nenorociri lor, culegand si mai multa compasiume. Ce sar putea intam- pla, dac’ femeia din exemplul dat ar renunfa la starea ei de méhnize? in cazuri de pierdere prin deces, un angajat dle acest fel sar putea si pund eronat semnull egal intre ina simt mai bine” si nu Iam iubit suficient pe cel plecat dintre noi” — oricat de ciudat ar parea Napistuitul migSrus Hl-Ho gi tovardgii lui de sufe- ring s-ar putea s4 devind nijel cam abitufi si atunc céind ru obfin ceea ce vor. Veli i maztori la ceva izbucniri isterice sau ,lichefieri emofionale”. Premiantul la toate materile, majoreta curtatd de tofi Baiefi din scoala sau campionil sportiv obisnuit si fie admirat de tofi pana in clasa a XIF-a esueaza in depresie, atunci cand incep s& se confrunte cu talente egale sau chiar superioare, dupa terminarea liceului ‘Tinefi minte c& persoana pasiv-agresiva are uneori nevoie de atenjie, de dragoste si de admiratie, dar in acelasi timp manifesta un comportament care literal- ‘mente fi indepirteaza pe celali. Cénd ceilafis-au situ- zat gi ies din relate, s-ar putea si vedeti si deprimare. ‘Cauza ar putea fi ambivalenja — agresorul pasiv nu se poate hotari daca vrea si rimand sau nu intr-o anumitd relafie, sujba, cariera academicd. Adeseori, cei a ciror concepfie de viaa inclina mai degraba spre ,jumstatea goals”, decit spre cea plind, sunt hipersensibili, pre~ dispusi la adicfii si tentafi sis aline singuri durerea Lucru care poate lua forma abuzului de alcool sau de alte substanfe, a bulimiei, a pasiunii pentru jocurile de noroc, a exceselor sexuale — orice lucru care poate si le amorfeascA senzafia de pustietate interioara, chiar gi ‘numal temporar, 156 Dr. Tim Murphy si Loriann Hoff Oberlin Stima de sine este o problema pentru angajafii pa- siv-agresivi fiinded adeseori le lipseste siguranfa nece- sard ca si rimand competitivi, Aga cum subliniau Scott Wetzler si Lestie Morey intr-un articol de specialitate: se indoiesc cf ar putea avea succes, iar daca totusi se intampld, se asteapti ca reusita si-i faci inca si mai vuinerabili. In consecin, isi inhiba singuri spiritul de competitie si ambigia (egandu-se singuri de maini si de Picioare), transforménd concurenga in ceva ficut pe ascuns,"10 Daca vedeyi un coleg de servieiu sau un subaltern tergiversnd indeplinirea unei sarcini, subminanda-si deliberat propria eficienta sau manifestind o mentalitate de victims, ,bietul de mine“, s-ar putea si fie vorba pur si simplu de un deficit al stimei fafa de sine, dar s-ar putea si fie si ceva mai grav: 0 stare de angoasd pro- funda, pe Langa o lipsa de chef in general Cum facem fafi dezamigirii Lucratori sau elevi/studengii negativigti jung st faca fafa foarte greu, atunci cand se instaleaza dezarnagires, Lise destrams tn vis. Le moace cineva drag. Realizeava 4 lucrul dupa care tanjese de multa vreme nu va fi niciodaté al or. Incipijinarea in pesimism poate incepe din prima tinereje — cénd nu esti ales s8 faci parte din echipa de fotbal sau de majorete a scolii,cind nu est admis la colegiul sau Ia facultatea unde ai fi veut cd smergi. AtA cel tineri, ct gi adulpi stu ce insearnna du rerea sfisietoare a iubirii neimpartaite iar mizajoculul nu e cu nimicmai pufin importanta prin simplal fat ed enti tindr sa toatsviajainainte ‘Cum facem fa} manic latente fa serviciu si... 157 Cum se face ci unii oameni, desi dezamagisi de 0 nereugiti —~ nau fost acceptati li sa refuzat o relagie, au ratat o medalie sportiv’ sau ocazie favorabilé in cariera profesionals oti in cea politics — se ridicd a doua 2i si incep si-si stearga pierderea din suflet, inlocuind-o cw. realizari si impliniri, pana ce ajung s& nu-si mai incapa in piele de mandrie si de satisfactia reusitei, pe cand alti se scoalé cu o atitudine negativa, care, lasata in voia ei, duce la ostilitate ascunsa si eventual la depresie? intro situafie care iji pune puterile la incercare, uni oameni esueazd din aceasti cauzi;alfii supraviefuiese in ciudla ei; iar alfi au succes tocmai din cauza ei, devenindl mai puternici de-a lungul timpului, Gandifi-va la refrenul Iui Donald Teump: , sti conce- diat!” Dumneavoastra cum i-afi face fata? Aji rimane somer? V-afi gasi alt3 slujba, dar fri a remedia nicio- dati, in fapt, ceea ce a dat nastere problemei inci de la ‘bun inceput? Sau, fad a va face din aceasta 0 obsesie, afi trage invajminte din ce n-a mers bine, v-afi perfecjiona abilitatile, v-aji construi o imagine mai buns si afi pune ‘mina pe o slujba ines si mai buna? Sunt adversitsi pe care le putem transforma in lu- cruri apte 58 ne aducd satisfacfie, Faptul cf suntem, stipni pe propriile ganduri ne ofers sansa dea schimba o situatie si de-a o vedea intr-o lumina noua. Din paicate, {n mult prea muite cazuri, nu criza in sine este adevarata problema — ci felul in care reacfion’im noi in situayia de crizd. Intr-o lume a muneii unde Ia loc de cinste sunt, funcfia, statutul, banii si realizicile, incercafi si aplicafi metodele urmétoare, daci dezamagirea va clatina ancorele sufletesti ‘+ Acordati-va timp ca sa va consumafi parerile de riu, O mare dezamagie in viafi seaman cu 158 De. Tim Murphy gi Loriann Hoff Oberlin pierderea cuiva drag — etapele prin care se trece sunt aceleagi: negare, manie, negociere, deprimare sin final acceptare Ajustafi-va asteptarile. Facefi un pas inapoi. Ana- lizaji unde erafi nainte, unde suntefi acum si unde v-afi dori si fifi, Vis-a parut c& aveafi dreptul la cceea ce n-afi objinut? Nu cumva cerefi prea mult? ‘Va doboara ideca de , grok, evil neagic > Nu vd simpiin posta] IS Recurge I Scere. cuiva cae ar pretinde Stoned fcr fr temei ete tne pans ta |* Pat expecta de i sine + Tiraginears,yovaie. |* Asteptayi-vl din partes | france dinains | MS meget arf veo informafii sau te p exclude dela discugi, [* Trataficucildurd | eee atitudinea lui glaciala. - I+ Refuzafi si-i rispundesi complctsisituase | ed earned face mic si nu mai cu mutenia scoate 0 vorba + Fifi foarte clarin comunicafi + Lamurifice anume asteptagi de la el. + Nu pornifi de la pre~ isa ci tacerea lui inseamnd aprobare (sau dezaprobare). autobuzul spre scoala; maine, ci are o migrend; gi poimdine, ck nu sti care profesoar’ are ceva cu ea. De Biecare data, ea neaga ceea ce se petrece cu adevirat, ‘uncori chiar gi fafa de ea insigi. Dacit igi mascheaza cumva adevarata intenfie (aceea de a nu mai merge la scoala), atunci xeuseste si-i manipuleze pe tof i, foarte probabil si-sisaboteze singura propriul viitor. ‘Cm facem fat manieilatente la serviciu gi... 165 $i adulfit recur la tdcere de foarte multe ori. Inchi- puili-va cf suntefi profesorul unei grupe de studi tuniversitar — mai ales dac& este un curs desfisurat pe Intemet, comunicarea facindu-se exclusiv in scris — $1 3, de fiecare dati cand le cerefi cursanfilor, de mai multe ori pe parcursul semestrului, sf vi trimita e-mail in care sf vA spund cum se descureé cu materia studiata gi in ce fel cred ei cd -afi putea ajuta, raman tof mufi ca mormantul. Dumneavoastrs le interpretati tacerea ca semnificind ,.e descurcim gi singuri, mul- jumim frumos” — si rimanefi cu gura cdscatl de uimire la sfargtul semestruui, cand unul dintre ei, completind formularul oficial de feedback destinat decanului, scrie acolo cd grupa lor s-ar fi asteptat la mai multé asisten{a din partea dumneavoastsa Tnchipuifi-va o biserics pind de enoriagi care stau ticuti si asculti o predict lungs si intortocheat plictsiti de uniformitatea ei anosté, Dac& acest cleric igi fine auditoriul captiv pentru cf se simte coplesit de progra- ‘mul istovitor care-I asteaptt i fie necaz ca nu se fer rimeni sé-l ajute, atunci este o atitudine bine mascati social, fiind un reprog facut in tacere. Dac& se simte Indreptijit si le ripeascé din timp celoralji atunci exist aici si un strop de ,vedetism” sau de orgoliu exacerbat Cei care obigaisiese'st vorbeascd in public trebuie si aiba {nel nifel,vedetism", dar de la un punct incolo va atra- ge dupa sine numai necazuri O ticere de acest fel ar putea s& auzif() atunci cind coleguil dumneavoasted de serviciu alege si nu transmit mai departe niste informatii care i-ar scuti pe alji de nepliceri, de mari bitdi de cap sau de griji. Sau poate fi situafia in care seful ia 0 decizie cu repercusiuni pentru Gumneavoastra si nu vi dezvaluie in totalitate de ce. Daca Iucrafi pentru un patron care este si managerul 166 Dr. Tim Murphy gi Lorian Hoff Oberlin, firmei si va treziti concediat, s-ar putea si nu aflati nici- ‘data care a fost cauza, intr-o firma de mai mari dimen- siuni, dac& seful vi muta cu biroul in alt’ parte sau vi ia locul de parcare rezervat, ca se izbune pe dumnea~ voastea pentru cova, aceasta riceali bruseé sau, lovitura pe muteste" transmite un mesaj negativ foarte puternic, chiar daca indirect. Vedeta ‘Am lisat la uemsi Vedeta pentru ci tesaturile acestui tip de personalitate coexist cu alte stiluri de conduita la serviciu, Indubitabil c&, in viaja dumneavoastra profe- sionalé, vefi da peste mulfi care-si inchipuie ci sunt Vedete. Acest tip de conduita se incadreazi si in spafiul, de suprapunere dintre personalitatea narcisista si alte trasituri caracteristice agresivitafii pasive (vezi anexa) Vedetele s-ar putea meritd statutul de superstar”. Adevarul e c’, in mintea lor, ingii de acest fel chiar se vad ca pe niste ,legende vii". Vedeta nu se dain laturi si-si aroge merite, 68 profite de orice ocazie ca si-5i faci publicitate sau sA castige in notorietate, aflandu-se in locul potrivit la momentul potsivit, Expo- nentul tipic al arestui stil de conduits igi va promova propriile interese, nu pe ale tale — cum ar fi, de pilda, avocatul pe care I-ai angajat ca si reprezinte interesele copilului tu, al cdrui handicap impune condifii educa- sionale speciale. Te-ai astepta la nifica simpatie din par- tea [ui sau cat de cat la empatie, nu? Isi trambifeaz’ foarte sigur pe el capacitatile profesionale, pana ce te convinge c& ¢ un ,avocat de prima mana”, dar din clipa in care gi-a incasat onorariul de angajare, nu fine seama Cam facem fs mn atente a servi gi.. 167 ‘Gam se comportt Gam ar webut i sti riopundefi j> Tintoreseazi doar |» Ficongtient cf, desi scopurile proprit,e putefiaveao pirere | preocupat numaide | buna despre el, in timp sine. vor apairea probleme. + Reujeste ase faci [+ Fiticongtiont eva | simpatizat. respinge povefele | © Crede despre sine ci | altora,oricit de bine | este superstar’ si | _infenfionate. | pretinde fie tratat altfel decat restul lumii + Face parada de propriile realizati + i desconsidera pe alii, nu fine cont de reguli, + Vede in toat lumea un concurent. + Manifest foarte pufina cempatie sau deloc. + Se vee deja ,0 legend + Formeaza triunghitri relational Integrafil in echipa, pundndu-i la treabs atuurile personale; ajutagi-l s& simta cs ideile sale sunt de o importanfa vita. J+ Nu dati importants fii sale atotstiutoare. J+ Nu va contrazicefi cu el in legaturs cu ,cine are dreptate”, fiindca este convins c& intotdeauna el are dreptate, de nimic altceva decat de propria-i parere. Nenumarate greseli apar una dupa alta, Pe documentele intocmite nu. ein stare nici macar si Inserie corect numele copilului, al scolii sau denumirea exact a handicapului de care suferd copilul. Dupa ce ca te pune tot pe tine la plata pentru corecturile necesare, se face foe si para, cand tu 168 Dz. Tim Murphy gi Lorian Hoff Oberlin. fi spui s8 te mai pasuiascé 0 vreme, fiinde’ nu ai tofi bani. Cum pofi si fii atat de nerecunoscator, cind ai unt dintre cei mai buni avocati?! Cel putin asa spune el... Acelagi scenariu lam putea aplica gi in cazul multor altor tipuri de prestatori de servieli — agentul de vanzAri auto, brokerul de burs, oricine. Vedeta are categoric potential Dacii are loc o canalizare constructiva a energiilor lor, multe asemenea Vedete ii pot folosi buna parere despre e in scopuri benefice. Realmente ii trebuie ceva indrézneald, ca si te ridici in fafa unei mulfimi de ‘cameni si sa iei cuvantul, s8 joci intr-o piesa sau siti asumi rolul de lider. Dup dr. Nina Brown, specialists in consiliere psihologica si autoarea carfii Working with the Self- Absorbed: How to Handle Narcissistic People on the Job (,Colaborarea cu narcisistii: cum trebuie tratagi la serviciu cei preocupaji numai de propria persoand”), 0 doz de narcisism la adulfi care nu depaseste pragul patologic se va manifesta prin empatie, creativitate si capacitatea de a amina satisfacerea dorinjelor personae, acceptand in acelasi timp responsabilitatea proprie, precum si spafiul personal si granifele celorlalfi!! Mai cuprinde gi capacitatea de a face haz (inclusiv de propria persoana) i de a infiripa rela reciproc satisficatoare. mulfime de oameni din structurile guvernamentale sau din armata, actori si actrife, sportivi gi oameni de afaceri teputafi au ajuns prin forte proprii la statutul de Superstar” in domenile lor. Mulfi au tot dreptul si ‘mandri de ei, au nevoie s8-si delege din responsabilita}i si si-au castigat cu efort real avantajele de care se bucura ‘Cum facem fat manieilatente la serviciu si... 169 in viaf’, dar, fireste, a fi cu adeviirat ,de prima clasa” inseamna si nu pasesti niciodati peste oameni sau sii calci in picioare, ca sa-fi ating scopurile, si realizezi ce fi-ai dorit sau si-fi mengii statutul Cand Vedeta devine o problema Bun, deci la una dintre extremele spectrului,calititile de Vedets pot fi canalizate inspre productivitate, strategie si viziune progresisti; pe de alta parte, insd, cind nar- Cisismul depaseste un anumit prag, devine patologic, dominator 5i d&undtor. Nina Brown este de parere cA personalitifile egocentrice poseda o doza considerabila de manie — atat exprimata, cat si latent. ,Mania este un tip de emofie care pare si le fie foarte la indemand, deci nu va riméne prea multa vreme in stare latenta", spune dr. Brown, Atunei cand preocuparea de sine depigeste limita, Brown o numeste ,tipar narcisist distructiv’. In acest caz, Vedeta noastra s-ar putea sd va transmita mesaje contradictorii, provocandu-va mania si atingandu-va punctele sensibile. Amintifi-va de exemplul cu avoca- tul — insul care considerd c& a facut 0 treaba atat de splendida, incat este indreptajit si va taxeze exagerat pentru serviciile lui, Cand fi cerefi si-si reducd putin pretenfile, el vi spune c4 afi angajat ,unul dintre cei mai bbuni avocasi”, fapt care ar putea sd va creeze un senti- ment de vinovajie. Vedetele se pricep de minune 58 emita aceste mesaje contradictorii, pentru cd igi disi- muleaza vorbele si faptele in asa fel incat si proiecteze {n afard o imagine bund. Mulfi asemenea ingi devin ceea ce numim noi ,.n fals erou social”, pentru cd simt 170 Dr. Tim Murphy gi Loriann Hoff Oberlin nevoia si-i impresioneze pe alii cu ispravile lor marefe ‘Adeseori, ei simt nevoia s8 se impresioneze gi pe ei {ngisi. Desi proiecteaza in afara o parere buna despre ei {ngisi in multe cazuri e vorba de o parere eronaté, mu de tun mod sinatos de-a se concepe pe sine. Le este team de respingere si de situafille stanjenitoare gi nu vor si aiba senzatia c& gi-au provocat singuri propriile pro- bleme, pentru c& evita cu orice prof sa se simta vinovafi sisd-si asume vreo vind. Gandii-va la mult-uzitatele clisee pe care le folosim atunci cand vine vorba despre agenfii de vinzari, despre constructorit pe care-i che- mim si ne repare sau si ne renoveze casa sau, a5 Indrizni eu s& spun, despre unli demnitari (chiar dacs, lupa ce aceasta carte va apirea pe piala, pot s8 bag ‘mina-n foc cé toatl Iumea va sta cul ochii pe mine!) Hide si fim cinstfi: sunt anumite profesit in care cei ce le exerci trebuie si fie mai mult decit buni de gues, dar nu tofi se si fin de cuvant. Daca sunt buni meseriasi si intre vorbele gi faptele lor existé congruenfi, atunci 4a, igi vor face treaba conform asteptarilor. Dar cind constructorul pe care l-afi angajat va da mesaje contra- dictorii,e foarte probabil si va coste mai mul bani si ceva biaie de cap in phis. Renovarea buciitiriei pe care afi comandato sar putea si dureze nu trei siptimani,

    S-ar putea să vă placă și