Sunteți pe pagina 1din 8

LUCRAREA EL 22

MĂSURAREA ELECTRICĂ A PRESIUNII

1. Scopul lucrării

Lucrarea are ca obiect:


• cunoaşterea principiului de funcţionare a unor senzori şi traductoare
electrice de presiune;
• studiul caracteristicilor de măsurare a manometrelor electrice

2. Principiile măsurării pe cale electrică a presiunilor

Pentru măsurarea presiunii în diverse procese tehnologice sau pentru


urmărirea parametrilor unei instalaţii este necesară o centralizare a acestora
către un pupitru de urmărire şi comandă, pentru care este absolut necesară o
transformare a acesteia într-o mărime electrică, permiţându-se astfel o
transmitere la distanţă a informaţiei, o prelucrare facilă, o stocare a datelor
şi nu în ultimul rând o posibilitate de automatizare a proceselor industriale.
Traductoarele electrice de presiune reprezintă una din categoriile de
traductoare care cunosc o largă răspândire în automatizările industriale,
presiunea constituind un parametru de bază pentru numeroase procese
tehnologice. În multe ramuri industriale, ca de exemplu; industria petrolului,
chimiei, termoenergetică, etc., reglarea presiunii este chiar determinantă în
vederea asigurării unei corecte desfăşurări a proceselor tehnologice.
În forma generală, un traductor este constituit dintr-un element
sensibil (senzor) la variaţia unui parametru şi un adaptor, legate electric
conform schemei bloc din fig. 22.1.
În vederea utilizării semnalelor electrice de la ieşirea diverselor
traductoare de către un singur sistem complex de automatizare, se incearcă
a se realiza şi utiliza traductoare cu aceeaşi mărime de ieşire, având acelaşi
domeniu de valori în intervalul de funcţionare .
În acest scop s-a ales un semnal unificat în curent continuu având
domeniul 2÷10 mA.
Mărimea de intrare Xi este transformată de senzor într-o mărime
electrică intermediară Xo , uzual de putere redusă, ce este apoi transformată

9
Fig. 22.1. Schema bloc a unui traductor.

de condiţioner în mărimea de ieşire Xe (semnal unificat) aplicată apoi


sistemului de automatizare.Sunt şi situaţii când traductoarele sunt conectate
direct la aparatele de măsurat (indicatoare sau înregistratoare), caz în care
traductorul se limitează doar la elementul sensibil-senzorul, fără a mai utiliza
blocul adaptor.
Caracteristica statică a traductorului este reprezentată în fig. 22.2.

Fig. 22.2. Caracteristica statică a traductorului.

Un exemplu de semnal unificat este curentul la ieşirea traductorului


de 2...10 mA, folosit uzual în instalaţii de măsurare, reglare, automatizare:
valoarea minimă a acestuia de 2mA, corespunde valorii nule (sau eventual
unei valori minime, diferite de zero) a măsurandului, iar valoarea sa maximă
de 10 mA corespunde valorii maxime a măsurandului (fig. 22.3).
În legatură cu acest semnal unificat, este interesant de observat că
valoarea sa minimă (teoretică) nu a fost aleasă egală cu zero, astfel încât
orice întrerupere în circuitul electric de măsurare să poata fi recunoscută
imediat, prin anularea mărimii de ieşire.

10
Fig. 22.3 Caracteristica statică în semnal unificat.

Ecuaţia generală a conversiei dintr-un măsurand X într-un semnal


unificat I este de forma :

IM − Im
I= ⋅ (X − Xm ) + Im (22.1)
XM − Xm
unde :
- I m , I M - valoarea minimă, respectiv valoarea maximă ale semnalului
unificat;
- X m , X M - valorile extreme ale măsurandului ( ce definesc limitele
intervalul de măsurare )
IM − Im
Raportul reprezintă sensibilitatea convertorului în semnal
XM − Xm
unificat. În cazul traductoarelor studiate în lucrarea de faţă, măsurarea
presiunii presupune următoarea succesiune de conversii:

presiune - deformaţie mecanică - tensiune electrică - curent electric.

Traductoarele de presiune au următoarele părti principale:


- elementul elastic cu rol de a converti presiunea într-o deformatie mecanică
- dispozitivul de conversie ce are rolul de a converti deformaţia mecanică în
tensiune electrică
- adaptorul ce are rolul de a converti tensiuna electrică în curent electric
Elementele elastice ce echipează traductoarele din categoria
studiată, pot fi :
- membrana simplă sau dublă (capsula);
- tuburi ondulate (silfoane);
- tuburi Bourdon.

În legatură cu semnalele analogice se pune o problemă de mare


importanţă practică, şi anume aceea a influenţei semnalelor perturbatoare.

11
Orice semnal perturbator de aceeaşi natură cu semnalul analogic peste care
se suprapune produce o eroare relativă egală cu raportul dintre cele două
semnale. Dacă semnalul perturbator este un semnal continuu de valoare
constantă, efectul constă în apariţia unei erori sistematice. Dacă acesta este,
însă, un semnal cu fluctuaţii sau alternativ, va rezulta o eroare aleatoare. În
ambele cazuri valoarea semnalului perturbator trebuie menţinută sub
anumite limite, astfel încât eroarea să fie acceptabilă.

3. Chestiuni de studiat

3.1.1 Ridicarea caracteristicii statice I = f ( ∆h) a traductorului de presiune


diferentială.
3.1.2 Verificarea unui manometru analogic cu un traductor electric de
presiune relativă.
3.1.3 Determinarea caracteristicii statice a unui traductor de presiune
relativă, utilizând un senzor inductiv cu bobine diferenţiale şi armătură
mobilă.
3.1.4 Verificarea stabilităţii traductorului electric de presiune relativă, la
variaţiile rezistenţei de sarcină.

4. Modul de experimentare

4.1.Ridicarea caracteristicii statice ( I = f ( ∆h) )

Pentru traductorul de presiune diferenţială de tip FE-3 DM, ce


funcţionează pe principiul balanţei de forţe, caracteristica statică se
determină utilizând montajul din fig. 22.4.
Caracteristica ideală a traductorului este descrisă de relaţia:
I −I
I i = I m + M m ⋅ ∆h (22.2)
hM − hm
unde:
I m = 2 mA, I M = 10 mA, h m = 0 mmH2O, h M = 1000 mmH2O;
∆h = h + − h − , reprezintă diferenţa dintre lungimile celor două
coloane de lichid ale manometrului, în milimetri.
Pe acelaşi grafic se vor trasa atât caracteristica reală I = f ( ∆h) cât şi
cea ideală I i = f ( ∆h) .
Se va calcula eroarea de neliniaritate a caracteristicii reale a
traductorului, cu relaţia:
I − Ii
εn = ⋅ 100% (22.3)
IM − Im

12
Fig. 22.4 Schema de montaj a traductorului diferenţial.

T - traductor de presiune diferentială tip FE - 3 DM


R - rezistenţă etalon de 100 Ω
V - voltmetru electronic
P - pompă
ML- manometru cu lichid
SA- sursă de tensiune continuă 24V

Rezultatele experimentale se vor trece în tabelul 22.1.

Tabelul 22.1
∆h [mmH2O]
∆U [ mV ]
R [Ω]
I [ mA ]
Ii [ mA ]
εn [ % ]

în care:
∆h - diferenţa de nivel între cele două coloane ale manometrului cu
lichid;
∆U - căderea de tensiune la bornele rezistenţei etalon R;
R - rezistenţa etalon conectată în circuitul de ieşire al traductorului
de presiune;
I - valoarea măsurată a curentului la ieşirea traductorului;
Ii - valoarea ideală a curentului la ieşirea traductorului;
εn - eroarea traductorului de presiune.

13
Se va modifica presiunea cu ajutorul pompei, măsurând căderile de
tensiune ∆U, pe rezistenţa etalon R, şi se va calcula curentul de ieşire cu
relaţia I e = ∆U / U .
Se vor trece în tabel valorile corespunzatoare lui ∆h şi ∆U . Se vor
calcula celelalte valori din tabel cu relaţiile de mai sus.

4.2.Verificarea unui manometru analogic

Verificarea unui manometru analogic cu un manometru electric de 
presiune   relativă   ce   funcţionează   cu  ajutorul   modulatorului   magnetic   se 
realizează utilizând montajul din fig. 22.5.

Fig. 22.5 Schema de montaj a traductorului de presiune relativă.

unde:
T - traductor electric de presiune
R - rezistenţă etalon
V - voltmetru electronic
P - pompă
Rs- rezistenţă de sarcină
MA- manometru analogic

Caracteristica ideală a traductorului este descrisă de relaţia:

I M − Ii
Ii = Im + ⋅ 100% (22.4)
IM

unde :
I m = 2 mA I M = 10 mA
p m = 0 Kgf/cm² p M = 2,5 Kgf/cm²

14
Se va calcula eroarea raportată a traductorului analogic, cu relaţia :
I − Ii
εr = ⋅ 100% (22.5)
IM
Rezultatele experimentale se vor trece în tabelul 22.2

Tabelul 22.2
p [Kgf/cm²]
I [mA]
Ii [mA]
pi [Kgf/cm²]
εr [%]

în care :
I - curentul măsurat experimental la ieşirea traductorului studiat;
p - presiunea determinată pe baza valorii curentului I de la ieşirea
traductorului;
pi - presiunea măsurată la manometrul analogic;
Ii - curentul teoretic la ieşirea traductorului de presiune, calculat
conform relaţiei (22.4);

Se va fixa presiunea în instalaţie cu ajutorul pompei la reperele


principale ale manometrului analogic, citindu-se curentul la ieşirea
traductorului (Ie). Măsurătorile se vor efectua la valoarea zero a rezistenţei
de sarcină R.
Pentru valorile măsurate ale curentului I la ieşirea traductorului de
presiune, se vor calcula valorile presiunii corespunzătoare valorii măsurate a
curentului I, conform relaţiei :

pM − pm
pe = ⋅ (I e − I m ) (22.6)
IM − Im

Se vor calcula celelalte date din tabel cu relaţiile de mai sus, şi se vor
trasa în acelaşi sistem de coordonate graficele I(pi) şi Ii(pi).

4.3.Verificarea stabilităţii condiţionerului la variaţiile sarcinii

Verificarea stabilităţii condiţionerului la variaţiile rezistenţei de


sarcină se va face pentru o presiune pi = 1 Kgf/cm², procedându-se la
măsurarea succesivă a căderilor de tensiune ∆U pe rezistenţa R pentru
valori în domeniul 0 ...10 kΩ.
Se va utiliza schema de montaj din fig. 22.5. Rezultatele se vor trece
în tabelul 22.3

15
Tabelul 22.3
R kΩ
I mA
ε %

pi = 1 Kgf/cm² I o = I(p i ) R =0
mA

Se vor calcula abaterile curentului de ieşire I o faţă de curentul de


ieşire I o R =0 , pentru valorile menţionate ale rezistenţei de sarcină, şi se vor
raporta la variaţia maximă a curentului , conform relaţiei:

I − I0
ε= ⋅ 100% (22.7)
IM

5. Întrebări

5.1. Ce tipuri de elemente elastice utilizate în traductoarele electrice de


presiune cunoaşteţi ?
5.2. Care sunt principalele caracteristici (tehnico-constructive şi electrice)
ale senzorilor de presiune ?
5.3. De ce se utilizează traductoare cu caracteristică de ieşire cu zero
deplasat?
5.4. Care sunt principalele surse de erori ce intervin în lanţul de prelucrare a
informaţiei obţinute de la un traductor de presiune ?
5.5. De ce este necesară cunoaşterea stabilităţii unui traductor la variaţiile
rezistenţei de sarcină ?
5.6. Care sunt principalele avantaje ale utilizării traductoarelor electrice de
presiune ?

16