UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOLOGIE SI GEOFIZICA

STUDENT: GHEORGHE ALINA

304, IGM 2017
CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................ 3
CUTREMURELE - PROBLEMA DE MEDIU................................................................. 3
SEISMICITATEA ROMANIEI ..................................................................................... 6
Seismicitatea bazinului Mrii Negre ....................................................................... 8
STUDIU DE CAZ-zonarea surselor seismice de pe teritoriul Marii Negre ................ 9
SURSA SEISMICA NR.1- DOBROGEA CENTRALA .................................................... 10
SURSA SEISMICA NR.2- SHABLA ........................................................................... 12
SURSA SEISMICA NR. 9 -VESTUL MARII NEGRE..................................................... 15
SURSA SEISMICA NR. 10 - CENTRUL MARII NEGRE ............................................... 17
RETEAUA DE MONITORIZARE............................................................................... 19
CONCLUZII ........................................................................................................... 21
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................... 22
INTRODUCERE
Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie in interiorul
Pamantului in urma fracturarii rocilor supuse tensiunilor acumulate.

Dintre cataclismele naturale ce afecteaza societatea umana, cutremurele de pamant au una

dintre cele mai nefaste influente asupra vietii oamenilor si a culturii lor materiale.

Cea mai mare parte a cutremurelor sunt de natura tectonica, generate in interiorul
Pamantului, si de natura vulcanica, asociate eruptiilor de lave.Miscarile seismice mai pot fi
provocate si de impactul unor meteoriti cu scoarta terestra, de prabusiri si alunecari de
teren, prin explozii produse artificial de catre om.

CUTREMURELE - PROBLEMA DE MEDIU

Cutremurele , prin efectele lor distrugatoare - datorate miscarii terenului, falierii la

suprafata Pamantului, deformarii tectonice, lichefierii solului, alunecarilor de teren -
reprezinta o problema grava si dificila cu care se confrunta societatea moderna.

Efectele cutremurelor asupra mediului

Efecte asupra mediului natural

Directe: deformari, prabusiri si alunecari de teren, lichefierea solului;

Indirecte: tsunami-uri;

(sursa: USGS)
 (sursa: http://www.ngdc.noaa.gov/)

Figura 2. Alunecari de teren in La Conchita, California, 1995 (a); Partea de sud-est a golfului Izmit,
inundate ca urmare a subsidentei in timpul cutremurului din 17 august 1999 din Izmit, Turcia.

Efecte asupra mediului antropic

Principalele elemente antropice responsabile pentru producerea pagubelor n cazul unui
cutremur sunt cldirile. Pagube considerabile, sociale sau economice, pot fi produse att direct
ct i indirect .

DIRECTE- cutremurele pot produce asupra constructiilor si ansamblurilor de constructii efecte

negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:

Distrugerea (prabusirea) totala sau partiala a unor caldiri vulnerabile;

distrugerea unor elemente componente (structurale sau nestructurale) ale unor cladiri
sau avarierea lor;
distrugerea/avarierea unor echipamente si instalatii din cladiri, a unor retele publice de
utilitate vitala (de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, transport, comunicatii) ;
incendii si explozii in cladiri sau in localitati/cartiere;

INDIRECTE-in stransa legatura cu conditile locale, miscarile seismice pot conduce la aparita unor
dezastre complementare (colaterale sau secundare) cum ai fi:
inundatii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrari hidrotehnice;
contaminarea chimica sau radioactive, ca urmare a unor accidente chimice sau
nucleare;
 (sursa: http://nisee.berkeley.edu/)

(sursa: http://www.was.slu.edu/)

Figura .3.Rasturnarea unor blocuri de locuit la Kawagishi-Cho, Niigata, ca urmare a lichefierii

terenului in timpul cutremurului din 1964 (a); sine de tramvai indoite ca urmare a deplasarilor
terenului produse in timpul cutremurului din 1906 de la San Fransisco (b).
SEISMICITATEA ROMANIEI

Romnia este o ar cu seismicitate destul de ridicat (medie pn la mare) aproximativ 300 de

cutremure de magnitudine M> 2,5 sunt nregistrate anual.

Seismicitatea Romniei este repartizat pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Fagara -
Cmpulung, Banat, Criana, Maramure i Dobrogea.

Cea mai activ zon seismogen este Vrancea, , prin energia cutremurelor produse, extinderea
ariei lor de macroseismicitate i caracterul persistent i concentrat al epicentrelor, situat in
Curbura estic a Lanului Carpatic.

Aa cum se poate vedea n Figura 4, cutremurele care i au originea n aceste zone au

magnitudini medii i focare superficiale (de suprafa).

n celelalte regiuni ale rii se evideniaz dou cordoane de seismicitate moderat i puin
profund, de-a lungul marginii Carpailor Meridionali i a Depresiunii Panonice, i de-a lungul
Carpailor Orientali, prelungindu-se spre SE pe linia Peceneaga Camena.

Majoritatea cutremurelor de suprafa din Romnia au energie redus, seismicitatea fiind

caracterizat prin multe cutremure cu magnitudinea Mw = 5, fr s depeaca valoarea 5.6
(ex. zona BANAT, n care cel mai mare cutremur produs dup anul 1900 este cel din data de 12
iulie 1991, Mw = 5.6). Informaiile istorice sugereaz poteniale cutremure mai mari de 6 n mai
multe zone, cum ar fi CM (Crisana-Maramures) (cel mai mare eveniment raportat este cel din
15 octombrie 1834 cu Mw = 6.5) i TD (Depresiunea Transilvania) (evaluat la maxim Mw=6.5),
dar au fost raportate cteva evenimente cu magnitudinea de 4 n ultima sut de ani.

O alta zon cu seismicitate redus, dar cu potenial seismic ridicat este Shabla (SH), situat pe
teritoriul Bulgariei. Ultimul eveniment puternic (Mw=7.2) a avut loc n aceast zona la data de
31 martie 1901 i a produs pagube importante n NV Bulgariei i SE Romniei.
Figura nr. 4. Epicentrele cutremurelor produse pe teritoriul Romaniei ntre anii 1984 - ianuarie 2013
(dupa catalogul ROMPLUS http://www.infp.ro/catalog-seismic)

Figura .5. Provinciile fiziografice ale Romaniei si zonele seismice (zona 2 ncadreaz Depresiunea
predobrogean, estul Platformei Moesice, Dobrogea i NV Mrii Negre) (prelucrare dup
htpp://www.infp.ro/seismicitate-locala/seismicitatea romaniei)
Zonele seismogene reprezint arii de seismicitate grupat, unde activitatea seismic i
orientarea cmpului tensiunilor sunt considerate relativ uniforme. Identificarea pe termen lung
a caracteristicilor procesului de generare a cutremurelor din fiecare zon seismic este de o
importan deosebit pentru evaluarea hazardului seismic.

Schema de mprire a teritoriului Romniei n zone seismogene (Radu et al., 1980;

Constantinescu i Mrza, 1980) urmrete distribuia geografic a activitii seismice (fig.5.).

Seismicitatea Dobrogei si a Marii Negre

In ceea ce privete seismicitatea Dobrogei i a Mrii Negre, trebuie notat c majoritatea

cutremurelor dobrogene i pontice sunt de tip crustal, deci de mic adncime (h = 5-60 km), n
Marea Neagr fiind semnalate, ocazional, i cutremure adnci, dar de magnitudini mici. Dei
nregistrrile seismologice au condus la localizarea multor epicentre n Dobrogea, att n partea
sa nordic, ct i n centrul Dobrogei i n regiunea sudic, cele mai importante cutremure au
fost generate n 2 arii epicentrale diferite: zona Dobrogei de Nord i zona litoral din sudul
Dobrogei, la sud de Mangalia pn n zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).

Cteodat, n cazul seismelor cu focar submarin (cum au fost cele localizate la est de capul
Shabla), s-au produs i valuri seismice tsunami (cu nlimea de circa 4 metri), aa cum s-a
ntmplat n anul 1901.

n Dobrogea de Nord, sistemul tectonic generator al micrilor seismice este cel legat n
principal de falia Sfntu Gheorghe, care urmrete traseul braului cu acelai nume al Dunrii.
Falia se prelungete la vest de Tulcea, ctre Brila-Galai i n continuare spre nordvest, dar i
ctre est, pe domeniul Mrii Negre, spre Insula erpilor. Falia Sfntu Gheorghe este destul de
activ, anual nregistrndu-se numeroase cutremure slabe n lungul su.

Recent, pe baza adncimii focarelor seismelor, la care s-au adugat poziiile epicentrelor i
zonele de falii active, Diaconescu & Malia (2011) au delimitat principalele surse seismice din
zona Mrii Negre: Dobrogea de Nord i sud dobrogean (S1), Shabla (S2), Istanbul (S3), Falia
Nord Anatolian (S4), Georgia (S5), Novorossjsk (S6), Crimeea (S7), West Black Sea Fault (S8) i
Mid Black Sea ridge (S9) (fig. nr. 12a)

Pe baza datelor seismotectonice i lund n considerare practicile internaionale i

recomandrile IAEA, fiecare surs a fost caracterizat prin magnitudinea maxim (Mw) i
magnitudinea maxim posibil (Mwp)
Pentru a delimita n spatiu sursele seimice din zona Mrii Negre, au fost luate n considerare o
serie de elemente definitorii, precum: adncimea focarelor seismice, care permite separarea
categoriilor majore de cutremure intermediare subcrustale (60-200 km) i crustale (adncimi <
60 de km), dezvoltarea epicentrelor n zonele orogenice sau n regiunile platformice cu zone
active din punct de vedere tectonic (sisteme de falii), zonele de falii active tectonic de-a lungul
crora sunt distribuite epicentre i cutremurele cu magnitudini > 2 pe scara Richter, pe diverse
intervale de timp specificate pentru fiecare zon seismogen.

Figura .3. Harta tectonic a platoului continental al Mrii Negre

STUDIU DE CAZ-Zonarea surselor seismice de pe teritoriul Marii Negre

n acest studiu s-au folosit seturi de date seismice omogene i fiabile valabile la scar
european, acoperind perioada instrumental cat i cea istoric din zona Mrii Negre. Catalogul
cutremurelor generate in largul marii a fost obtinut din compilarea a 4 cataloage: ANSS-
Advanced National Seismic Sistem-USA, NEIC-National Earthquake Information Centre World
Data for Seismology Denver-USA, ISC-International Seismological Centre-UK si catalogul
Romplus al INCDFP, insumand in total 4674 de evenimente. 600 dintre acestea au avut
magnitudini mai mari de 3.0, fiind grupate in 10 zone seismogene (Fig.4) .
Analiza fiecrei surse seismice identificate

Figura 4. Distributia cutremurelor in arealul Marii Negre si pozitionarea fiecarei surse seismice

S-au folosit tehnici statistice uzuale pentru deducerea parametrilor necesari care sa descrie
ratele la care fiecare sursa seismica a generat in trecut cutremure de diferite magnitudini, care
apoi sunt considerate ca fiind probabilitati de generare a unor cutremure viitoare, folosite
pentru evaluarea hazardului seismic

SURSA SEISMICA NR.1- DOBROGEA CENTRALA

Cutremurele din aceast zon sunt asociate faliei Capidava - Ovidiu i a faliei Horia -
Pantelimonul de Sus, ca si falii transversale care traverseaza oraul Medgidia.
 Tabel 1.Catalogul cutremurelor cu Mw3

*Black Sea Earthquake Catalogue

Figura 5: Distribuia cutremurelor pentru sursa seismic Dobrogea Centrala

Toate evenimentele seismice produse in perioada 1980-2010 sunt generate in cadrul acestei
surse. Catalogul structurat pe o perioada de 30 de ani contine 336 de evenimente cu Mw>0.5, si
doar 11 dintre acestea au avut Mw3.

Magnitudinea maxima observata a fost Mw= 5 (12.12.1986). Aplicand tehnica incrementului

asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a magnitudinii posibile de
Mw.max= 5.2, cu o eroare de 0.1. Magnitudinea minima a fost considerata m0=3.0 (Mw).
Activitatea seismica a fost calculata ca fiind 0 = nr. cutremure 11 /T 30 (ani) = 0.367
cutremure/an.

Distribuia adncimilor focale ale cutremurelor din zona seismic Dobrogea Centrala este
prezentat n tabelul de mai jos. Cutremurele din aceasta zona au adncimi focale cuprinse n
intervalul 10-34 km.

Tabel.2. Distribuia adncimilor focale

SURSA SEISMICA NR.2- SHABLA

Sursa seismica Shabla apartine din punct de vedere geografic zonei bulgaresti, iar din punct de
vedere tectonic aceasta apartine marginii sudice a Platformei Moesice. In zona Sabla - Cap
Kaliakra au fost localizate o multitudine de focare normale, cu o dezvoltare pe directia NE-SW,
de-a lungul careia apar epicentre ale unor cutremure crustale. Zona activa din punct de vedere
tectonic se afla in partea de N-E, fiind dezvoltata in paralel si in Marea Neagra, cu o orientare
NESW si care se scufunda in zona Burgas.

Faliile din zona Shabla au dezvoltare limitat, sectorul activ avnd o lungime de 20-25 de km.

Pentru zona Sud Dobrogea (Shabla) magnitudinea minim a fost considerat m0= 3 (Mw),
activitatea seismic determinat fiind de 15 evenimente/109 ani, adica 0.139 evenimente/an.
Magnitudinea maxima observata in zona Shabla este de Mw= 7.2 (31.03.1901). Aplicand
tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a
magnitudinii posibile de Mw.max= 7.4 cu o eroare de 0.1

Tabel .3. Catalogul cutremurelor cu Mw4

Figura 6. Distribuia cutremurelor pentru sursa seismic Shabla
 Figura 7. Distribuia de magnitudine-adncime a evenimentelor seismice nregistrate n mod
instrumental.

Din Figura 7 se vede c stratul principal seismogen este de pn la 20 km. Aceasta nseamn c
seismogeneza se afl n crusta superioar a pmntului i nu se pot atepta evenimente mai
profunde.

Figura 8: Distribuia magnitudinii frecvenei - 1990-2011

Distributia adancimilor focale ale cutremurelor din zona seismic Shabla este prezentat n
tabelul de mai jos. Adncimea medie ponderat este de 15 km.
 Fig.9. Distributia adancimilor focale ale cutremurelor din zona Shabla

SURSA SEISMICA NR. 9 -VESTUL MARII NEGRE

Geometria sursei seismice vestul Marii Negre este definita de dirtributia epicentrelor a 16
cutremure in intervalul de timp 1970-2010. Magnitudinea maxima observata a fost 4.9 Mw
(07.05.2008). Aplicand tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut
valoarea maxima a magnitudinii posibile de Mw.max= 5.1, cu o eroare de 0.1.

Magnitudinea minim a fost considerat m0= 3 (Mw), n timp ce activitatea seismic s-a cifrat la
0,186 evenimente/an.

Tabel .4. Catalogul cutremurelor cu adncime de crust

 Fig.9. Distribuia cutremurelor n arealul de Vest al Mrii Negre

Distribuia adncimilor focale ale cutremurelor din zona seismic a Mrii Negre de Vest este
prezentat n tabelul urmtor, calculata n raport cu 14 cutremure (att cutremure marine ct
i terestre).

Tabel .5. Distribuia adncimilor focale

SURSA SEISMICA NR. 10 - CENTRUL MARII NEGRE

n zona seismic Mid Marea Neagr n perioada 1970-2006 a avut loc producerea a 11
cutremure crustale.

Magnitudinea maxim observat n zona Mid Black Sea Ridge a fost de 5.3(10.12.2007),
valoarea magnitudinii posibile fiind de Mw= 5.5, cu o eroare estimat de = 0,1.

Magnitudinea minim a fost considerat m0= 3 (Mw), iar activitatea seismic cifrat la 11
evenimente/43 ani, adic 0,256 evenimente/an.

Tabel .6. Catalogul cutremurelor cu adncime de crust

Figura 12: Distribuia cutremurelor n Mid Black Sea

Distribuia adncimilor focale ale cutremurelor din zona seismic din Centrul Marii Negre este
prezentat n tabelul urmtor, calculata n raport cu 11 cutremure (att cutremure marine ct i
terestre)

Fig.7. Distribuia adncimilor focale

Aria Central Dobrogean - cutremurele din aceast zon sunt asociate faliilor Capidava - Ovidiu
i Horia - Pantelimonul de Sus, precum i faliilor transversale ce ncadreaz oraul Medgidia.
Magnitudinea maxim observat a fost Mw=4.7 (06.06.1906). Adncimea focal medie este de
12 km, cu meniunea c 13 cutremure (68.42%) au adncimi focale n intervalul 10-34 km.

Sud Dobrogea - Shabla - n zon au fost localizate o serie de falii normale cu o direcie de
dezvoltare NE-SW de-a lungul crora sunt distribuite epicentrele unor cutremure
normale(crustale). Aceast zon tectonic activ reprezint marginea nord-estic a terminaiei
unor falii crustale majore care se dezvolt paralel cu rmul Mrii Negre, cu o direcie NE-SW, i
care intra pe continent n zona Burgas. Faliile din zona Shabla au dezvoltare limitat, sectorul
activ avnd o lungime de 20-25 de km. Magnitudinea maxim observat n zona Shabla a fost
de 7.2

Vestul Marii Negre - geometria sursei seismice din Vestul Marii Negre (WBS Fault) a fost
marcat pe baza distribuiei epicentrelor a 16 cutremure crustale (h <60km) aparute n
perioada 1970-2010. Magnitudinea maxim masurat a fost de 4,9.

Sursa seismica Mid Black Sea Ridge este definit de distribuia epicentrelor a 11 cutremure
crustale (h<60km) aprute n perioada 1970-2010.
Toate sursele seismice mennionate arat c mecanismul seismo-tectonic este foarte dinamic n
jurul bazinului Mrii Negre, putnd genera ocuri suficient de puternice pentru a declana
evenimente de tip tsunami.

RETEAUA DE MONITORIZARE
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pmntului (INFP) opereaz reeaua
seismic n timp real cu scopul de a monitoriza activitatea seismic pe teritoriul Romniei, ce se
datoreaza n special cutremurelor cu adncime intermediar produse n zona Vrancea (60 -
200km).

ncepnd cu anul 2002, modernizarea reelei seismice a INFP s-a realizat prin instalarea unui
numar important de staii seismice cu transmisie n timp real.

Toate datele nregistrate sunt transmise n timp real la sediul central al INFP unde sunt
procesate automat, analizate i distribuite . Staiile seismice accesate de la distan sunt dotate
cu senzori de vitez cu trei componente, pentru micri slabe i accelerometre cu trei
componente, pentru micri puternice.

Fig.13. INFP: reteaua seismica in timp real

O alt reea de monitorizare a efectelor cutremurelor puternice din Romnia este Reeaua
Seismic Naional pentru Micri Puternice dedicat construciilor, operat de URBAN-INCERC
(Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Construcii, Urbanism i Dezvoltare Teritorial
Durabil).

Special proiectat i dezvoltat pentru aplicaiile de inginerie seismica, aceast reea conine,
de asemenea, instrumente instalate n cmp liber, care au permis nregistrri valoroase ale
cutremurelor puternice din trecut. n 2003, n cadrul unui proiect naional MENER, INFP i
INCERC au creat o baz de date comun a micrilor puternice, cu nregistrarile existente a 4
cutremure importante (4 martie 1977, Mw=7.2; 30 august 1986; Mw=7.1; evenimentele din 30
i 31 mai 1990, cu Mw=6.9 i, respectiv, 6.4). n momentul de fa, nu exist un schimb de date
automatizat ntre INFP i INCERC, ambele instituii i actualizeaz bazele de date cu nregistrri
ale cutremurelor recente, n cadrul activitii curente sau a proiectelor pe care le deruleaz. Un
numr important de instrumente seismice sunt instalate n Romnia n proximitatea unor
baraje, centrale hidro-electrice i nucleare. nregistrrile lor sunt utilizate n studii locale, n
scopuri aplicative ingineresti. Exist o serie de informaii valoroase inaccesibile comunitii
tiintifice, seismologic i/sau inginereasc. Acest fapt constituie o obstrucionare permanent
a studiilor de evaluare a efectelor locale datorate seismelor i activitii de microzonare .

Figura .14. Fluxul de date n cadrul Centrului Naional de Date din Romnia (simplificat i actualizat dup
Neagoe et al., 2011).
CONCLUZII

n acord cu distributia spatial a epicentrelor cutremurelor normale i

intremediare, dar i cu harta zonelor tectonic active, n jurul bazinului Mrii
Negre au fost identificate i localizate mai multe surse seismice: Dobrogea
de Nord (S1), Shabla (S3), West Black Sea Fault (S9), Mid Black Sea Ridge
(S10).

Magnitudinea maxim posibil a surselor seismice astfel definite a fost

fcut pe baza datelor seismotectonice i geologice (lungimea faliilor,
posibile aparitii la scara de afloriment, aspecte geomorfologice ale reliefului
etc.), considernd practicile internationale i recomandrile IAEA ori
aplicnd metoda magnitudini maxime observate, ori intensitatea maxim
nregistrat.

Sursele delimitate sunt caracterizate de geometrii specifice, generate de

evenimentele crustale care s-au produs n perioade de timp mai lungi (ex.
Sursa seismic central i sud dobrogean) sau mai scurte (ex. Mid Black Sea
Ridge ), activitatea seismic fiind marcat de maxime care au variat ntre
4.1 (West Black Sea Fault) i 7.2 (Shabla).
BIBLIOGRAFIE

http://www.profet.ro/Raportstiintific.pdf

http://www.anpm.ro/documents/18093/2100053/RIM+OMV+Lebada+Vest.pdf/7
a308060-6226-4a79-ac93-ef4309445d4d

http://www.profet.ro/Diaconescu.pdf

http://www.infp.ro/

http://www.infp.ro/monitorizarea-seismica/#ch_0

http://astarte-ro.infp.ro/documente/D59WP8M32.pdf

Earthquake Catalogue ANSS-Advanced National Seismic Sistem-USA

Earthquake Catalogue NEIC-National Earthquake Information center World Data

Center for Seismology Denever-USA Earthquake Catalogue EMSC-Europeana-

Mediterranean Seismological Center Romplus catalogue Ro Net digital data,
Hypo/Hypoplus prom. Catalog ISC