\. por FEF! CU STEA IN FRUNTE Poveste A fost ce-a fost ; daca n-at fi fost, nici nu sar ee vesti. A fost odatd un imparat, Imparatul acesta " ae fb lume intreagi, gi in lumea asta era un pacvrar ee gio pacurari{@, care aveau trei fete > Ana, Stana si te ‘Ana, cea mai in virstd dintre surori, era oe ee vile incetau a paste cind 0 zareau in mijlocul a ao cea mijiocie, era frumoasd, incit lupit plzeay HTM ¢ vedeau pe dinsa staping ; iard Liptita, cca ‘ sora, albs ca spuma laptelui si cu par moale ca Ir a geior, era frumoasa — ™ ieee sur eund — ast cum numai dinsa era ; rate, cele rei surori se dusera ca s2 cul arsine Ce gean clpyunele, ndath seaudé un sir ssojoter ca si cind ar veni gi s-ar apropia o ea cali Era cine era : efa tocmai feciorul imparatulul, v ee meargé cu prictenii si cu curtenii sii la vinat. 2 ‘Tot voinici frumosi, erescuti in selele ca msi frumos si cel mai infocat armas 7 pacurar, 1a romanii de peste Carpal), Insemneas3 Pi! 122 putea si fie ?... Fat-Voinic, feciorul de impirat. Focul cal- lor se stimpira in zirirea celor trei surori si cildrefii de~ tera in pas mai incetigor, pind ce, venifi si sosifi, se simpira dusi. — Auzi tu, sora, grai Ana catre sora sa mijlocie, dac& m-ar lua pe mine, i-as framinta o pine din care mincind s-ar simfi s-ar fi tot june gi voinic, mai voinic decit toyi voinicii din lume. — Eu, zise Stana, daci pe mine m-ar lua, i-as toaree, fese si coase.o cimasa pe care, imbricind-o, s-ar putea Tupta cu zmeii, trecind prin apa fr ca sa se ude, trecind Prin foc fara ca si se arda. = lard eu, grai Laptita, cea mai tindra sora, daca i-ag Mi sofie, i-ay face doi feyi-frumosi, gemeni cu parul de aur gicu stea in frunte, stea ca luceafarul din zori. Cind trec pe ling’ fete, voinicii, chiar $i cei impara- Vd cu ochii si asculta cu urechile. Ascultind, ei au- auzind infelesera, iar infelegind, ei sucira frinele i la fete. = Sfinta-ti fie vorba si a mea sé fii, sotie de im- | grai feciorul de imparat ridicind la sine in sea pe ilifa cu c4psune cu tot. Situ a mea! grai-cel dintii voinic catre Stana, f [si el precum a vazut pe stapinul sau. é = $i tu a mea! grai al doilea in voinicie cdtre Ana, $i pe ea in sea d asa, voinicii pornira spre curtea impardteascs. urmitoare se facura nunfile si apoi trei zile yi Intreaga impardjie rasuna de veselia oaspetilor... 123Ite bune gi S-a intimplat ade A, iara asta, cu sine, avind-o Pitloc4 iacd cum si ce, gi cum ca ostile cale si vind, s& intre gi s& fie preour a, b irat ! Oricit de in rar astepta si Vitrega, rea precum era I c&tei in locul copiilor f imparatu de impirat intra in cas& si mai pe cei ga i-a fost pus i i vorba nu se mai fac g pedeapsa de imp’ seliile de Hei! }i-frumo; In locul in care’e Mosi. Cind vitrega ii vi: Peascd din radacina. — LAsati-i s& creasc&! porunci Aici la fereastrs ! Asa paltini n-am v $i apoi crescurd paltinii, crescur’ cum alfi paltini nu resc : in ficcare zi un an, in fiecare noapte alt an, iaré Mi crepetul zorilor, cind se sting stelele pe cer, trei anl Mhtt-o clipiti. Cind se implinira trei zile gi trei nopti, cel Mol paltini erau mindri gi nalfi, ridictndu-se cu cren- @ lor pind la fereastra impiratului. $i apol, cind adiaxina| Ii parea vorbe neinjelese, pe ptire ascunsa $i si care noaptea il uzul acestei sopt ademeni m_ pal aituj_un pat pentru tine multumi « ta {ati, gi nici nu se innopté bine facute’ si pv casi de impair 5 sua di j aflat ; iar imparate ine parea c& tea nu putv dormi. imparatul adormi, paturile ines impardteasa s scut ; ise par un suflet Si tot in crepetul z Cind se facu 2 plideasca p 4 fac alte de mai ca gi pe aceste pe ne aruneé in foc Fooul at pirea c& aude tot acele vc Dupa © buciticd de carbune, impiirditeasa ad! noua mai Ea n-a vazut frumos se ridica: mind, cazura toc: Jara cazute aic Hei gemeni, din care 1 Wellalt, tocmai atit de bli eltti.D: , fiecare pret de-o imparaticcer, a si Viizu ce n-a mai vizut trele rate pe ami ii sof s4 vad minunea, asta, feciorul de in : se m A ca, asa vii pi la mielusei in fiecar f afld ce cind-cu v para . Pes Ce nu se putu mine: E 1 frunze, li: 1B cripatura d : ii micluseilor P ‘ un an, 2 d stelele se 1 cresteau je dupa apa, cu piriul p a ci alfii nu ft de’ trei ori in intelepe infii. Cind se implint: 1 imparatiel , copi laiiisdoce solzii de aur pescarii impariitesti se sc a tatdth-nost aruncaré mrejele in api. Tocmai ia in curte la rgem — graira fetii plingind 4 — si por nparatul cu i, lung’ si latd, oaspet 5 n capul mesei imparat dinsul fi ind pe de ece mitasi Cind baietii intrara, cizu u fteasa, Ea ri— Acoperémintul capului este em poruncd si fim precum sin i bine ! grai impara ce iesird din gura biietului, Ramineji precum sintefi ! Dar ine sintefi ? de unde veniti ? ¢ it feti gemer in cap de ifi de unde 1 suflarea i c un eintec pe care-1 De sub imparateasa sii — Lasa-i sd soful stu. — Ba nu, lasi-i si cir dorit si-i vezi, iar e Impair viefii lor. A fost un imparat® ‘ teasd cizu.a treia perind. Cind fetii povestira despre r feciorului de pirat la bataie, de sub imprateasd cézura trei perini deodata. Cind fefii sfirsird cintecul, sub impiriiteasé nu mai nici o perin’, iar cind ei luard eaciulile din cap si-si ard- tard-pirul de aur si stélele in frunte, oaspefii curtenii si impiratul isl acoperira ‘ochii, ca nu cumva sa piardi lv mina de atita stralucire. 434 Le fost s& fie. ; fata vitregei iar pe v iepe neb tombrie 187: